30,182 matches
-
piața agroalimentara; - turism: - hotel de două stele cu minimum 50 de locuri; - finante-bănci, asigurări: - sucursale sau filiale de bănci, instituții de credit și societăți de asigurare, C.E.C.; - sport, agrement: - terenuri, eventual stadion mic, săli de sport, eventual pentru competiții locale, grădini publice și alte spații verzi amenajate; - protecția mediului: - serviciu de protecție a mediului; - alimentare cu apă și - rețele de alimentare cu apă, sistem colector canalizare: de canalizare, stație de epurare; - culte: - lăcaș de cult; - transport-comunicatii: - autogara, eventual gară, poștă, centrala
EUR-Lex () [Corola-website/Law/223118_a_224447]
-
-o. Lucrează ca ziarist la Pécs și Szeged, apoi se stabilește la Arad. În perioada interbelică colaborează la mai multe periodice transilvănene cu publicistică, nuvele și poezii. Din scrisul lui F. au rezistat timpului doar traducerile. Sub titlul Szerelmes kert [Grădina iubirilor] a publicat în 1924 o antologie din poezia românească modernă, tălmăcind din lirica lui Dimitrie Anghel, Tudor Arghezi, G. Bacovia, Demostene Botez, Lucian Blaga, Nichifor Crainic, Mihai Codreanu, N. Davidescu, Victor Eftimiu, Elena Farago, O. Goga, G. Gregorian, Emil
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286976_a_288305]
-
Maniu, I. Minulescu, Corneliu Moldovanu, Cincinat Pavelescu, Șt. Petică, Al. A. Philippide, Perpessicius, Ion Pillat, Mihail Săulescu, Al.T. Stamatiad, I.C. Săvescu, G. Topîrceanu, Ion Vinea. Antologia este urmată, în 1930, de o alta, consacrată poeziei românești clasice, Klasszikus kert [Grădina clasică], de la poeții Văcărești până la Panait Cerna și Dimitrie Anghel. Originar din Ungaria, F. cunoștea insuficient limba română, ceea ce l-a făcut să lucreze după traduceri brute. Cum mărturisea el însuși, s-a străduit ca transpunerile sale să reflecte „sufletul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286976_a_288305]
-
destul de multe licențe. Este însă un traducător sensibil, receptiv la modernitate și la inovația poetică, numărându-se printre primii care au prezentat în limba maghiară, în volume de sine stătătoare, evoluția poeziei românești de la începuturi până în actualitate. Traduceri: Szerelmes kert [Grădina iubirilor], Arad, 1924; Klasszikus kert [Gradina clasică], Cluj, 1930. Repere bibliografice: Claudia Millian, O antologie românească în limba ungară de Fekete Tivadar, ALA, 1923, 159; L.R., „Grădina iubirilor”, G, 1924, 8-10; Nagy Dániel, „Szerelmes kert”, „Genius”, 1924, 4-5; Rom. magy
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286976_a_288305]
-
de sine stătătoare, evoluția poeziei românești de la începuturi până în actualitate. Traduceri: Szerelmes kert [Grădina iubirilor], Arad, 1924; Klasszikus kert [Gradina clasică], Cluj, 1930. Repere bibliografice: Claudia Millian, O antologie românească în limba ungară de Fekete Tivadar, ALA, 1923, 159; L.R., „Grădina iubirilor”, G, 1924, 8-10; Nagy Dániel, „Szerelmes kert”, „Genius”, 1924, 4-5; Rom. magy. ir. lex., I, 565-566. O.K.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286976_a_288305]
-
iar prin manifestare cu nouăzeciștii, V. sfidează atât livrescul programatic al primilor, cât și directețea brutală a celorlalți. Fără a cunoaște rupturi sau metamorfoze majore, formula sa lirică - dezvoltată în Exil în orașul imperial, Melancolii retorice (1994) și în ciclurile Grădina gutuiului singur și Jelna din antologia Ritualul melancoliei (2002) - pare a avea mai multe afinități cu cea de-a treia direcție dominantă a epocii, subsumabilă neoexpresionismului ardelean. De altfel, experiența originară a poeziei lui o constituie exilul, resimțit deopotrivă în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290400_a_291729]
-
lumea creștină suferindă, vidată de sensul mântuirii și instalată într-o așteptare absurdă, ca în poemul, emblematic, Copilașii din cer, este o mare distanță: raiul lui P. nu e decât un loc al plângerii; simbolurile consacrate ale interiorității paradisiace (casa, grădina) devin spații goale, infernale. Dacă tonalitatea, repertoriul tematic și stilistic rămân adesea tributare modelului gândirist, poemele au suficientă forță și autenticitate pentru a sparge acest tipar, izvorând dintr-o emoție modernist-expresionistă. Există și poezii de atmosferă, descriptiv-intimiste, care mizează pe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288913_a_290242]
-
1913, în care se regăsesc principalii „combatanți” de pe „câmpul de luptă” -, compozitorul Alfonso Castaldi și actorii Teatrului Național, între care Iancu Brezeanu, sau cei lirici de la Teatrul de Operetă condus de C. A. Grigoriu, care funcționa, în această perioadă, în grădina din spatele T.O. După primul război mondial faima localului se stinge, boema literar-artistică migrând spre mai elegantele restaurante Corso și Capșa. În 1931 imobilul este demolat, pentru a face loc Palatului Telefoanelor, T.O. rămânând doar un reper în tradiția
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290155_a_291484]
-
ratarea, vinovăția, moartea, însingurarea -, nu conduce spre recurențe obositoare, prozatorul având capacitatea de a prezenta de fiecare dată câte un nou aspect al conflictelor ce jalonează existența. Preocuparea dozării eficiente a elementelor care articulează narațiunea se evidențiază încă de la început: Grădina de vară (1989) reunește povestiri al căror element tematic esențial îl reprezintă ratarea, iar în subsidiar - însingurarea și, eventual, sfârșitul; Eclipsa (1993) focalizează ideea morții, lăsând pe fundal însingurarea și vinovăția; Într-o după-amiază de vineri (1997) reflectă în primul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288791_a_290120]
-
morții, lăsând pe fundal însingurarea și vinovăția; Într-o după-amiază de vineri (1997) reflectă în primul rând starea de însingurare, apoi moartea și vinovăția. Naratorul „proteic” (Ioana Pârvulescu) se delectează „consumând” ironic experiențe. În povestirea Globul de cristal (din volumul Grădina de vară), el este pacientul în comă din salonul unui spital, care în starea-limită dintre moarte și viață își analizează viața de familie, ajungând la concluzia că întreaga sa existență de până la momentul accidentului nu fusese decât un eșec continuu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288791_a_290120]
-
povestiri din volumul Eclipsa. P. realizează și câteva adaptări ale unor povești scrise de Frații Grimm (Crăiasa albinelor, Lupul și vulpea, Prințul fermecat), H. Chr. Andersen (Hainele împăratului), Ion Creangă (Povestea unui om leneș) și James Reeves (Tom Degețel). SCRIERI: Grădina de vară, București, 1989; Eclipsa, București, 1993; Farsa, București, 1994; Primăvara la bufet, București, 1995; Într-o după-amiază de vineri, București, 1997; Mici schimbări de atitudine, București, 2003. Repere bibliografice: Eugen Simion, Un debut remarcabil, RL, 1989, 23; Adriana Babeți
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288791_a_290120]
-
cu Rămas-bun (1975; Premiul Asociației Scriitorilor din București), Arta conversației (1980; Premiul „Ion Creangă” al Academiei Române, Premiul Cântarea României) și Carnetul din port-hart (1995). Colaborează la „România literară”, „Vatra”, „Flacăra”, „România Mare” ș.a. Este și autoarea fanteziei dramatice pentru copii Grădina fermecată, jucată la Teatrul de Păpuși din Iași în stagiunea 1980-1981, a dramatizării Arta conversației, după romanul omonim, realizată împreună cu actorul George Bănică (premiera în 1983 la Teatrul Giulești din București, pusă în scenă și la Oradea, Craiova, Cluj-Napoca). În
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290669_a_291998]
-
devine un „estet al melancoliei” (Eugen Simion), un cântăreț al peisajelor toamnei, al luminii care se stinge în amurg și al „somnului crizantemelor”: „O, dalii, tufănici și crizanteme, / Flori târzii, flori de toamnă - / De aramă, de purpură steme / Peste paloarea grădinilor brumate, / Un sentiment nelămurit mă tot îndeamnă / Să vă iubesc mai mult decât pe toate. // Corola rece o mângâi în palmă. După-amiaza aceasta cât e de calmă! / Prin ceața toamnei pădurea se despoaie, / Departe se sting ecourile turmelor / Care coboară
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285529_a_286858]
-
poetul nu pare a fi „nici tânăr, nici bătrân / nici rudă nimănui, și nici strein/ nici bun, nici rău [...] / nici sănătos și falnic, nici bolnav”, situându-se astfel în acea zonă nedeterminată, în acel spațiu nespațial care este limbul dantesc, grădină paradisiacă așezată în primul cerc al Infernului, unde marii înțelepți de dinaintea nașterii lui Iisus se plimbă cu pași obosiți și rari, apăsați de tristețea de a nu-l fi cunoscut pe Mântuitor. Impresia profundă produsă de aceste volume, care marchează
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285529_a_286858]
-
foarte mare (Mc 16,4b). Ca atare, femeile se întrebau cine le va ajuta. Două dintre cele mai cunoscute morminte din Ierusalim prevăzute cu pietre de sigiliu circulare și cu făgaș pentru rotire sunt mormântul familiei lui Irod și Mormântul Grădinii (cunoscut și ca Mormântul lui Gordon). Conform evangheliilor, când femeile au ajuns la mormântul lui Isus „au observat că piatra fusese rostogolită” (Mc 16,4). Afirmația că piatra fusese „rostogolită” înseamnă că la intrarea în mormânt se afla o piatră
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
din ele treceau dincolo de hotarul imemorial al revoluției de la 1917, înviau vremea Țarilor, ba chiar mai mult, străbăteau cortina de fier atât de solidă în perioada aceea, ducându-mă când în piața din fața unei catedrale gotice, când pe aleile unei grădini a cărei vegetație mă lăsa perplex prin geometria ei infailibilă. Mă cufundam în preistoria familiei noastre... Deodată, fotografia acea! Am văzut-o când, din pură curiozitate, am deschis un plic mare, strecurat între ultima pagină și copertă. În el era
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
ei de altădată rămânea intens prezentă, parcă trăită ieri. Așa era Saranza: încremenită la marginea stepei, într-o adâncă mirare în fața nemărginirii, care începea la porțile ei. Străzi cotite, prăfoase, care urcau întruna pe dealuri, garduri vii înecate în verdeața grădinilor. Soare, priveliști somnoroase. Și trecători care, când se iveau la capătul unei străzi, păreau că înaintează veșnic fără să ajungă vreodată în dreptul tău. Casa bunicii se afla la marginea orașului, în locul numit „Luminișul din Vest”: o astfel de coincidență (Vest-Europa-Franța
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
traversa Marea Mânecii cu monoplanul lui, de Picasso, care picta Domnișoarele din Avignon... Cacofonia evenimentelor istorice a răsunat în capul meu. Dar cele trei femei rămâneau nemișcate, neînsuflețite - trei piese de muzeu cu următoatea etichetă: cochetele din Belle Époque în grădinile de pe Champs-Élysées. Am încercat atunci să mi le însușesc, să fac din ele iubitele mele imaginare. Prin sinteza mea erotică, le modelam trupurile, ele s-au mișcat, dar cu rigiditatea letargicelor pe care ai fi vrut să le duci în
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
imaginat din nou bărbatul cu mustață frumoasă în biroul lui, în fața ferestrei întunecate și am șoptit formula magică: - Și totuși, a existat în viața lui o seară de toamnă când stătea în fața ferestrei întunecate, dincolo de care fremătau crengile golașe din grădina palatului Élysée... Nu mi-am dat seama în ce moment s-a spulberat hotarul timpului... Președintele privea țintă umbrele mișcătoare ale copacilor, fără să vadă. Buzele lui erau atât de aproape de geam că un rotocol de aburi l-a voalat
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
Era soare, ca în primele zile de aprilie. Promoroaca se topea și iarba udă strălucea ca stropită de rouă... După ce îmi petrecusem singura dimineață revăzând o mulțime de lucruri, cu o melancolie mereu crescândă, sub norii de iarnă - uitasem de grădina aceea veche și de bolta de viță, la umbra căreia se hotărâse viața mea... Să trăiesc după chipul acelei frumuseți, asta aș fi vrut să știu să fac. Limpezimea acestei țări, transparența, profunzimea și miracolul îmbinării apei, pietrei și luminii
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
semnele noastre minciuni. Atunci i-am luat cum ia un puternic, tare!” (GG) 54’Inna al-muttaqna f mann"t wa-nahar 55f maq‘adi œidq ‘inda malk muqtadir (54, 54-55): „Cei care se tem șde Dumnezeu vor trăit în Grădini cu râuri, în lăcașul Adevărului, la un Rege Puternic.” (GG) Este perceput ca un sinonim al lui Qadr - apare o dată în expresia în care se întâlnește acesta: ‘al" kulli šay’ muqtadir (18, 45/43), însă o formă iconic motivată
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
al lui q"dir; unii socotesc că are un sens intensiv: este Cel care are plinătatea puterii, definit și de expresia l" quwwata ’ill" bi All"h (18, 39): „Nu este putere decât în Dumnezeu.” În contextul parabolei celor două grădini (18, 32-44), „puterea” este în sens de „stăpânire”. La v. 51, 58 întâlnim expresia sinonima 9ó al-quwwa, „Stăpânul puterii”. Totuși, traducerile atestă faptul că a fost perceput și că „deținător de forță, de tărie”, intr-o relatie de cvasi-sinonimie cu
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
Wa alla: na ’"manó wa-‘amaló al-œ"li≤"ț sa-nudƒilu-hum mann"t s...ț wa‘da All"h ≤aqqan wa-man ’asdaqu min All"hi ≤adÖan (4, 122/121): „Pe cei ce cred și fac bine îi vom duce în grădini s...ț ceea ce a făgăduit Dumnezeu în adevăr; și ce e mai adevărat decât vorba lui Dumnezeu?” (SOI) Acest nume exprimă faptul că Dumnezeu spune întotdeauna adevărul, făgăduințele lui sunt adevărate și se vor împlini. Figurează în trei dintre listele
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
ordonat asaltul pentru ocuparea parohiei și uciderea atacatorilor. Din cauza atacului neașteptat care s-a dezlănțuit asupra lor, în rândurile coloanei de militari a apărut panica, iar ostașii au deschis focul asupra caselor din jurul bisericii, adică asupra localnicilor care își lucrau grădina. Au dat și foc la câteva case, printre care și la câteva ale unor gospodari maghiari. A doua zi au întreprins razii în sat, în decursul cărora au ucis nenumărați civili - printre care copii, bătrâni și femei -, rănind și câțiva
[Corola-publishinghouse/Science/84986_a_85771]
-
DE CAP, NERVOZITATEA ȘI INSOMNIA CAPITOLUL ZECE DURERI DIURETICE ȘI INTESTINALE CAPITOLUL UNSPREZECE ARTRITA, TULBURĂRILE DE CIRCULAȚIE ȘI RĂNILE CAPITOLUL DOISPREZECE TONICE ȘI CEAIURI CAPITOLUL TREISPREZECE PREPARAREA CAPSULELOR, ALIFIILOR, SIROPURILOR ȘI TINCTURILOR CAPITOLUL PAISPREZECE ÎNGRIJIREA ANIMALELOR DOMESTICE ȘI SFATURI PENTRU GRĂDINĂ CAPITOLUL CINCISPREZECE SFATURI PENTRU GOSPODĂRIE ȘI FAMILIE CAPITOLUL ȘAISPREZECE REȚETE CULINARE Surse pentru semințe și plante Glosar Ilustrații ale plantelor Bibliografie Index INTRODUCERE Odată m-a întrebat un prieten de ce mă interesa atât de mult utilizarea plantelor medicinale. Răspunsul mi-
[Corola-publishinghouse/Science/2151_a_3476]