30,120 matches
-
o adevărată navetă în sus și în jos. 4.2.3. Principii și condiții ale interpretării Pentru a spori șansele ca interpretările pe care le întreprind cercetătorii să fie corecte, metodologii au elaborat seturi de reguli ce trebuie respectate în demersurile de cercetare. Foarte succint, aceste reguli solicită: 1.să nu se pornească în interpretare de la prejudecăți sau idei preconcepute; 2.criteriile adoptate ca fundament în operațiile de clasare și analiză să fie sugerate de fapte, și nu de invenții teoretice
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
sau idei preconcepute; 2.criteriile adoptate ca fundament în operațiile de clasare și analiză să fie sugerate de fapte, și nu de invenții teoretice apriorice; 3.concluziile să fie verificate prin cît mai multe dintre datele pe care obținute în urma demersului investigativ; 4.valoarea unui principiu anume să fie apreciată prin capacitatea lui de a contribui la înțelegerea fenomenului în ansamblu sau a unei caracteristici a acestuia; 5.contradicțiile aparente să fie serios analizate pentru a fi elucidate, iar cele care
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
prin capacitatea lui de a contribui la înțelegerea fenomenului în ansamblu sau a unei caracteristici a acestuia; 5.contradicțiile aparente să fie serios analizate pentru a fi elucidate, iar cele care nu se elimină în urma analizei să fie integrate în demersul explicativ, chiar dacă acestea contrazic ipoteza sau ipotezele de lucru; 6.faptele izolate să fie privite în relație cu întregul și cu contextul în care s-au produs; 7.un demers explicativ, odată elaborat, să nu fie reluat în alte contexte
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
care nu se elimină în urma analizei să fie integrate în demersul explicativ, chiar dacă acestea contrazic ipoteza sau ipotezele de lucru; 6.faptele izolate să fie privite în relație cu întregul și cu contextul în care s-au produs; 7.un demers explicativ, odată elaborat, să nu fie reluat în alte contexte decît după ce este analizat în prealabil - faptele de natură psihologică, socială sau educativă nu sînt inerte, ci se află într-o permanentă dinamică, într-o continuă metamorfoză. 4.2.4
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
continuă metamorfoză. 4.2.4. Interpretarea este încununarea cercetării Indiferent dacă interpretarea însoțește o altă metodă pe parcursul exercitării sale în acumularea faptelor sau reprezintă faza finală a unei cercetări, ea îndeplinește întotdeauna funcții vitale pentru aceasta, fiind de fapt încununarea demersului investigativ. În fond, doar interpretarea permite sesizarea importanței unui fapt izolat (fapt crucial, revelatoriu) în precizarea concluziilor legate de un fenomen educațional. Numai prin intrepretare putem accede la identificarea motivației actelor de conduită și a cauzelor fenomenelor educaționale. Doar interpretînd
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
un fenomen educațional. Numai prin intrepretare putem accede la identificarea motivației actelor de conduită și a cauzelor fenomenelor educaționale. Doar interpretînd putem stabili semnificația corectă a faptelor în funcție de contextul acestora, raportate la caracteristicile și structura fenomenelor investigate. Numai apelînd la demersul interpretativ avem acces la validarea faptelor acumulate în funcție de condițiile metodologice în care s-a desfășurat investigația respectivă, prilej cu care verificăm și metodologia cu care am operat. În sfîrșit, interpretarea singură este cea capabilă să transfere valoarea informațiilor acumulate - prin
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
pentru cei ce se ocupă de cercetarea educației, ci și pentru cercetătorii din domeniile sociologiei, antropologiei și istoriei recente. Pentru o sinteză a metodei biografice (sensuri, tipuri, avantaje și dezavantaje), vezi Iluț, 1997, pp. 98-104, și Holban, 1978, pp. 248-259. Demersul de cercetare se constituie într-un proces sistematic, care este planificat, realizat și evaluat în condițiile respectării unor faze (etape). Acestea au rolul de a orienta în permanență activitatea de cercetare și de a asigura coerența procesului, în vederea diseminării ulterioare
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
de a asigura coerența procesului, în vederea diseminării ulterioare a rezultatelor într-o formă adecvată. Etapele de realizare a unei cercetări educaționale se suprapun în mare măsură cu secțiunile raportului de cercetare, principala formă de prezentare a informațiilor rezultate dintr-un demers de investigare a unei realități: -selectarea/prezentarea temei, a subiectului cercetării sau definirea problemei; -studiu asupra contextului teoretic al problemei de cercetare; -stabilirea obiectivelor și a ipotezelor cercetării; -alegerea designului de cercetare; -realizarea cercetării; -analiza datelor colectate în contextul cercetării
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
semne ale bunelor intenții ale cercetătorului, dar și ale lipsei de realism, dacă depășesc cadrul limitat de realizare a studiului. -Prezentarea problemei trebuie să asigure un echilibru între generalități și detalii. Această secțiune a raportului nu include toate informațiile privind demersul de cercetare, dar nici nu expediază date importante în înțelegerea particularităților temei. 5.2. Prezentarea contextului teoretic al problemei cercetării Un raport de cercetare trebuie să includă o sinteză a principalelor contribuții teoretice în domeniu, cu accent pe problema vizată
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
evidente cu secțiunile anterioare poate crea senzația de abordare fragmentară și chiar haotică. Tabelele constituie o modalitate eficientă de organizare a datelor după criterii clar delimitate. În cazul în care cercetătorul intenționează să argumenteze structura propriului design prin apelul la demersuri empirice anterioare, el poate face apel la o structură similară celei prezentate în exemplul de mai jos (vezi tabelul). Descrierea studiilor similare în formă sintetică permite compararea acestora și oferă o imagine de ansamblu a contribuțiilor anterioare în domeniul de
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
studiile anterioare și explicați modul în care cercetarea prezentată le evită. De asemenea, specificați ce element de noutate aduce cercetarea dumneavoastră în contextul discutat. -Încheiați această secțiune a raportului prin redefinirea problemei, evidențiind relațiile între concepte și suportul explicativ al demersului. 5.3. Obiectivele și ipotezele cercetării Acestea pot fi prezentate într-o secțiune distinctă a raportului de cercetare sau pot fi inserate ca subcapitol în secțiunea destinată descrierii metodologiei de cercetare pentru care s-a optat (designul cercetării). Obiectivele și
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
informațiile teoretice din secțiunile anterioare; -descrierea procedurii de eșantionare, cu accent pe detaliile relevante în explicarea ulterioară a rezultatelor și a implicațiilor cercetării; -prezentarea volumului eșantionului și argumentarea structurii acestuia (recomandare aplicabilă mai ales în cazul eșantioanelor de conveniență); -identificarea demersurilor alternative și a posibilelor riscuri de eroare în utilizarea metodologiei; -includerea tuturor informațiilor disponibile privind validitatea și fidelitatea instrumentelor de cercetare (inclusiv cele provenite din studii-pilot, de pretestare a instrumentelor); -discutarea implicațiilor etice în realizarea cercetării; -anticiparea nivelului de profunzime
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
nivelului de profunzime în analiza informațiilor colectate și argumentarea deciziilor privind alegerea unui anumit aparat statistic. 5.8. Prezentarea bibliografiei și a informațiilor suplimentare privind cercetarea Orice raport de cercetare se fundamentează pe un aparat bibliografic specific, ce ilustrează seriozitatea demersului și aria de acoperire a temei. Toate analizele suplimentare sau ilustrările la care se face trimitere în text (care nu au fost incluse în secțiunea de prezentare a rezultatelor) sînt prezentate în anexele raportului. Prezentare sintetică a structurii unui raport
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
demonstreze capacitatea de a selecta cele mai relevante surse bibliografice, de a le analiza critic și de a formula un punct de vedere personal asupra subiectului studiat. c)Obiectivele și metodologia cercetării. Această secțiune trebuie să ofere informații cu privire la natura demersului investigativ pentru care s-a optat, menționîndu-se următoarele aspecte: formularea coerentă a obiectivelor și a întrebărilor cercetării, a ipotezelor cercetării, descrierea designului cercetării (prezentarea variabilelor, descrierea eșantionului/subiecților inves tigați, descrierea procedurii de investigare, menționarea metodelor de analiză a datelor
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
a distribuției nu este îndeplinită, se recomandă: 1. fie aplicarea testelor neparametrice, 2. fie transformarea variabilei respective prin diferite operații cum ar fi logaritmarea, extragerea radicaluluietc., 3. fie categorisirea variabilei respective (împărțirea scorurilor pe trei nivele, de exemplu). Există două demersuri în verificarea normalității unei distribuții: unul grafic și unul statistic. În cazul demersului grafic, cea mai frecventă tehnică este reprezentarea datelor sub forma histogramei. În cazul demersului statistic, cel mai frecvent test folosit este testul Kolmogorov-Smirnov pentru un eșantion. Rezultatele
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
fie transformarea variabilei respective prin diferite operații cum ar fi logaritmarea, extragerea radicaluluietc., 3. fie categorisirea variabilei respective (împărțirea scorurilor pe trei nivele, de exemplu). Există două demersuri în verificarea normalității unei distribuții: unul grafic și unul statistic. În cazul demersului grafic, cea mai frecventă tehnică este reprezentarea datelor sub forma histogramei. În cazul demersului statistic, cel mai frecvent test folosit este testul Kolmogorov-Smirnov pentru un eșantion. Rezultatele la testul Kolmogorov-Smirnov sînt prezentate în figura 1.a. Observăm că rezultatul la
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
fie categorisirea variabilei respective (împărțirea scorurilor pe trei nivele, de exemplu). Există două demersuri în verificarea normalității unei distribuții: unul grafic și unul statistic. În cazul demersului grafic, cea mai frecventă tehnică este reprezentarea datelor sub forma histogramei. În cazul demersului statistic, cel mai frecvent test folosit este testul Kolmogorov-Smirnov pentru un eșantion. Rezultatele la testul Kolmogorov-Smirnov sînt prezentate în figura 1.a. Observăm că rezultatul la testul K-S este nesemnificativ statistic, z=.757, p>.05, prin urmare, distribuția variabilei
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
prin metoda efectelor simple folosind tehnica împărțirii bazei de date (pentru cei interesați, toate aceste metode și tehnici de analiză a efectelor de interacțiune sînt discutate pe larg în Labăr, 2008). Analiza efectului de interacțiune prin intermediul efectelor simple. Prin acest demers analizăm influența unei VI în fiecare dintre condițiile altei VI. În designul experimental analizat 3x2 avem șase grupe experimentale (G1 G6) și șase medii corespunzătoare fiecărui grup experimental (M1-M6). Vom avea două posibilități de analiză: -analiza efectelor simple ale VI
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
să înlăturați itemul respectiv și să luați în calcul doar ceilalți itemi rămași în scală în calcularea unui scor compozit la scală care va fi utilizat în viitoarele operații statistice. 6.8. Analiza factorială exploratorie Prezentare generală Vom începe acest demers făcînd o distincție între variabilele manifeste, observabile (direct măsurabile) și variabilele latente, subiacente unor variabile manifeste. Variabilele latente sau factor sînt variabilele care stau în spatele unor variabile manifeste. De exemplu, variabila măsurată direct prin răspunsul la un item de genul
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
și analiza factorială confirmatorie. Dacă analiza exploratorie se poate realiza prin intermediul majorității programelor statistice (inclusiv SPSS), analiza confirmatorie poate fi aplicată doar prin anumite programe statistice specializate cum ar fi Amos, Lisrel, Mplus etc. (nu și prin SPSS). Ca atare, demersul pe care-l propun în continuare vizează analiza factorială exploratorie. Scopul general al analizei factoriale este descoperirea unui număr redus de factori latenți care să reprezinte cît mai bine un număr mare de variabile observabile ce corelează între ele. Direcțiile
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
axis factoring - PAF). Deși există unele diferențe între aceste două metode, ambele conduc la rezultate relativ similare. Opțiunea pentru una dintre cele două metode diferă de la un autor la altul (vezi Leech, Barrett și Morgan, 2005; Sava, 2004; Field, 2002). Demersul care urmează are la bază analiza în componente principale. Așadar, vom lăsa selectată opțiunea standard, analiza în componente principale. În cîmpul Display selectăm Scree plot (testul Scree al lui Cattel pentru a decide numărul de factori extrași), lăsăm bifată opțiunea
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
el însuși, în postură de critic, îi așază în „categoria debutanților tardivi și bine socotiți” (Leonid Dimov, Mircea Ivănescu, Mircea Horia Simionescu, Radu Petrescu, Tudor Țopa, Barbu Cioculescu). Erudiția, meșteșugul de stilist, dispoziția ironică și parodică sunt mobilizate într-un demers ce poate fi calificat drept metaliterar: scriitorul sintetizează teme și motive, parodiază polemic clișee literare, simulează maniere (adică recurge cu virtuozitate la pastișă, construiește impecabile „exerciții de stil” cu referire la stiluri consacrate, identificabile istoric), cultivă fragmentarul și bizareria, servit
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287217_a_288546]
-
monografie unitară, ci o grupare de texte (scrise de-a lungul a două decenii, 1975-1995) care, după părerea autorului, „deși e atât de succintă, depășește simpla încercuire monografică”: unghiul analizei e amplificat astfel încât să cuprindă, pe lângă literar, socialul și culturalul, demersul vizând chestiuni de mentalitate obștească și de istorie a civilizației. În activitatea critică „la zi” - în textele adunate în seria La sfârșitul lecturii (I-IV, 1973-1993) și în alte scrieri asemănătoare -, G. glosează nuanțat asupra fenomenului literar și a întruchipărilor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287217_a_288546]
-
proburghez” și „prooccidental”, partizan al modernității și al urbanului, G. s-a impus ca un comentator avizat al fenomenelor observate, ca un teoretician al mișcării liberale, ca un susținător inflexibil al modernizării, iritat de persistența unor realități premoderne și de demersurile ideologice paseiste ori conservatoare. Participând, prin intervenții marcate nu de pedanterie academică, ci, pe fondul erudiției sale, de rigoarea pasionată a ideilor și a opiniilor limpede exprimate (chiar dacă, uneori, cu ciudate „derapaje”, contraziceri interne ori rătăciri), la dezbateri duse în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287217_a_288546]
-
prelucrarea informațiilor obținute de elevă. La fel de important este și cum utilizăm informația: cu scopul de a individualiza Învățarea, pentru a o ajusta la cerințele procesului instructiv-educativ pentru a adapta strategii didactice și pentru a elabora următorul plan de intervenție personalizat. Demersul didactic va continua În funcție de rezultatele obținute. Cadrul limitat al lucrării nu Îmi permite să dezvolt și algoritmul realizării demersului evaluativ care integrează următorii pași: precizarea obiectivelor de evaluare vizate (pe care le-am prezentat În tabel); identificarea unității de conținut
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Viorica TOADER () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2145]