30,776 matches
-
lor, Seraphim a înființat o Biserică Ortodoxă Rusă (dar, neaparținând de Biserică Rusă Ortodoxă) declarindu-se el însuși capul ei, si pentru a se deosebi de Biserică Ucraineană ,biserica lui s-a numit și Biserica Serafimită. Astfel,a oferit enoriașilor ritul Ortodox, cu care imigranții erau obișnuiți și a început să hirotonească preoți și diaconi și “...pe 13 Decembrie 1903,a fost sfințită și deschisă spre folosire o mică biserică de lemn, care probabil a fost numită Biserică Sfanțul Duh,în partea
Catedrala de tablă () [Corola-website/Science/329934_a_331263]
-
încercarea de a asimilă Comunitatea Ucraineană cu cea Româno Catolică. El a numit preoți belgieni pentru biserică Baziliană Sfanțul Nicolae, pe părintele Delaere și alții, care săvârșeau Sfântă Liturghie în limba slavona veche bisericească, îmbrăcați în vesminte conform ritului Grec Ortodox și rosteau predicile în Limba Poloneză. Această biserică era peste drum de Catedrală independența Ucraineană Catolică Sfinții Vladimir și Olga, de pe strada McGregor în partea de nord a Winnipegului.O astfel de concurență a constituit o mai mare înlesnire pentru
Catedrala de tablă () [Corola-website/Science/329934_a_331263]
-
măsură în plus de sigursnța,a excomunicat pe Papă și Sfanțul Sinod rus. Se găsesc dovezi ale călătoriilor lui în zonele rurale, până spre sfârșitul anilor 1930,slujind ucrainenilor, care erau foarte dornici să li se slujească după Ritul Răsăritean (Ortodox).
Catedrala de tablă () [Corola-website/Science/329934_a_331263]
-
Biserica de lemn „Sfântul Nicolae” din Broșteni, cunoscută și ca Biserica-muzeu „Ion Creangă”, este un lăcaș de cult ortodox construit în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea în satul (astăzi orașul) Broșteni aflat în județul Suceava. Edificiul religios are hramul "Sfântul Nicolae", sărbătorit la data de 6 decembrie, și a avut de-a lungul timpului dublu rol
Biserica de lemn din Broșteni, Suceava () [Corola-website/Science/329957_a_331286]
-
se desfășoară o suită de arce de cerc paralele. Biserica nu este pictată pe interior. Iconostasul este lucrat după tradiție dintr-un singur lemn, cu pictură naivă, înfățișând scene precum „Cina cea de taină”, „Sfântul Nicolae” sau cele 12 praznice ortodoxe. Picturile au fost executate de călugări-zugravi de la Schitul Durău. Muzeul adăpostit de biserica de lemn a fost înființat în anul 1950, inițial ca muzeu comunal, având specificele etnografic, de artă religioasă și istorie locală. O parte importantă a colecției muzeale
Biserica de lemn din Broșteni, Suceava () [Corola-website/Science/329957_a_331286]
-
rapsozii satelor din acest ținut. Repertoriul său cuprinde peste 100 de cântece înregistrate în studiourile Radio România sau la diverse Case de producție muzicală din România. În repertoriul său gasim și cântece religioase - Pricesne, cum sunt ele cunoscute în Biserica Ortodoxă din Transilvania precum și Colinde românești autentice. Este laureat la 16 concursuri și Festivaluri de folclor din România. Începutul în politică s-a realizat în anul 2000, dintr-o întâmplare, nepropunându-și niciodată o cariera în acest domeniu. La rugămintea unui
Alexandru Pugna () [Corola-website/Science/329953_a_331282]
-
Nebunul întru Hristos este, în primul rând, un tip de ascet ortodox, caracterizat printr-un comportament radical anume: acesta simulează uneori nebunia pentru a încerca să reziste la ceea ce în optica anumitor creștin-ortodocși reprezintă tentațiile lumești, sau pentru a-și putea permite să emită profeții și să critice dintr-o perspectivă morală
Nebun întru Hristos () [Corola-website/Science/329978_a_331307]
-
care prezintă în opinia celorlalți, prin simplitatea și pioșenia lui, niște virtuți de ordin spiritual. Din acele comportamente reținute de istorie ca făcând parte din această tradiție religioasă extremă a "nebuniei întru Hristos" face parte, de exemplu, manifestarea acelui călugăr ortodox de la Muntele Athos care cândva păștea iarbă, sau elementele de biografie a sfântului Vasile Blajinul, care din adolescență chiar umbla dezbrăcat, zvârlea cu pietre în biserici, a orbit un grup de fete care rîdeau de el și a asasinat un
Nebun întru Hristos () [Corola-website/Science/329978_a_331307]
-
de soț de către o aristocrată rusă pe la începutul secolului al XX-lea. Fenomenul "nebuniei întru Hristos" este considerat de unii autori occidentali drept o bună ilustrare a abisului în care a decăzut Rusia înainte de 1917, sub influența antiintelectualismului tipic tradiției ortodoxe, și al înăbușirii disidenței politice de către autocrația țaristă. Iurodivîi (nebuni-întru-Hristos ruși) cunoscuți sunt țarul Feodor I Ivanovici, fiul retardat intelectual al mai-celebrului Ivan cel Groaznic (Ivan al IV-lea Vasilievici) , și, în opinia istoriografiei ruse din perioada țaristă tardivă, tot
Nebun întru Hristos () [Corola-website/Science/329978_a_331307]
-
Biserica de lemn „Pogorârea Sfântului Duh” din Bogdănești este un lăcaș de cult ortodox construit în anii 1937-1955 în satul Bogdănești din comuna omonimă aflată în județul Suceava. Edificiul religios se află localizat în centrul localității și are hramul "Pogorârea Sfântului Duh", sărbătorit la 50 de zile după Paști. În cimitirul sătesc din Bogdănești
Biserica de lemn Pogorârea Sfântului Duh din Bogdănești () [Corola-website/Science/329991_a_331320]
-
(în rusă: Рождество Христово "Rojdestvo Hristovo", în Biserica Ortodoxă Rusă numit ca "Е́же по пло́ти Рождество Господа Бога и Спа́са нашего Иисуса Христа") este sărbătorit la 7 ianuarie și marchează ziua de naștere a lui Iisus Hristos. Crăciunul este unul dintre principalele evenimente
Crăciunul în Rusia () [Corola-website/Science/328025_a_329354]
-
din Occident și de Statele Unite, este de fapt o sărbătoare religioasă creștină și prin urmare nu are o tradiție seculară convențională bine stabilită. În noapte de 6 spre 7 ianuarie, canalele TV federale difuzează slujba de Crăciun. Crăciunul în Biserica Ortodoxă Rusă este considerat al doilea cel mai important eveniment după Paști. În 1999 un ateu, V. Agbunov, a cerut să se verifice constituționalitatea deciziei privind recunoașterea zilei de 7 ianuarie ca zi nelucrătoare. Decizia de a fi luată în considerare
Crăciunul în Rusia () [Corola-website/Science/328025_a_329354]
-
parte din Ungaria, dar nici o „țară românească”, deoarece nu era condusă de suverani români (cu excepția celor câteva luni de domnie ale lui Mihai Viteazul care nu era ardelean), ci de suverani maghiari sau maghiarizați, iar românii ardeleni și credința lor ortodoxă fiind doar „tolerați” prin statutul țării denumit "Unio trium nationum". Cea mai obiectivă definiție este așadar „un voievodat apoi principat multietnic și multireligios, vasal al Regatului ungar, condus de nobili maghiari, și cuprinzând o importantă populație românească”. Prin urmare, expresia
Regatul Ungariei Răsăritene () [Corola-website/Science/328018_a_329347]
-
Prof. ing. (n. 18 iunie 1918, Cernăuți, Imperiul Austro-Ungar - d. 2010, România) a fost un matematician, inginer, logician și filozof născut într-o familie de evrei cu vechi și însemnate tradiții culturale. A terminat Liceul ortodox de băieți „Mitropolitul Silvestru”, din Cernăuți, apoi Facultatea de Științe - Secția Matematică, din Universitatea aceluiași oraș bucovinean. După ocuparea Bucovinei de Nord și a Basarabiei, în 1940, a fost numit profesor de matematică. În 1941, după începerea celui de al
Leon Birnbaum () [Corola-website/Science/328038_a_329367]
-
este susținută de evangheliile apocrife și de tradiția bisericilor creștine - ce au fost una până în 1054 și două până la Reforma protestantă (1517), inclusiv în timpul reformei protestante, chiar numele Mariei primind acest atribut: Fecioara Maria sau după cum este denumită în biserica ortodoxă. Până în secolul al IV-lea, doctrina a avut susținerea Părinților bisericii, iar până în secolul al VII-lea fusese deja confirmată de mai multe sinoade ecumenice. Credința este inclusă în învățăturile bisericii catolice, anglo-catolice, ortodoxe, fiind exprimată în liturghiile lor, unde
Pururea Fecioară Maria () [Corola-website/Science/328049_a_329378]
-
sau după cum este denumită în biserica ortodoxă. Până în secolul al IV-lea, doctrina a avut susținerea Părinților bisericii, iar până în secolul al VII-lea fusese deja confirmată de mai multe sinoade ecumenice. Credința este inclusă în învățăturile bisericii catolice, anglo-catolice, ortodoxe, fiind exprimată în liturghiile lor, unde în mod repetat se folosește apelativul „pururea fecioară” în privința Mariei. Anumiți inițiatori ai reformei protestante, cum ar fi Luther, au susținut această doctrină. Totuși, mai târziu a fost abandonată de anumite biserici protestante, fiind
Pururea Fecioară Maria () [Corola-website/Science/328049_a_329378]
-
la conceperea miraculoasă a Fecioarei Maria fără să fie atinsă ("macula" în latină) de păcatul originar. Termenul grecesc "" ("Pururea Fecioară") este atestat de Epifanie al Salamisei încă de la începutul secolului al IV-lea și este des folosit în liturghia bisericilor ortodoxe. , (punctul 499), include termenul "Aeiparthenos" și în ceea ce privește dogma (Hristos este), (punctul 57), declară: "Nașterea lui Hristos nu a afectat fecioria desăvârșită a mamei sale, ci dimpotrivă, a sanctificat-o." Doctrina eternei feciorii este deasemenea susținută de către o parte a bisericilor
Pururea Fecioară Maria () [Corola-website/Science/328049_a_329378]
-
veche astfel de frescă ce conține anunțarea Mariei de către Arhanghelul Gabriel datează din secolul IV și poate fi găsită în din Roma. Fecioria Mariei chiar și după nașterea lui Iisus este o prezență obișnuită în arta creștină în ambele biserici ortodoxe, răsăriteană și orientală, (ca și în arta occidentală religioasă de început), prin includerea în scena nașterii lui Iisus a , despre care evanghelia lui Iacob (Protoevanghelia lui Iacob sau Evanghelia Copilăriei lui Iisus) spune că a verificat și descoperit personal păstrarea
Pururea Fecioară Maria () [Corola-website/Science/328049_a_329378]
-
garanta stabilitatea. Toleranța religioasă a fost un factor important într-un stat plurietnic și multiconfesional, în care de-a lungul mai multor generații s-au adunat diferite popoare (polonezi, lituanieni, ruteni, germani, evrei și tătari) care aveau confesiuni diferite (catolică, ortodoxă, reformată, chiar și iudaică sau islamică). A devenit un stat în care chiar și cele mai radicale secte (cum erau de pildă unitarienii) care erau persecutate în restul continentului puteau găsi aici refugiu și puteau scăpa de persecuții, stat despre
Confederația de la Varșovia (1573) () [Corola-website/Science/328090_a_329419]
-
Lituania, Jan Łaski a fost numit de Senat secretar al regelui, poziție din care s-a opus tendințelor secesioniste ale Marelui Ducat și a căutat să mențină acolo influența catolicismului, ale cărui poziții erau tot mai mult amenințate de propaganda ortodoxă susținută de Moscova. Atât de impresionat a fost regele de abilitățile secretarului său, încât la moartea cancelarului Poloniei, a trecut peste drepturile vicecancelarului Macics Dzewicki și a i-a încredințat lui Jan Łaski marele sigiliu și cea mai înaltă funcție
Jan Łaski (1456–1531) () [Corola-website/Science/328092_a_329421]
-
avut un fiu pe nume Iordan, care a trăit la Constantinopol, unde a servit pe împăratul bizantin Manuel I Comnen ca "sebastos" și diplomat. Iordan a călătorit la Roma în 1166-1167 pentru a încerca reunificarea dintre Biserica Romano-Catolică și cea ortodoxă.
Robert al II-lea de Capua () [Corola-website/Science/328144_a_329473]
-
teritoriul celorlalte țări românești. Populația din Imperiul Otoman era organizată după criteriul apartenenței la o anumită comunitate confesională, denumită Millet. Cuvântul își are originea în cuvântul arab "millah" (ملة), care are un sens apropiat de cel de „națiune”. Toți creștinii ortodocși supuși ai Imperiului Otoman erau încadrați, indiferent de etnie, în Millet-ul Rûm, numit astfel după numele dat de turci grecilor. Această clasificare juridico-religioasă se aplica și locuitorilor din teritoriile transformate în raiale turcești aflate în jurisdicția Mitropoliei Proilaviei, care, fiind
Mitropolia Proilaviei () [Corola-website/Science/328105_a_329434]
-
aváriz", etc) și își scoteau cheltuielile pentru obținerea beratului de numire și pentru plata peșcheșului anual către visteria otomană pe seama clerului inferior și, mai ales, a enoriașilor de rând. Aplicarea acestor prevederi a modelat definitoriu toate aspectele funcționării unei mitropolii ortodoxe în această zonă geografică, cum ar fi: Așa cum e precizat în introducere, nu este cunoscută data exactă a înființării Mitropoliei Proilaviei; este clar însă că ea a apărut în contextul unuia din momentele de maximă expansiune ale Imperiului Otoman, sub
Mitropolia Proilaviei () [Corola-website/Science/328105_a_329434]
-
Pentru a-și asigura controlul gurilor Dunării și a accesului neîngrădit spre Hanatul Crimeii și Regatul Poloniei, Imperiul Otoman anexează Bugeacul (1538) și transformă teritoriile din jurul orașelor Tighina (1538) și Brăila (1540) în raiale. Aceste acțiuni au făcut ca populația ortodoxă din regiunile ocupate să-și schimbe statutul juridico-religios, fiind inclusă în milet-ul Rum și intrând automat atât sub incidența sistemului juridic Otoman cât și sub jurisdicția canonică a Patriarhiei Ecumenice. În condițiile de stabilitate, prosperitate și toleranță din epoca lui
Mitropolia Proilaviei () [Corola-website/Science/328105_a_329434]
-
intre și el sub jurisdicția Mitropoliei Proilaviei. În sfârșit, Mihai Viteazul cucerește în 1594 orașul Brăila, care va reintra în componența Țării Românești până la moartea sa, în anul 1601. Acest fapt a însemnat practic desființarea temporară a Mitropoliei Proilaviei, creștinii ortodocși de aici fiind trecuți din nou sub ascultarea canonică a Episcopiei Buzăului. Mihai Viteazul înființează și o nouă biserică, cu hramul Sfântul Nicolae. Mitropolia Proilaviei avea să rămână „"în ruină"” până în anul 1639. Printr-un tomos patriarhal din mai 1639
Mitropolia Proilaviei () [Corola-website/Science/328105_a_329434]