30,021 matches
-
cit, p. 63. 36 Simon Lightfoot, op. cit. 37 Statutul Partidului Socialiștilor Europeni, adoptat în decembrie 2009, http://www.pes.org/en/system/files/Statutes FR.pdf. 38 Sorina Soare, "Le role de l'Internationale Socialiste et du Parti des Socialistes Européens dans l'investiture démocratique des sociaux-démocrats roumains", în Studia Politica. Romanian Political Science Review, vol.2, nr. 4, 2002, pp. 1193-1217. 39 Manifestul Partidului Socialiștilor Europeni. Alegerile europene din iunie 2009, http://www.pes.org/fr/system/files/ManifestoBook FR Online 0.pdf. 40
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
democracy", Journal of Democracy, vol. 14, nr. 4, 2003, p. 102 (pp. 101-114). 3 Jean-Louis Burban, "La dialectique des élections européennes", Revue française de science politique, vol. 27, nr. 3, 1977, p. 378 (pp. 377-406). 4 John Fitzmaurice, "Le Parlement dans le système institutionnel de l'Union européenne", Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele și Paul Magnette (ed.), op. cit., p. 56. 5 Ralf Dahrendorf, op. cit., p.102. 6 Ralf Dahrendorf, Ibidem. 7 Jean-Louis Burban, op. cit., p. 377 (pp. 377-406). 8 Ibid., p.
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
op. cit., p. 377 (pp. 377-406). 8 Ibid., p. 380 (pp. 377-406). 9 Edward Scholl, "The Electoral System and Constituency Oriented Activity in the European Parliament", International Studies Quarterly, vol. 30, nr. 3, 1986, pp. 315-332. 10 John Fitzmaurice, "Le Parlement dans le système institutionnel de l'Union européenne", Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele și Paul Magnette (ed.), op. cit., p. 56. 11 Jean-Louis Burban, op. cit., p. 383 (pp. 377-406). 12 Ibidem. 13 David Allen și Roger Morgan, "Les élections directes au Parlement
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
régionalistes et nationalistes en Europe du Sud. Une comparaison Espagne, France et Italie", Pôle Sud, 1, nr. 20, 2004, p. 3 (pp. 3-7). 51 Michael Keating, op. cit., p. 109. 52 Lieven De Winter, "Les partis ethno-régionalistes et l'intégration européenne dans les élections européennes de 1999", în Gérard Grunberg, Pascal Perrineau și Colette Ysmal (ed.), op. cit., p. 197. 53 Ibid., p. 185. 54 Ramona Coman, "Les résistances à l'Europe en Roumanie", în Justine Lacroix și Ramona Coman (ed.), op. cit., pp.
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
30 Pierre de Charentenay, "L'Europe et ses citoyens", Etudes, 6, tomul 410, 2009, p. 725 (pp. 724-726). 31 Pierre de Charentenay, op. cit., p. 726 (pp. 724-726). 32 Virginie Guiraudon, Olivier Baisnée și Olivier Grojean, "La place de l'Europe dans les débats nationaux: enjeux théoriques, protocole méthodologique et premiers résultats empiriques à partir du cas français", articol prezentat la al VII lea Congres al Asociației franceze de știință politică, septembrie 2002, p. 2. 33 Pascal Delwit, op. cit., p. 9 (pp.
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
producție specializată, fie din cadrul mass-media, fie independentă de aceasta (teatru, circ, etc.). Suportul este spectacolul direct, dar și cel specific discursului jurnalistic. Actorii implicați sunt producătorii (artiștii, scenariștii, regizorii etc.) și publicul receptor. Genurile discursului ludic sunt: comedia, drama, filmul, dansul, concertele, emisiunile de varietăți, spectacolele. Spre exemplu, contractul de discurs specific genului știrilor sportive este de a oferi, în forma specifică știrilor în general, un conținut relaxant de evenimente și comentarii sportive, care nu este important ca impact asupra spațiului
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
în fapt, grija față de societatea în care trăim. Manipularea este principala boală care afectează discursul jurnalistic. Singurul medicament constă în puterea corpului social de a recunoaște și extirpa, prin nefrecventare, sursele manipulării. BIBLIOGRAFIE 1. ANSCOMBRE, Jean-Claude & DUCROT, Oswald, L'argumentation dans la langue, Pierre Mardaga, Liége, 1988. 2. ARISTOTEL, Organon, Editura IRI, București,1997. 3. ARMENGAUD, Françoise, La pragmatique, Presses Universitaires de France, Paris, 1993. 4. ADAM, Jean Michel, Linguistique textuelle. Des genres de discours aux textes, Nathan, Paris, 1999. 5
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
L'Audiovisuel, Nathan, Paris, 1997. 26. CHARAUDEAU, Patrick, MAINGUENEAU, Dominique (coord.), Dictionnaire d'analyse du discours, Éditions du Seuil, Paris, 2002. 27. CHARAUDEAU, Patrick, Discours journalistique et positionnements énonciatifs. Frontières et dérives, în revista Semen, nr. 22, Énonciation et responsabilité dans les médias, 2006, http://semen.revues.org. 28. CHARAUDEAU, Patrick, Discours journalistique et positionnements énonciatifs. Frontières et dérives, în revista Semen, nr. 22, Énonciation et responsabilité dans les médias, 2006, http://semen.revues.org. 29. COMAN, Mihai, Manual de jurnalism
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
positionnements énonciatifs. Frontières et dérives, în revista Semen, nr. 22, Énonciation et responsabilité dans les médias, 2006, http://semen.revues.org. 28. CHARAUDEAU, Patrick, Discours journalistique et positionnements énonciatifs. Frontières et dérives, în revista Semen, nr. 22, Énonciation et responsabilité dans les médias, 2006, http://semen.revues.org. 29. COMAN, Mihai, Manual de jurnalism. Tehnici fundamentale de redactare, vol. I, vol. II, Editura Polirom, Iași, 1999. 30. COMAN, Mihai, Introducere în sistemul mass-media, Editura Polirom, Iași, 1999. 31. COMAN, Mihai, Mass-media
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
1973. 63. JOULE, Robert-Vincent, BEAUVOIS, Jean-Léon, Tratat de manipulare, Editura Antet, Oradea, 1999. 64. KAPFERER, Jean-Noel, Căile persuasiunii: modul de influențare a comportamentelor prin mass media și publicitate, Editura Comunicare.ro, București, 2003. 65. KERBRAT-ORECCHIONI, Catherine, Les actes de langage dans le discours: théorie et fonctionnement, Nathan, Paris, 2001. 66. LARSON, Charles, Persuasiunea: receptare și responsabilitate, Polirom, Iași, 2003. 67. LEE, Ronald Emery, LEE, Karen King, Arguing persuasively, Longman, London, 1989. 68. LOCHARD, Gui, BOYER, Henri, La communication médiatique, Édition du
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
Manual de jurnalism, volumul II, Editura Polirom, Iași, 1999, p. 99. 71 Luminița ROȘCA, Reportajul, în Mihai COMAN, Op. cit., pp. 100-101. 72 Patrick CHARAUDEAU, Discours journalistique et positionnements énonciatifs. Frontières et dérives, în revista Semen, nr. 22, Énonciation et responsabilité dans les médias, 2006, http://semen.revues.org. 73 Tim O'SULIVAN et ali, Concepte fundamentale din științele comunicării și studiile culturale, Editura Polirom, Iași, 2001, p. 205. 74 Julia DIDIER, Dicționar de filosofie, Editura Univers Enciclopedic, București, 1996, p. 210
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
lingviștilor străini, amintesc unele scrieri ale lui A. Meillet și, mai ales, excelentele cărți, cu titluri incitante, ale lui Henriette Walter: L’Aventure des langues en Occident. Leur origine, leur histoire, leur géographie (1994), Des mots sans-culottes (1989), Le Français dans tous les sens (1988; cf. și Limba franceză în timp și spațiu, traducere în limba română de Maria Pavel, Casa Editorială „Demiurg“, Iași, 1998), L’Aventure des mots français venus d’ailleurs (1997), Le Français d’ici, de là, de
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
denumea, inițial, un mecanism de la mașinăria numită tarare, folosită pentru a curăța semințele de cereale de impurități, prin cernere și vânturare. Ulterior a căpătat sensul modern, pe care-l avem și în rom. bielă, împrumutat din franceză. Bolero „numele unui dans“ și buletin sunt două cuvinte care provin din același cuvânt latinesc: bulla „bășică“! În Evul Mediu, lat. bulla a ajuns să însemne „ștampilă, pecete“, apoi „act prevăzut cu o astfel de ștampilă“ (cf. bulă papală „act oficial emis de papă
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
se crede că a trecut și în franceză: bulletin. Cuvântul buletin din română este împrumutat din franceză. Bolero este considerat creație spaniolă de la bola „bilă, sferă“, care provine din lat. bulla. Cuvântul spaniol, care avea sensurile „un anumit tip de dans“ și „un anumit tip de haină“, a fost împrumutat de franceză, la începutul secolului 19. Din franceză l-am luat noi, la începutul secolului 20. Cartof este un cuvânt deosebit de interesant, pentru că, în mod surprinzător, are originea îndepărtată în latină
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
cuvântului francez este o evoluție semantică produsă după ce s-au plantat arbori pe amplasamentul vechilor fortificații, devenite inutile în urma schimbării metodelor de apărare. Chermeză, atestat în română la mijlocul secolului trecut cu sensul „petrecere publică (în aer liber), cu muzică și dans“, a fost împrumutat din fr. kermesse. La originea termenului francez se află cuvântul kerkmisse din flamandă (variantă a olandezei, după unii chiar limbă aparte), care a pătruns mai întâi (la sfârșitul secolului 14) în dialectele franceze din nord, vecine cu
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
elemente ale reprezentării scenice a unei piese de teatru: alături de personaje/actori care joacă anumite roluri și de firul acțiunii, sunt importante/sugestive elementele care țin de vestimentația personajelor secundare/episodice, de decor, de muzica aleasă, de eventualele secvențe de dans etc. De asemenea, formarea ca ,,spectator" a copilului preșcolar vizează și coordonata comportamentală, atitudinală a acestei ipostaze: copilul intră, astfel, în ,,disciplina" spectacolului, se familiarizează cu deschiderea/închiderea cortinei, cu aplauzele, cu respectarea normelor de comportare civilizată într-un astfel
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
în sfera esteticului; (7) elementul de ,,încordare", caracteristic jocului, ,,pune la încercare forța jucătorului" (Huizinga 2003: 49); (8) ,,alteritatea și secretul jocului" sunt exprimate în ,,deghizare" (Huizinga 2003: 52). 207 Huizinga 2003: 53. 208 Chateau 1967: 175. 209 Diferențiate de dansuri și de ceremonii, asociate preponderent perioadei 11-13 ani, primele coborând, însă, până spre 4 ani (după cum o arată, de altfel, și practica educațională și nu numai). 210 Belsky&Most (1981), Nicolich (1877), Rubin, Fein&Vandenberg (1983), apud Schaffer 2005: 235
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
balcon și meditezi. La toate bazaconiile de la serviciu, la micile ciorovăieli dintre colegi, la ce mai ai de Întreprins, la nevastă, la copil, la mersul țării și sensul lumii. Te lași sedus de dulcea priveliște a Începutului de vară, de dansul zvăpăiat al fluturilor multicolori, de țipătul unui copil, de mugetul unei vaci, de lătratul unui cățel și... de atâta liniște. În fond, asta ți-ai dorit. Să ai un loc de retragere, de refacere, de Întâlnire și discuții cu colegii
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
oricui. Eumenidele confirmă faptul că eriniile sunt, în realitate, manifestări ale acestei fantome răzbunătoare, și asta nu doar pentru că eidolon-ul Clitemnestrei intervine, după cum am văzut, ca să le întărâte, să le dea un imbold în prigonirea lui Oreste, ci și pentru că dansul lor și cântecul lor macabru sunt asociate amintirii crimelor și delirului ucigașului, delir populat de fantome care se întorc și de viziuni ale morții. La fel, în finalul Electrei lui Euripide, când sunt aduse cele două cadavre - corpuri scăldate în
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
cei din pricina cărora el va avea parte de o nouă experiență la fel de tulburătoare: nebunia. Alte tenebre, un alt chip al lui Gorgo. Lussa, fiica întunericului, va avea rolul de a-i lua mințile și de a dezlănțui în Heracles, prin dansul ei frenetic, acompaniat de flaut și asociat ororii unei vânători sălbatice, furia demenței criminale. Corul nu se înșală în această privință: „E Gorgo, fiica nopții, înconjurată de viperele ei cu o sută de limbi șuierătoare, e Lussa, a cărei privire
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
totodată, în care alteritatea furiei ucigașe a luat înfățișarea lui Gorgo. Trezit din delirul său de asasin, Heracles a crezut că se află din nou în Infern. Așa cum crezuse și Oreste, prizonier și el al Lussei, al eriniilor și al dansului lor bezmetic, acele erinii despre care Apollo amintește, în Eumenidele, că stăpânesc teritoriile morții violente, premature și ale răzbunării cadavrului pângărit, teritorii despre care antropologia ne spune că sunt spațiile prin excelență ale întoarcerii celui mort și ale apariției fantomei
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
ale nopții”. După unii teoreticieni, cuvântul latinesc persona („mască”) ar fi derivat din etruscul Phersu, echivalent al grecescului Perseu. Phersu este purtătorul de mască în ritualul funebru organizat întru cinstirea unui defunct. Masca figurează astfel spiritul celui mort și, în dansul ritual, cel ce o poartă mimează și actualizează puterile subpământene, după cum Persefona, prin masca lui Gorgo a cărei stăpână este, supraveghează ea însăși lumea Infernului, ținuturile lui Hades. Un adevărat sistem de relații poate fi, așadar, stabilit între Hades, Phersu
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
lumea reală”, Hyakuman, vorbește și el despre această rătăcire prin spațiile-limită, legată tot de ideea pierderii, a despărțirii. Și aici există un shite, o femeie care bate drumurile în căutarea unui copil pierdut, copilul cu un papagal pe mâneca hainei. Dansul lui shite, cu nesfârșitele sale rotiri amețitoare, nu izbutește să-l facă pe copil să apară și, astfel, în cele din urmă, „zadarnicul vis se curmă în veșnica absență”. Numai regăsirea copilului pierdut ar putea pune capăt istovitoarelor rătăciri ale
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
a-l face să retrăiască în închipuire. Astfel, în Hana Gatami, cutreierările lui shite nu mai sunt cele ale unei fantome, ci ale unui spirit cuprins de nebunie, bântuit de „inaccesibila imagine” pe care femeia caută să o reînvie prin dansul ei frenetic, imaginea bărbatului iubit și pierdut pe care încearcă în zadar să și-o amintească, tot așa cum în zadar încearcă să prindă în mâini imaginea lunii oglindită în apă. Câtă frumusețe sfâșietoare e în această neputință, în această singurătate
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
să prindă în mâini imaginea lunii oglindită în apă. Câtă frumusețe sfâșietoare e în această neputință, în această singurătate în care fantomele rămân mute, insesizabile, în vreme ce forța lor atrage, împinge mintea spre delir! Și câtă frumusețe sfâșietoare descoperim și în dansul delirant al femeii, în sufletul căreia e vie prezența unei fantome absente! Mai mult decât atât, ca și cum ar vrea să cristalizeze într-o metaforă poetică tragismul fantomei rămase inaccesibile și tăcute, în aceeași piesă no e introdusă povestea regelui din
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]