29,920 matches
-
vând toată averea (casa din strada Levănțica) și se călugăresc: tatăl - Petre, devine monahul Mina la Mănăstirea Slatina, unde stareț era Arhimandritul Cleopa, iar mama - Victoria, construindu-și casă la Mănăstirea Văratec, devine monahia Vichentia. Pe 13 iunie 1958, la finele anului V de facultate, când era cu o echipă de 5 studenți și lucrau la releveul picturii exterioare a Mănăstirii Moldovița, este arestat chiar în incinta mănăstirii. După anchetă, pe 8 noiembrie 1958, este condamnat la 8 ani muncă silnică
George Văsii () [Corola-website/Science/326811_a_328140]
-
septembrie 2011 este publicat discul single „Solo (Vuelta al ruedo)”, care precedă lansarea pe 27 septembrie a albumului de debut semnat Marco Mengoni, intitulat "Solo 2.0". Materialul debutează pe prima poziție în clasamentele de specialitate din Italia, iar până la finele anului a primit discul de aur pentru vânzări de peste 30.000 de exemplare. Mengoni a scris majoritatea pieselor incluse pe album, fiind ajutat de cantautori cu renume în Italia precum Neffa sau Dente. Melodiile de pe discul "Solo 2.0" au
Marco Mengoni () [Corola-website/Science/326830_a_328159]
-
Lovćen se luptă acum cu Prima Ligă Muntenegreană. Un alt club de fotbal din Cetinje este FC Cetinje, fondat în 1975. Clubul de handbal “Lovćen” a fost fondat la începuturile anului 1949. Cele mai bune rezultate au fost atinse la finele anilor 90' și la începutul secolului 21, când a câștigat 3 campionate a fostei republici Iugoslave. Pentru 2 sezoane, HC “Lovćen” a fost participant al EHF Champions league și o dată au jucat în semifinale. Astăzi, “Lovćen” joacă în prima ligă
Cetinje () [Corola-website/Science/325577_a_326906]
-
Bran se trezesc apoi dintr-un vis, luptându-se pe docul unde pescuia Stan. Acesta este primul film în care Bran spune: "Here's Another Nice Mess You've Gotten Me Into". Fraza este greșit citată ca "Here's Another Fine Mess You've Gotten Me Into" și a trecut în limbajul folosit zi de zi. Fraza înseamnă să dai vina pe o altă persoană pentru cauzarea ambelor persoane a unei probleme care putea fi evitată. Petrecerea unei nopți într-un
Cazul de crimă () [Corola-website/Science/325689_a_327018]
-
plangerii, ei au respins petiția. Arheologi israelieni conduși de Ayelet Mazar au apreciat că în cadrul lucrărilor efectuate de Waqful musulman pe Muntele Templului au fost distruse obiecte arheologice iudaice și de alte surse din vechime. Într-un manifest public la finele anului 2001 numeroase personalități israeliene între care și scriitorii Amos Oz,A. B. Yehoshua, S.Izhar și fostul președinte al Curții Supreme, judecătorul Meir Shamgar, au avertizat în legătură cu primejdia lezării și ștergerii mărturiilor trecutului evreiesc al Muntelui Templului. În urma protestului
Muntele Templului () [Corola-website/Science/325011_a_326340]
-
anunțat că în epoca contemporană evreilor nu le este permisă urcarea pe Munte, din cauza necunoașterii precise a localizării Templului în perimetrul Muntelui și a riscului de profanare religioasă, potrivit cu legea religioasă iudaică Halahá. După izbucnirea tulburărilor de pe Muntele Templului la finele anului 2000, ceea cea declanșat așa numita Intifada Al-Aqsa, s-a interzis accesul pe munte pentru toți nemusulmanii. Accesul a fost permis iarăși în anul 2003 din ordinul ministrului israelian al poliției, Tzahi Hanegbi. Poliția israeliană limitează în perioadele de
Muntele Templului () [Corola-website/Science/325011_a_326340]
-
cutumele thuringienilor în cadrul "Lex Thuringorum" și au continuat să stabilească un tribut în cantitate de porci pentru această provincie. În secolul al X-lea, sub dinastia Ottoniană, centrul puterii thuringiene se afla în nord-est, în apropiere de Erfurt. Încă la finele acestui secol, tributul în porcine era acceptat de către regii germani. Thuringienii au fost convertiți la creștinism în secolul al V-lea, însă influența creștinismului era încă limitată. Adevărata creștinare a avut loc, în paralel cu organizarea ecleziastică a teritoriului, în
Turingieni () [Corola-website/Science/325079_a_326408]
-
mlaștini și dune. Câmpia Olteniei face parte, din punct de vedere geologic din Depresiunea Getică. Aceasta s-a individualizat în timpul mișcărilor orogenice din perioada cretacică, odată cu scufundarea fundamentului care ține de cristalinul pânzei getice. Apa a cuprins regiunea, rămânând până la finele pliocenului. În cuaternar zona cu ape a fost colmatată, uscatul luând forma continentală. Dunărea a început să-și formeze terasele. Vârsta biologică a teritoriului studiat se poate atribui halocenului superior. Depozitele halocenului superior sunt formate din: - Depozitele aluvionare ale terasei
Poiana Mare, Dolj () [Corola-website/Science/325209_a_326538]
-
fost respinse, iar împăratul a acordat Suabia nepotului său de frate, Otto I. În următoarea revoltă din cadrul Dinastiei Ottonienilor, Otto al II-lea în 976 a pornit un marș împotriva Regensburgului, unde ducele Henric "cel Certăreț" a fost depus. În fine, Luitpoldingul Henric "cel Tânăr" a obținut unele compensații, în condițiile în care împăratul a separat Carintia de Bavaria, iar noul creat Ducat de Carintia a revenit lui Henric "cel Tânăr", cuprinzând fosta Marcă de Carintia și Marca de Verona. În ceea ce privește
Henric al III-lea de Bavaria () [Corola-website/Science/325252_a_326581]
-
de Baden, care era fiul mai mare al ducelui Berthold al II-lea de Carintia. Mai cunoscuți astăzi sub numele de Casa de Baden, descendenții lui Herman au condus succesiv în calitate de margrafi, electori (1803-1806) și mari duci de Baden până la finele monarhiei în Germania în 1918. Actualul deținător al titlului de "margraf de Baden, duce de Zähringen" este margraful Maximilian de Baden (n. 1933), nepot al ultimului cancelar al Imperiului German, prințul Maximilian von Baden.
Zähringen () [Corola-website/Science/325274_a_326603]
-
a fost un stat independent "de facto", situat în regiunea Toscana și axat în jurul orașului Pisa, care a atins apogeul dezvoltării sale la finele secolului al X-lea și pe parcursul secolului al XI-lea. Statul a evoluat pentru a deveni o putere economică, un centru comercial ai cărui negustori dominau la un moment dat Marea Mediterană, înainte de a fi depășiti și înlocuiți de către rivalii din
Republica Pisa () [Corola-website/Science/324520_a_325849]
-
sau de Italia a fost unul dintre centrele puterii bizantine din Italia, de la finele secolului al VI-lea până la anul 751, atunci când ultimul exarh a fost executat de către invadatorii longobarzi. Ravenna a devenit capitala Imperiului Roman în anul 402, în vremea împăratului Honorius, datorită portului său bine amplasat, cu acces la Marea Adriatică, și a
Exarhatul de Ravenna () [Corola-website/Science/324529_a_325858]
-
al lui Robert I, însă comitatul a revenit lui Guillaume Clito, care se bucura de sprijinul regelui Ludovic al VI-lea al Franței. Politica lui Guillaume și atitudinea sa față de autonomia Flandrei l-au făcut în curând impopular, astfel încât până la finele anului orașele Bruges, Gent, Lille și Saint-Omer l-au proclamat pe Thierry drept conte. Susținătorii săi proveneau din facțiunea flamandă din Imperiul romano-german și până la sosirea sa acestea deja se angajaseră în luptă împotriva lui Guillaume Clito. Ludovic al VI
Thierry de Alsacia () [Corola-website/Science/324541_a_325870]
-
de Vermandois, a ajuns la timp pentru a sparge încercuirea; cele două armate au reușit joncțiunea, centrul armatei fiind format din trupele lui Robert și Raymond. Selgiucizii au fost înfrânți, iar cruciații și-au putut continua marșul către sud. La finele anului 1097, cruciații au ajuns în dreptul orașului Antiohia. Asediul Antiohiei a durat luni de zile; în luna decembrie, Robert și Bohemund de Tarent au părăsit pentru scurtă vreme restul armatei, pentru a efectua un raid asupra teritoriului înconjurător, în vederea aprovizionării
Robert al II-lea de Flandra () [Corola-website/Science/324546_a_325875]
-
atunci a fost momentul în care Pepin ar fi așternut în scris o promisiune prin care să acorde Papalității anumite teritorii care urmau să fie cucerite de la longobarzi. Nu s-a păstrat niciun document în acest sens, însă sursele de la finele secolului al VIII-lea fac trimitere la un asemenea act. În data de 28 iulie 754, papa Ștefan l-a uns pe Pepin, ca și pe cei doi fii ai acestuia, Carol și Carloman, la Saint-Denis într-o ceremonie memorabilă
Donația pepiniană () [Corola-website/Science/324601_a_325930]
-
stăpânirea asupra Salerno de la Pandulf al II-lea, astfel încât Manso I de Amalfi a devenit principe. Acesta a fost însă nepopular, și Ioan, originar din Spoleto, a fost ales după alungarea amalfitanilor. Relațiile de discordie cu Amalfi au continuat până la finele principatului. Ioan al II-lea și-a stabilit propria dinastie, moment care anunța perioada finală de măreție a Principatului de Salerno ca entitate longobardă independentă. El a căutat să sporească controlul bisericii în regiune, însă a eșuat în această întreprindere
Principatul de Salerno () [Corola-website/Science/324626_a_325955]
-
bazilici, inclusiv San Pietro, pentru a le jefui. În bătălia de la Ostia din 849, o flotă comună compusă din vase papale, napolitane, amalfitane și din Gaeta a reușit pentru moment să stăvilească atacurile sarazine. Atacurile musulmane au fost reluate către finele secolului al IX-lea. Astfel, în 897 abația din Farfa a fost prădată de către sarazini, care au folosit-o drept cazarmă până când a fost distrusă accidental de un incendiu în 898. Abatele Petru de Farfa a reușit să organizeze la
Istoria Islamului în sudul Italiei () [Corola-website/Science/324649_a_325978]
-
au publicat romane despre personajele lor. În 2002, Lynn Abbey a revitalizat seria cu romanul "Sanctuary". În 1978, Asprin a început seria "MythAdventures", care prezintă aventurile comice ale lui Skeeve și Aahz și a cărei primă carte a fost "Another Fine Myth". Ilustrate inițial de Frank Kelly Freas și ulterior de Phil Foglio, cărțile caracterizate prin abundența jocurilor de cuvinte îi urmăresc pe un magician demonic care și-a pierdut puterile și pe neexperimentatul său ucenic uman în călătoria întreprinsă printr-
Robert Asprin () [Corola-website/Science/324668_a_325997]
-
vreme după aceea, iar conciliul care s-a ținut sun conducerea papei Victor al II-lea la Köln l-a readus pe Godefroi sub favorurile imperiale, fie și numai formal. El și cu Beatrice s-au întors în Italia până la finele acelui an. Familia Matildei a început să fie tot mai serios implicată într-o serie de alegeri papale disputate în a doua jumătate a secolului al XI-lea. Fratele tatălui ei vitreg, Frederic a devenit papă, sub numele de Ștefan
Matilda de Toscana () [Corola-website/Science/324696_a_326025]
-
ianuarie 1926 Midhurst, West Sussex) a fost un scriitor și umorist englez, evreu de origine, activist pe tărâm obștesc, care s-a făcut cunoscut, între altele, ca propagator al „teritorialismului” - în contrast cu sionismul- ca soluție pentru autodeterminarea poporului evreu, confruntat la finele secolului al XIX -lea cu intense persecuții, mai ales în Europa de est. Teritorialismul s-a născut din aprecieri pesimiste cu privire la posibilitatea întemeierii unui stat evreiesc în vatra sa antică, Palestina, aflată pe atunci în stăpânire otomană, și prevedea căutarea unui teritoriu
Israel Zangwill () [Corola-website/Science/324713_a_326042]
-
de pildă, romanul său "„Children of the Ghetto: A Study of a Peculiar People"” (Copiii ghetoului: studiu al unor oameni aparte) (1892), care redă în mod expresiv, caractere, momente din ciclul vieții, sărbătorile și obiceiurile locuitorilor cartierului East End la finele secolului al XIX-lea. In 1899 a adaptat acest roman pentru scenă și piesa rezultată, denumită tot „Copiii Ghetoului”, a fost prezentată pe Broadway în regia lui James A.Herne și având drept protagoniști actorii Blanche Bates, Ada Dwyer și
Israel Zangwill () [Corola-website/Science/324713_a_326042]
-
Agiprand a fost duce longobard de Spoleto între 742 și 744. La finele anului 741, ducele Thrasimund al II-lea de Spoleto a refuzat să restituie papei Grigore al III-lea orașele primise, drept pentru care succesorul papei Grigore, papa Zaharia, a cerut sprijinul regelui Liutprand. Zaharia a oferit o armată romană pentru
Agiprand de Spoleto () [Corola-website/Science/324718_a_326047]
-
II-lea, controlaseră cea mai mare parte a formațiunilor din regiune și deținuseră la rândul lor titluri înalte, precum cel de prefect de Corsica sau duce de Lucca. Familia "Bonifaciilor" a deținut conducerea asupra mărcii de Toscana până la 931. La finele secolului al IX-lea și în prima parte a celui ulterior, sprijinul markgrafilor de Toscana constituia un atuu pentru oricine aspira la titlul de rege al Italiei. În 931, Ugo de Arles, care a devenit rege al Italiei, i-a
Marca de Toscana () [Corola-website/Science/324747_a_326076]
-
fi înfrânt de către Cunincpert. De asemenea, Ansfrid, duce de Friuli, care, după ce a uzurpat Ducatul de Friuli, a căutat să ocupe și tronul regal de la același Cunincpert, care în cele din urmă l-a înfrânt și ucis în 698. În fine, este și situația lui Rotarit, duce de Bergamo, care după moartea lui Cunincpert s-a opus pe rând, fără succes, regilor Raginpert și Aripert al II-lea (700-702). Cu toate acestea, în secolul al VIII-lea, larga convertire a longobarzilor
Austria longobardă () [Corola-website/Science/324779_a_326108]
-
Pe când căuta să extindă influența Beneventului în sudul Italiei, el trebuia totodată să reziste atacurilor francilor lui Carol cel Mare, care cucerise Langobardia Major, distrugând Regatul longobard din nordul Italiei. Arechis descindea din acei longobarzi care invadaseră Peninsula Italică la finele secolului al VI-lea și instituiseră Regatul longobard din Italia de nord cu capitala la Pavia, dar și două ducate independente, la Spoleto și Benevento, în Italia centrală, respectiv Italia de sud, care constituiau Langobardia Minor. Arechis a fost fiul
Arechis al II-lea de Benevento () [Corola-website/Science/324792_a_326121]