30,710 matches
-
să arbitreze pretendenții, în scopul de a evita un război. Eduard a văzut acest lucru ca pe o oportunitate pe care o aștepta de mult pentru a cuceri Scoția, la fel cum cucerise și Țara Galilor și să domneasca peste toate insulele Britanice. În 1292, Eduard l-a ales pe Balliol, care a jurat credință monarhului englez. Nu după foarte mult timp, înainte ca Balliol să se răzvrătească împotriva lui Eduard, totul a dus la înfrângerea lui John și la forțarea de
Casa de Bruce () [Corola-website/Science/331046_a_332375]
-
și a ars Dunbar, cât și faptul că vikingii s-au stabilit în Picția. Domnia lui Kenneth a avut un grad sporit de reglementare a nordului în zonele periferice din Scoția modernă. Au fost stabilite regiunile Shetland, Orkney, Caithness, Sutherland, Insulele de Vest și Insula Man, și o parte din Ross. Legăturile dintre regatul lui Kenneth și Irlanda s-au slăbit, iar cele cu sudul Angliei aproape se rupseseră. În fața acestui lucru, Kenneth și succesorii săi au fost obligați să-și
Casa de Alpin () [Corola-website/Science/331044_a_332373]
-
cât și faptul că vikingii s-au stabilit în Picția. Domnia lui Kenneth a avut un grad sporit de reglementare a nordului în zonele periferice din Scoția modernă. Au fost stabilite regiunile Shetland, Orkney, Caithness, Sutherland, Insulele de Vest și Insula Man, și o parte din Ross. Legăturile dintre regatul lui Kenneth și Irlanda s-au slăbit, iar cele cu sudul Angliei aproape se rupseseră. În fața acestui lucru, Kenneth și succesorii săi au fost obligați să-și consolideze poziția în împărăția
Casa de Alpin () [Corola-website/Science/331044_a_332373]
-
urmat la tron de către vărul său, Constantin al II-lea al Scoției. Fiul lui Donald, Malcolm, a devenit rege mai târziu, ca Malcolm I. Domnia sa, la fel ca și a predecesorilor săi, a fost dominată de acțiunile conducătorilor vikingi în Insulele Britanice, în special UI Ímair (nepotul de Imar sau Ivar). În timpul domniei lui Constantin, conducătorii regatelor de sud din Wessex și Mercia, mai târziu Regatul Angliei, și-au extins autoritatea spre nord, în regatele contestate de Northumbria. La început, el
Casa de Alpin () [Corola-website/Science/331044_a_332373]
-
-lea, care a condus pentru o perioadă scurtă de timp. Fiul lui Culen, Constantin al III-lea a fost rege mai târziu. În 973, Cronica Melrose raportează că Kenneth împreună cu Mael Coluim I, regele Strathclyde, cu Maccus, regele mai multor insule, precum și cu alți regi din Țara Galilor și Norse, au venit la Chester să recunoască suzeranitatea regelui englez Edgar cel Pașnic. Se poate ca Edgar să-și fi reglementat atunci frontiera dintre ținuturile sudice ale regatului Alba și terenurile din nord
Casa de Alpin () [Corola-website/Science/331044_a_332373]
-
care s-a întins pe cinci continente. În prezent, acest teritoriu aparține unui număr de 49 de state independente. În Africa, Portugalia a deținut colonii continentale, atât pe coasta de vest cât și pe cea de est, și în câteva insule. În prezent, pe continent există cinci țări vorbitoare de limba portugheză: Angola (11,5 milioane de locuitori), Guineea-Bissau (1,1 milioane), Mozambic (17,4 milioane), Insulele Capului Verde (390.000 locuitori) și insulele Săo Tomé și Príncipe (130.000). Coloniile portugheze
Africa Orientală Portugheză () [Corola-website/Science/331062_a_332391]
-
atât pe coasta de vest cât și pe cea de est, și în câteva insule. În prezent, pe continent există cinci țări vorbitoare de limba portugheză: Angola (11,5 milioane de locuitori), Guineea-Bissau (1,1 milioane), Mozambic (17,4 milioane), Insulele Capului Verde (390.000 locuitori) și insulele Săo Tomé și Príncipe (130.000). Coloniile portugheze din estul Africii au reprezentat inițial o lungă fâșie de coastă, fortificată, pe teritoriul de astăzi al Tanzaniei, Kenyei și Mozambicului. Africa de sud-est a fost
Africa Orientală Portugheză () [Corola-website/Science/331062_a_332391]
-
și pe cea de est, și în câteva insule. În prezent, pe continent există cinci țări vorbitoare de limba portugheză: Angola (11,5 milioane de locuitori), Guineea-Bissau (1,1 milioane), Mozambic (17,4 milioane), Insulele Capului Verde (390.000 locuitori) și insulele Săo Tomé și Príncipe (130.000). Coloniile portugheze din estul Africii au reprezentat inițial o lungă fâșie de coastă, fortificată, pe teritoriul de astăzi al Tanzaniei, Kenyei și Mozambicului. Africa de sud-est a fost explorată de navigatorul portughez Vasco da
Africa Orientală Portugheză () [Corola-website/Science/331062_a_332391]
-
acest context, Erim împreună cu alți jurnaliști a publicat un alt ziar, "Yeni Ulus-Halkçı" (Noua Națiune-Populist) care a fost distribuit la nivel local, în Ankara, pe perioada anului 1954. În 1956, a participat la delegația care a avut ca scop negocierea insulei Cipru, în Londra. În același an a fost ales delegat al Turciei în Comisia Europeană a Drepturilor Omului, funcție ocupată până în anul 1962. De asemenea, a condus delegația pentru redactarea Constituției Ciprului în 1959. După negocieri, a continuat să facă
Nihat Erim () [Corola-website/Science/331067_a_332396]
-
timp de 10 ani. La 27 mai 1960, forțele armate ale Turciei au dat o lovitură de stat și l-au trimis pe Celal Bayar, pe Adnan Menderes (primul ministru la acea vreme) și pe alți politiciei de carieră pe insula Yassida din Marea Marmara pentru a fi judecați de un tribunal militar ce a avea să se organizeze pe data de 10 iunie 1960. Mahmut Celâl Bayar împreună cu alte 15 persoane au fost acuzate de încălcarea prevederilor constituționale și condamnat
Celâl Bayar () [Corola-website/Science/331066_a_332395]
-
regii englezi și scoțieni de la Kelso l-a adus pe Dunward și pe susținătorii acestuia învingători în fața lui Menteith. La atingerea majoratului (la vârsta de 21 de ani), în 1262, Alexandru și-a declarat intenția de a relua proiectele de pe Insulele de Vest, fiind întrerupte cu 30 de ani în urmă de la moartea tatălui său. El a depus o cerere formală în fața reglui norvegian Haakon, însă acesta a respins cererea iar anul următor a răspuns printr-o invazie formidabilă. Navigând în jurul
Alexandru al III-lea al Scoției () [Corola-website/Science/331097_a_332426]
-
urmă de la moartea tatălui său. El a depus o cerere formală în fața reglui norvegian Haakon, însă acesta a respins cererea iar anul următor a răspuns printr-o invazie formidabilă. Navigând în jurul coastei de vest a Scoției, el a oprit pe Insula Arran unde au început negocierile. Alexandru a prelungit discuțiile până când furtunile de toamnă trebuiau să înceapă. Haakon, obosit de atâta întârziere, a atacat, întâlnindu-se cu o furtună teribilă care a deteriorat foarte multe din navele sale. Bătălia de la Larges
Alexandru al III-lea al Scoției () [Corola-website/Science/331097_a_332426]
-
multe din navele sale. Bătălia de la Larges (octombrie 1263) s-a dovedit a fi indecisă, dar chiar și așa, poziția lui Haakon rămânea fără speranță. Uimit, el s-a întors acasă și a murit la Orkney pe 15 decembrie 1263. Insulele erau acum la dispoziția lui Alexandru iar în 1266, succesorul lui Haakon a încheiat Tratatul de la Perth, prin care ceda Insula Man și Insulele de Vest până la Scoția, în schimbul unei plăți. Norvegia a păstrat doar Orkney și Shetland. Alexandru s-
Alexandru al III-lea al Scoției () [Corola-website/Science/331097_a_332426]
-
Haakon rămânea fără speranță. Uimit, el s-a întors acasă și a murit la Orkney pe 15 decembrie 1263. Insulele erau acum la dispoziția lui Alexandru iar în 1266, succesorul lui Haakon a încheiat Tratatul de la Perth, prin care ceda Insula Man și Insulele de Vest până la Scoția, în schimbul unei plăți. Norvegia a păstrat doar Orkney și Shetland. Alexandru s-a căsătorit cu Margareta, fiica regelui Henric al III-lea al Angliei, pe 26 decembrie 1251. Ea a murit în 1275
Alexandru al III-lea al Scoției () [Corola-website/Science/331097_a_332426]
-
speranță. Uimit, el s-a întors acasă și a murit la Orkney pe 15 decembrie 1263. Insulele erau acum la dispoziția lui Alexandru iar în 1266, succesorul lui Haakon a încheiat Tratatul de la Perth, prin care ceda Insula Man și Insulele de Vest până la Scoția, în schimbul unei plăți. Norvegia a păstrat doar Orkney și Shetland. Alexandru s-a căsătorit cu Margareta, fiica regelui Henric al III-lea al Angliei, pe 26 decembrie 1251. Ea a murit în 1275, după ce a dat
Alexandru al III-lea al Scoției () [Corola-website/Science/331097_a_332426]
-
Beit Lessin din Țel Aviv. Barukh a jucat și în mai multe seriale de televiziune israeliene - „Curcubeu” 1983-1986, „Linia 300” 1997, „Dov Gruner” (unde l-a intepretat pe Menahem Beghin, „Coroană pe cap”, „Ascensorul”, „Sertarele inimii”, „Pijamale”, „Tatăl lui Ilan”, „Insula” etc A apărut și în mai multe filme de cinema, „Compot de pantofi” 1985, "Iubitul" 1985, „Instalator”, 1986, „Vară lui Aviya” 1988, „Cântecul sirenei”, „Soldat de noapte”, „Regina clasei”, „Tata face prostii” etc. Râmi Barukh a participat și la dublajul
Rami Barukh () [Corola-website/Science/331102_a_332431]
-
acumulat o experiență bogată în teoria construcțiilor navelor și a fost apreciat în acea epocă. Mai târziu a deținut și funcția de raportor al bugetului marinei. După o călătorie în Olanda, s-a stabilit la Toulon. Numit secretar al Academiei Insulelor Ioniene, a funcționat ca profesor de mecanică și fizică. A înființat Muzeul Maritim de la Toulon. De asemenea, în 1824 a înființat "Conservatoire des Arts et Métiers de l'enseignement de la Mécanique et de la Chimie appliquées aux arts". În 1832, numit
Charles Dupin () [Corola-website/Science/331114_a_332443]
-
Lord de Argyll, să rupă alianța sa cu [[Haakon al IV-lea al Norvegiei]]. Când Ewen a respins aceste încercări, Alexandru a încercat să plece spre el pentru a-l obliga însă pe drum s-a îmbolnăvit de febră, în Insula Kerrera, în Inner Hebrides. A murit acolo în 1249 și a fost îngropat la Abația Melrose, Roxburghshire. Singurul lui fiu legitim conceput cu cea de-a doua sa soție, Alexandru al III-lea, l-a succedat ca rege al Scoției
Casa de Dunkeld () [Corola-website/Science/331098_a_332427]
-
regii englezi și scoțieni de la Kelso l-a adus pe Dunward și pe susținătorii acestuia învingători în fața lui Menteith. La atingerea majoratului (la vârsta de 21 de ani), în 1262, Alexandru și-a declarat intenția de a relua proiectele de pe Insulele de Vest, fiind întrerupte cu 30 de ani în urmă de la moartea tatălui său. El a depus o cerere formală în fața reglui norvegian Haakon, însă acesta a respins cererea iar anul următor a răspuns printr-o invazie formidabilă. Navigând în jurul
Casa de Dunkeld () [Corola-website/Science/331098_a_332427]
-
urmă de la moartea tatălui său. El a depus o cerere formală în fața reglui norvegian Haakon, însă acesta a respins cererea iar anul următor a răspuns printr-o invazie formidabilă. Navigând în jurul coastei de vest a Scoției, el a oprit pe Insula Arran unde au început negocierile. Alexandru a prelungit discuțiile până când furtunile de toamnă trebuiau să înceapă. Haakon, obosit de atâta întârziere, a atacat, întâlnindu-se cu o furtună teribilă care a deteriorat foarte multe din navele sale. Bătălia de la Larges
Casa de Dunkeld () [Corola-website/Science/331098_a_332427]
-
multe din navele sale. Bătălia de la Larges (octombrie 1263) s-a dovedit a fi indecisă, dar chiar și așa, poziția lui Haakon rămânea fără speranță. Uimit, el s-a întors acasă și a murit la Orkney pe 15 decembrie 1263. Insulele erau acum la dispoziția lui Alexandru iar în 1266, succesorul lui Haakon a încheiat Tratatul de la Perth, prin care ceda Insula Man și Insulele de Vest până la Scoția, în schimbul unei plăți. Norvegia a păstrat doar Orkney și Shetland. Spre sfârșitul
Casa de Dunkeld () [Corola-website/Science/331098_a_332427]
-
Haakon rămânea fără speranță. Uimit, el s-a întors acasă și a murit la Orkney pe 15 decembrie 1263. Insulele erau acum la dispoziția lui Alexandru iar în 1266, succesorul lui Haakon a încheiat Tratatul de la Perth, prin care ceda Insula Man și Insulele de Vest până la Scoția, în schimbul unei plăți. Norvegia a păstrat doar Orkney și Shetland. Spre sfârșitul domniei lui Alexandru, moartea celor trei copii ai săi la câțiva ani după ce s-au născut a creat problema succesiunii. În
Casa de Dunkeld () [Corola-website/Science/331098_a_332427]
-
speranță. Uimit, el s-a întors acasă și a murit la Orkney pe 15 decembrie 1263. Insulele erau acum la dispoziția lui Alexandru iar în 1266, succesorul lui Haakon a încheiat Tratatul de la Perth, prin care ceda Insula Man și Insulele de Vest până la Scoția, în schimbul unei plăți. Norvegia a păstrat doar Orkney și Shetland. Spre sfârșitul domniei lui Alexandru, moartea celor trei copii ai săi la câțiva ani după ce s-au născut a creat problema succesiunii. În 1284 el a
Casa de Dunkeld () [Corola-website/Science/331098_a_332427]
-
asupra finanțelor, conducerea Consiliului Privy și crearea unui serviciu de spionaj sub conducerea lui Francis Walsingham, fac din el cel mai important ministru din timpul domniei Elisabetei I. Dawson susține că obiectivul pe termen lung a lui Cecil, era unificarea Insulelor Britanice sub religia protestantă, obiectiv care se putea realiza prin cucerirea Irlandei și printr-o alianță anglo-scoțiană. Cu frontiera terestră în siguranță cu Scoția, apărarea țării cădea în sarcina Marinei Regale Britanice. Cecil propune întărirea și revilatizarea marinei, ceea ce o
William Cecil, I Baron Burghley () [Corola-website/Science/331118_a_332447]
-
norvegiană: Magnus Olavsson" - (1073 - 24 august 1103), cunoscut cu porecla Magnus Picioare-Groase, a fost regele Norvegiei din 1093 până la moartea sa în 1103. Domnia sa a fost marcată de campanii militare agresive și de cucerire, în special în părțile nordice a Insulelor Britanice, extinzându-și domnia în Regatul Insulelor și în Dublin. Ca singur fiu al regelui Olaf Kyrre, Magnus a fost proclamat rege în sud-estul Norvegiei, la scurt timp după moartea tatălui său din 1093. În partea de nord, cererea sa
Magnus al III-lea al Norvegiei () [Corola-website/Science/331151_a_332480]