33,912 matches
-
Andrunachievici a devenit primul director al nou-înființatului Institut de Matematică al Academiei de Științe cu Centrul de Calcul în baza sectoarelor de matematică ale Institutului de Fizică și Matematică. În perioadele 1965-1974 și 1979-1990 a îndeplinit funcția de vicepreședinte al Academiei de Științe din RSS Moldovenească. A încetat din viață în anul 1997.
Vladimir Andrunachievici () [Corola-website/Science/311070_a_312399]
-
Macarie Mihailovici Radul (în ; n. 4 septembrie 1910 - d. 2 mai 1971) a fost un geograf moldovean, care a fost ales ca membru titular al Academiei de Științe a Moldovei. A fost candidat în științe geografice și docent. La inițiativa sa, a fost înființată la 30 octombrie 1938 Facultatea de Geografie a Universității de Stat din Tiraspol. În perioada decembrie 1939 - septembrie 1940, Radul a fost
Macarie Radul () [Corola-website/Science/311069_a_312398]
-
universitar pentru a asigura formarea unei intelectualități naționale care să ocupe diferite funcții administrative, politice, de cultură și ideologice. Ca urmare a deciziei din 11 martie 1946 a Guvernului URSS de a organiza la Chișinău Baza de cercetări științifice a Academiei de Științe a URSS, la data de 12 iunie 1946 Consiliul de Miniștri al RSSM și Biroul CC al PC (b) din Moldova au adoptat Hotărârea nr. 583 „Cu privire la crearea Bazei Moldovenești de cercetări științifice a Academiei de Științe a
Macarie Radul () [Corola-website/Science/311069_a_312398]
-
cercetări științifice a Academiei de Științe a URSS, la data de 12 iunie 1946 Consiliul de Miniștri al RSSM și Biroul CC al PC (b) din Moldova au adoptat Hotărârea nr. 583 „Cu privire la crearea Bazei Moldovenești de cercetări științifice a Academiei de Științe a URSS în orașul Chișinău”. Macarie Radul a fost numit în funcția de director adjunct al Bazei, funcție pe care a îndeplinit-o până în anul 1947. În anul 1947, Macarie Radul devine membru al Biroului CC al PC
Macarie Radul () [Corola-website/Science/311069_a_312398]
-
deși cu anumite rezerve, erau prezentați ca ocupanți. La data de 20 mai 1960, a fost creat Institutul de Economie, devenind primul său director. Prin hotărârea Guvernului RSSM din 1 august 1961, Macarie Radul a fost desemnat membru corespondent al Academiei de Științe a RSS Moldovenești. La data de 6 martie 1965, a fost numit director al nou-înființatei Secții de Geografie a Academiei de Științe a RSS Moldovenești, astăzi Institutul de Geografie al Academiei de Științe a Republicii Moldova. A îndeplinit această
Macarie Radul () [Corola-website/Science/311069_a_312398]
-
său director. Prin hotărârea Guvernului RSSM din 1 august 1961, Macarie Radul a fost desemnat membru corespondent al Academiei de Științe a RSS Moldovenești. La data de 6 martie 1965, a fost numit director al nou-înființatei Secții de Geografie a Academiei de Științe a RSS Moldovenești, astăzi Institutul de Geografie al Academiei de Științe a Republicii Moldova. A îndeplinit această funcție până la decesul său, survenit în anul 1971.
Macarie Radul () [Corola-website/Science/311069_a_312398]
-
Radul a fost desemnat membru corespondent al Academiei de Științe a RSS Moldovenești. La data de 6 martie 1965, a fost numit director al nou-înființatei Secții de Geografie a Academiei de Științe a RSS Moldovenești, astăzi Institutul de Geografie al Academiei de Științe a Republicii Moldova. A îndeplinit această funcție până la decesul său, survenit în anul 1971.
Macarie Radul () [Corola-website/Science/311069_a_312398]
-
(n. 15 februarie 1912 - d. 24 august 1992) a fost un poet, dramaturg, eseist, publicist și om de stat din Republica Moldova, membru titular al Academiei de Științe a RSS Moldovenești (1961). Este absolvent al Școlii Agricole din Cucuruzeni (1929) și al Școlii de Viticultură din Chișinău (1934). În 1935 devine student al Facultății de Agronomie a Universității "Al. I. Cuza" din Iași cu sediul la
Andrei Lupan () [Corola-website/Science/311080_a_312409]
-
(n. 1892 - d. 1962) a fost un om de știință rus, care a fost ales ca membru corespondent al Academiei de Științe a URSS. La data de 6 octombrie 1949, prin Hotărârea Prezidiului Academiei de Științe a URSS, academicianul , membru corespondent al acestui for, a fost numit ca director al Filialei Moldovenești a Academiei de Științe a URSS (înființată prin
Pavel Baranov () [Corola-website/Science/311082_a_312411]
-
(n. 1892 - d. 1962) a fost un om de știință rus, care a fost ales ca membru corespondent al Academiei de Științe a URSS. La data de 6 octombrie 1949, prin Hotărârea Prezidiului Academiei de Științe a URSS, academicianul , membru corespondent al acestui for, a fost numit ca director al Filialei Moldovenești a Academiei de Științe a URSS (înființată prin reorganizarea Bazei Moldovenești de Cercetări Științifice a Academiei de Științe a URSS). În anul
Pavel Baranov () [Corola-website/Science/311082_a_312411]
-
fost ales ca membru corespondent al Academiei de Științe a URSS. La data de 6 octombrie 1949, prin Hotărârea Prezidiului Academiei de Științe a URSS, academicianul , membru corespondent al acestui for, a fost numit ca director al Filialei Moldovenești a Academiei de Științe a URSS (înființată prin reorganizarea Bazei Moldovenești de Cercetări Științifice a Academiei de Științe a URSS). În anul 1950, a devenit președinte al Consiliului de coordonare a cercetărilor, activând în calitate de unic organ republican. A condus activitatea de cercetare
Pavel Baranov () [Corola-website/Science/311082_a_312411]
-
6 octombrie 1949, prin Hotărârea Prezidiului Academiei de Științe a URSS, academicianul , membru corespondent al acestui for, a fost numit ca director al Filialei Moldovenești a Academiei de Științe a URSS (înființată prin reorganizarea Bazei Moldovenești de Cercetări Științifice a Academiei de Științe a URSS). În anul 1950, a devenit președinte al Consiliului de coordonare a cercetărilor, activând în calitate de unic organ republican. A condus activitatea de cercetare din Republica Moldova până în anul 1954, când a fost înlocuit de Iachim Grosul.
Pavel Baranov () [Corola-website/Science/311082_a_312411]
-
Artiom Markovici Lazarev (n. 30 octombrie 1914 - d. 15 aprilie 1999) a fost un istoric și om politic moldovean, organizator al învățământului și culturii din RSS Moldovenească, membru titular al Academiei de Științe a Moldovei. A fost unul din principalii promotori ai teoriei sovietice despre existența unei națiuni moldovenești diferită de cea românească. Artiom Markovici Lazarev s-a născut la data de 30 octombrie 1914, în localitatea Camenca din județul Olgopolsk
Artiom Lazarev () [Corola-website/Science/311078_a_312407]
-
Luceafărul (1960), inaugurarea Aleei Clasicilor (1957), colaborarea cu instituțiile de artă și cultură din România, dar sub controlul PCM și KGB. În anul 1963 este numit ca director al Secției de istorie a perioadei sovietice al Institutului de Istorie al Academiei de Științe a Moldovei. Între anii 1968-1974, a îndeplinit funcția de rector al Universității de Stat din Chișinău în numele lui Vladimir Il'ici Lenin și concomitent și pe cea de șef al Catedrei de Istoria Moldovei. În anul 1971 a
Artiom Lazarev () [Corola-website/Science/311078_a_312407]
-
selectat specialiști din rândul populației autohtone ca profesori pentru institutele din republică, a deschis facultăți, catedre, specialități noi, ceea ce a contribuit la schimbarea esențială a componenței etnice a cadrelor universitare. În anul 1970 a fost ales ca membru corespondent al Academiei de Științe a Moldovei, apoi ca membru titular (1976). În același an, a obținut titlul de doctor habilitat în științe istorice. Între anii 1974-1977 a fost coordonator al Secției de științe umanistice, iar în perioada 1976-1977 a îndeplinit funcția de
Artiom Lazarev () [Corola-website/Science/311078_a_312407]
-
a Moldovei, apoi ca membru titular (1976). În același an, a obținut titlul de doctor habilitat în științe istorice. Între anii 1974-1977 a fost coordonator al Secției de științe umanistice, iar în perioada 1976-1977 a îndeplinit funcția de vicepreședinte al Academiei de Științe a Moldovei. este autor a peste 150 de lucrări în domeniul istoriei, care au contribuit și la orientarea literaturii și artei moldovenești în spiritul partinității comuniste și a slavonizării. Lazarev a fost un adept fervent al scrisului chirilic
Artiom Lazarev () [Corola-website/Science/311078_a_312407]
-
învățământ superior din R.S.S.M. (1968-1974), președinte al Comitetului pentru premiile de stat ale R.S.S.M. în domeniul științei și tehnicii (1971-1979), președinte al Sovietului Suprem al R.S.S.M. (14 iulie 1971 - 10 aprilie 1980), președinte al Secției moldovenești a Consiliului științific al Academiei de Științe a URSS pentru relațiile naționale (1976-1982), unde a pledat pentru strângearea continuă a relațiilor pe multiple planuri (сulturale, economice, științifice) cu Rusia și republicile slave din URSS. De asemenea, a fost în repetate rânduri deputat al Sovietului Suprem
Artiom Lazarev () [Corola-website/Science/311078_a_312407]
-
Educației (1992-1996). El este redactor-șef al revistei "Electronica-Electrotehnica-Automatica". Florin-Teodor Tănăsescu este membru al International Council on Large Electric Systems (CIGRE) (Consiliul Internațional privind Sistemele Electrice Mari) și a World Energy Conference WEC (Conferința Mondială a Energiei). Este membru al Academiei de Științe Tehnice din România și membru de onoare al Academiei de Științe a Moldovei. Florin-Teodor Tănăsescu a adus o contribuție importantă în activitatea societăților științifice din România. În 1986 a fost ales președinte al Comitetului Electrotehnic Român, afiliat Comisiei
Florin-Teodor Tănăsescu () [Corola-website/Science/311092_a_312421]
-
este membru al International Council on Large Electric Systems (CIGRE) (Consiliul Internațional privind Sistemele Electrice Mari) și a World Energy Conference WEC (Conferința Mondială a Energiei). Este membru al Academiei de Științe Tehnice din România și membru de onoare al Academiei de Științe a Moldovei. Florin-Teodor Tănăsescu a adus o contribuție importantă în activitatea societăților științifice din România. În 1986 a fost ales președinte al Comitetului Electrotehnic Român, afiliat Comisiei Electrotehnice Internaționale - IEC. El este activ în echipa de lucru pe
Florin-Teodor Tănăsescu () [Corola-website/Science/311092_a_312421]
-
Comisiei Electrotehnice Internaționale - IEC. El este activ în echipa de lucru pe "IEC Tezaur". Este membru fondator al CNR - CME (Comitetul Național Român al Consiliului Mondial al Energiei) și al Societății Telework Române. De asemenea, el este secretar general al Academiei de Științe Tehnice din România, membru al consiliului executiv al Asociației Generale a Inginerilor din România (AGIR) pentru perioada 2006-2009 și președinte al "Asociației Române de Terminologie" (TermRom). Florin-Teodor Tănăsescu a condus numeroase lucrări de doctorat. A ocupat sau ocupă
Florin-Teodor Tănăsescu () [Corola-website/Science/311092_a_312421]
-
a contribuit la mai bună înțelegere a principiilor managementului modern și a consultantei manageriale. Cursanții și experții CEPECA au avut acces și la un fond documentar occidental bine pus la punct. În ultimii ani ai epocii comuniste CEPECA este subordonat Academiei Ștefan Gheorghiu, fiind excesiv politizat. După revoluție CEPECA se transformă în IROMA, Institutul Român de Management, fiind aduși specialiști noi și fiind reorganizate activitățile. Totuși, Institutul își pierde încet-încet piața și personalul, sucombând undeva în jurul anului 2000. Imediat după revoluție
Consultanță () [Corola-website/Science/311062_a_312391]
-
(n. 1 ianuarie 1929 - d. 7 octombrie 2010) a fost un reputat chirurg moldovean, specialist în chirurgie generală, membru de onoare al Academiei de Științe a Moldovei (2000), doctor habilitat în medicină (1966), profesor universitar (1967). Născut la 1 ianuarie 1929 în orașul Sîngerei. După absolvirea Institutului de Stat de Medicină din Chișinău (1950), a urmat secundariatul clinic (1950-1953), după care a activat
Constantin Țîbîrnă () [Corola-website/Science/311095_a_312424]
-
cu infecție chirurgicală și patologie a ficatului. A pregătit 28 de doctori și 5 doctori habilitați în medicină. A participat la numeroase reuniuni și congrese din țară și străinătate: Rusia, România, Portugalia, China, Mexic, Austria, Belgia ș.a. Este membru al Academiei de Științe din New York, al Asociației Chirurgilor din Moldova, al Asociației Chirurgilor „N. Pirogov” din Rusia. A fost președinte al Societății Chirurgilor din Moldova. Pentru merite deosebite obținute în activitatea științifică și profesională a fost distins cu titlul de „Om
Constantin Țîbîrnă () [Corola-website/Science/311095_a_312424]
-
(n. 30 noiembrie 1873, Orhei; d. 1959) a fost un specialist moldovean în domeniul pedologiei și eroziunii solului, care a fost ales ca membru titular al Academiei de Științe Agricole a URSS. Și-a făcut studiile la Școala Reală din Chișinău (1894) și la Institutul Agricol de Silvicultură din Novo-Aleksandrovsk (1902). Între anii 1946-1959 a fost profesor la Universitatea de Stat a Moldovei. La data de 16
Nicolae Dimo () [Corola-website/Science/311081_a_312410]
-
Și-a făcut studiile la Școala Reală din Chișinău (1894) și la Institutul Agricol de Silvicultură din Novo-Aleksandrovsk (1902). Între anii 1946-1959 a fost profesor la Universitatea de Stat a Moldovei. La data de 16 februarie 1953, academicianul , membru al Academiei de Științe Agricole a URSS, a fost numit ca director al noi-înființatului Institut de Pedologie, Agrochimie și Ameliorare a Filialei Moldovenești a Academiei de Științe a URSS, în baza secțiilor de agrochimie, microbiologie a solului și a stației de eroziuni
Nicolae Dimo () [Corola-website/Science/311081_a_312410]