31,092 matches
-
potrivit dispozițiilor art. 43 alin. (1^4) din Legea nr. 107/1996 , cu modificările și completările ulterioare, caracterizează corpurile sau grupurile de corpuri de apă subterană ca fiind la risc de a nu avea o stare chimică bună. Valorile de prag se stabilesc astfel încât, în cazul în care ele sunt depășite de rezultatele monitorizării într-un punct de monitorizare reprezentativ, aceasta să indice riscul ca una ori mai multe dintre condițiile pentru starea chimică bună a apelor subterane, prevăzute la art.
HOTĂRÂRE nr. 516 din 20 iulie 2016 pentru modificarea anexei nr. 2 la Planul naţional de protecţie a apelor subterane împotriva poluării şi deteriorării, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 53/2009. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273950_a_275279]
-
pentru starea chimică bună a apelor subterane, prevăzute la art. 4 alin. (2) lit. c), pct. (ii), (iii) și (iv) din Planul național de protecție a apelor subterane împotriva poluării și deteriorării, să nu fie îndeplinite. Atunci când propune valorile de prag, autoritatea de implementare ține seama de următoarele: 1. determinarea valorilor de prag trebuie să se bazeze pe următoarele elemente: a) extinderea interacțiunilor dintre apele subterane și ecosistemele acvatice asociate și ecosistemele terestre dependente; ... b) legătura cu utilizările sau cu funcțiile
HOTĂRÂRE nr. 516 din 20 iulie 2016 pentru modificarea anexei nr. 2 la Planul naţional de protecţie a apelor subterane împotriva poluării şi deteriorării, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 53/2009. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273950_a_275279]
-
2) lit. c), pct. (ii), (iii) și (iv) din Planul național de protecție a apelor subterane împotriva poluării și deteriorării, să nu fie îndeplinite. Atunci când propune valorile de prag, autoritatea de implementare ține seama de următoarele: 1. determinarea valorilor de prag trebuie să se bazeze pe următoarele elemente: a) extinderea interacțiunilor dintre apele subterane și ecosistemele acvatice asociate și ecosistemele terestre dependente; ... b) legătura cu utilizările sau cu funcțiile legitime reale ori potențiale ale apelor subterane; ... c) toți poluanții care caracterizează
HOTĂRÂRE nr. 516 din 20 iulie 2016 pentru modificarea anexei nr. 2 la Planul naţional de protecţie a apelor subterane împotriva poluării şi deteriorării, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 53/2009. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273950_a_275279]
-
c) toți poluanții care caracterizează corpurile de ape subterane ca fiind la risc, ținându-se seama de lista minimală prevăzută în partea B; ... d) caracteristicile hidrogeologice, inclusiv informațiile despre nivelurile fondului geochimic natural și bilanțul apei; ... 2. determinarea valorilor de prag ia în considerare, de asemenea, originea poluanților, eventuala lor prezență naturală, toxicologia și tendința de dispersie, persistența și potențialul de bioacumulare a acestor poluanți; 3. de fiecare dată când se înregistrează niveluri de fond geochimic ridicate ale substanțelor sau ale
HOTĂRÂRE nr. 516 din 20 iulie 2016 pentru modificarea anexei nr. 2 la Planul naţional de protecţie a apelor subterane împotriva poluării şi deteriorării, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 53/2009. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273950_a_275279]
-
înregistrează niveluri de fond geochimic ridicate ale substanțelor sau ale ionilor ori ale indicatorilor acestora din motive hidrogeologice naturale, aceste niveluri de fond geochimic din corpul de apă subterană în cauză sunt luate în considerare atunci când se stabilesc valorile de prag. La stabilirea nivelurilor de fond geochimic, următoarele principii ar trebui luate în considerare: a) stabilirea nivelurilor de fond geochimic ar trebui să se bazeze pe caracterizarea corpurilor de apă subterană potrivit prevederilor anexei nr. 1^3 la Legea nr. 107
HOTĂRÂRE nr. 516 din 20 iulie 2016 pentru modificarea anexei nr. 2 la Planul naţional de protecţie a apelor subterane împotriva poluării şi deteriorării, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 53/2009. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273950_a_275279]
-
iar între timp trebuie să fie estimate niveluri de fond geochimic, acolo unde este cazul, pe baza rezultatelor statisticilor de referință pentru același tip de acvifere din alte zone care dispun de date de monitorizare suficiente; ... 4. determinarea valorilor de prag trebuie să se sprijine pe un mecanism de control al datelor colectate, bazat pe evaluarea calității datelor, pe considerații analitice, precum și pe nivelurile fondului geochimic pentru substanțele care pot să apară atât natural, cât și ca urmare a activităților umane
HOTĂRÂRE nr. 516 din 20 iulie 2016 pentru modificarea anexei nr. 2 la Planul naţional de protecţie a apelor subterane împotriva poluării şi deteriorării, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 53/2009. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273950_a_275279]
-
analitice, precum și pe nivelurile fondului geochimic pentru substanțele care pot să apară atât natural, cât și ca urmare a activităților umane. Partea B Lista minimală a poluanților și a indicatorilor acestora care trebuie luați în considerare la stabilirea valorilor de prag potrivit dispozițiilor art. 3 din Planul național de protecție a apelor subterane împotriva poluării și deteriorării 1. Substanțe sau ioni ori indicatori care pot să apară atât natural, cât și/sau ca urmare a activităților umane: a) arsen; ... b) cadmiu
HOTĂRÂRE nr. 516 din 20 iulie 2016 pentru modificarea anexei nr. 2 la Planul naţional de protecţie a apelor subterane împotriva poluării şi deteriorării, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 53/2009. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273950_a_275279]
-
atât natural, cât și/sau ca urmare a activităților umane: a) arsen; ... b) cadmiu; ... c) plumb; ... d) mercur; ... e) amoniu; ... f) cloruri; ... g) sulfați; ... h) nitriți; ... i) fosfor (total)/fosfați*1). ... *1) Autoritatea responsabilă poate decide să stabilească valori de prag fie pentru fosfor (total), fie pentru fosfați, la propunerea autorității de implementare. ────────── 2. Substanțe sintetice artificiale: a) tricloretilenă; ... b) tetracloretilenă. ... 3. Parametri care indică intruziunile saline sau de alt tip*2): conductivitate. Partea C Informații cu privire la poluanții și indicatorii acestora
HOTĂRÂRE nr. 516 din 20 iulie 2016 pentru modificarea anexei nr. 2 la Planul naţional de protecţie a apelor subterane împotriva poluării şi deteriorării, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 53/2009. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273950_a_275279]
-
la propunerea autorității de implementare. ────────── 2. Substanțe sintetice artificiale: a) tricloretilenă; ... b) tetracloretilenă. ... 3. Parametri care indică intruziunile saline sau de alt tip*2): conductivitate. Partea C Informații cu privire la poluanții și indicatorii acestora pentru care s-au stabilit valori de prag Autoritatea de implementare include în planurile de management al districtelor hidrografice care urmează să fie prezentate potrivit prevederilor art. 43 din Legea nr. 107/1996 , cu modificările și completările ulterioare, informații privind modul în care s-a urmat procedura stabilită
HOTĂRÂRE nr. 516 din 20 iulie 2016 pentru modificarea anexei nr. 2 la Planul naţional de protecţie a apelor subterane împotriva poluării şi deteriorării, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 53/2009. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273950_a_275279]
-
dintre corpurile de apă subterană și apele de suprafață asociate și ecosistemele terestre direct dependente; (iv) în cazul substanțelor prezente în stare naturală, nivelurile de fond geochimic natural în corpurile de apă subterană; (v) informații privind depășirile, atunci când valorile de prag sunt depășite; b) valorile de prag, fie că sunt aplicabile la nivel național, la nivelul districtului hidrografic sau în partea districtului hidrografic internațional situată pe teritoriul statului membru ori la nivelul unui corp sau al unui grup de corpuri de
HOTĂRÂRE nr. 516 din 20 iulie 2016 pentru modificarea anexei nr. 2 la Planul naţional de protecţie a apelor subterane împotriva poluării şi deteriorării, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 53/2009. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273950_a_275279]
-
apele de suprafață asociate și ecosistemele terestre direct dependente; (iv) în cazul substanțelor prezente în stare naturală, nivelurile de fond geochimic natural în corpurile de apă subterană; (v) informații privind depășirile, atunci când valorile de prag sunt depășite; b) valorile de prag, fie că sunt aplicabile la nivel național, la nivelul districtului hidrografic sau în partea districtului hidrografic internațional situată pe teritoriul statului membru ori la nivelul unui corp sau al unui grup de corpuri de apă subterană; ... c) relația dintre valorile
HOTĂRÂRE nr. 516 din 20 iulie 2016 pentru modificarea anexei nr. 2 la Planul naţional de protecţie a apelor subterane împotriva poluării şi deteriorării, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 53/2009. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273950_a_275279]
-
că sunt aplicabile la nivel național, la nivelul districtului hidrografic sau în partea districtului hidrografic internațional situată pe teritoriul statului membru ori la nivelul unui corp sau al unui grup de corpuri de apă subterană; ... c) relația dintre valorile de prag și fiecare dintre categoriile următoare: ... (i) nivelurile de fond geochimic, în cazul substanțelor prezente în stare naturală; (ii) apele de suprafață asociate și ecosistemele terestre direct dependente; (iii) obiectivele de calitate a mediului și alte standarde de protecție a apelor
HOTĂRÂRE nr. 516 din 20 iulie 2016 pentru modificarea anexei nr. 2 la Planul naţional de protecţie a apelor subterane împotriva poluării şi deteriorării, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 53/2009. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273950_a_275279]
-
toxicologia, ecotoxicologia, persistența, potențialul de bioacumulare și tendința de dispersie a poluanților; d) metodologia utilizată pentru stabilirea nivelurilor de fond geochimic pe baza principiilor prevăzute la pct. 3 din partea A; ... e) motivele pentru care nu au fost stabilite valori de prag pentru poluanții și indicatorii identificați în partea B; ... f) elementele esențiale ale evaluării stării chimice a apelor subterane, inclusiv nivelul, metoda și perioada de agregare a rezultatelor monitorizării, definirea întinderii acceptabile a depășirilor, precum și metoda de calculare a acesteia, potrivit
HOTĂRÂRE nr. 516 din 20 iulie 2016 pentru modificarea anexei nr. 2 la Planul naţional de protecţie a apelor subterane împotriva poluării şi deteriorării, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 53/2009. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273950_a_275279]
-
de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. 11. Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. întrucât instituirea obligativității unui anumit prag de susținători nu contravine dreptului de a fi ales. În acest sens sunt indicate deciziile nr. 522 din 8 mai 2008 , nr. 606 din 20 mai 2008 și nr. 252 din 6 mai 2014 ale Curții Constituționale. Cât privește invocarea
DECIZIE nr. 357 din 24 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 50 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 , precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273961_a_275290]
-
prin Drept în cadrul celei de-a 52-a sesiuni plenare (Veneția, 18-19 octombrie 2002), "obligația de a colecta un anumit număr de semnături pentru propunerea unei candidaturi este, în principiu, compatibilă cu sufragiul universal". Așadar, dispozițiile legale criticate instituie un prag de reprezentativitate rezonabil, ușor de atins în practică și care nu este de natură să lipsească de conținut dreptul de vot și de a fi ales. 13. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere
DECIZIE nr. 357 din 24 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 50 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 , precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273961_a_275290]
-
art. 51 alin. (1) teza întâi din Legea nr. 115/2015 . Cât privește excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 49 alin. (2) din aceeași lege, se învederează, în considerarea rolului Curții Constituționale de garant al supremației Constituției, că instituirea unui prag fix de reprezentativitate echivalează cu limitarea nerezonabilă a exercițiului drepturilor electorale fundamentale, respectiv dreptul de a alege și de a fi ales. Astfel, dând exemplul unei localități cu 102 cetățeni cu drept de vot, arată că procentul de cel puțin
DECIZIE nr. 358 din 24 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 49 alin. (2) şi ale art. 51 alin. (1) teza întâi din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 , precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273957_a_275286]
-
pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. 12. Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În esență, se susține că instituirea, prin art. 49 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 , a obligativității unui anumit prag de susținători nu încalcă principiul constituțional al egalității în fața legii și a autorităților publice, dreptul de vot și dreptul de a fi ales, având în vedere că prin activitatea lor partidele politice promovează valorile și interesele naționale. Cât privește critica
DECIZIE nr. 358 din 24 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 49 alin. (2) şi ale art. 51 alin. (1) teza întâi din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 , precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273957_a_275286]
-
executiv al partidului politic în curs de înregistrare nu poate reprezenta o problemă de neconstituționalitate, în sine, a dispozițiilor legale criticate. 13. Avocatul Poporului apreciază, în esență, că dispozițiile art. 49 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 instituie un prag de reprezentativitate rezonabil de minimum 1%, ușor de atins în practică și care nu este de natură să lipsească de conținut dreptul de vot și de a fi ales. În legătură cu drepturile electorale fundamentale, respectiv dreptul de vot și dreptul de
DECIZIE nr. 358 din 24 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 49 alin. (2) şi ale art. 51 alin. (1) teza întâi din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 , precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273957_a_275286]
-
902/2016, înregistrate la Curtea Constituțională cu nr. 4.041 din 11 mai 2016 și nr. 4.034 din 11 mai 2016, punctul său de vedere în sensul că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Apreciază că prin instituirea unui anumit prag de susținători nu se încalcă principiul constituțional al egalității în fața legii și a autorităților publice și dreptul de a fi ales, având în vedere anvergura acțiunilor pe care un partid politic este capabil să le desfășoare, în condițiile în care
DECIZIE nr. 290 din 11 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 49, art. 51 şi art. 52 din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 , precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273949_a_275278]
-
Comisia de la Veneția, în care s-a reținut că obligația de a colecta un număr special de semnături pentru propunerea unei candidaturi este, de principiu, compatibilă cu principiul sufragiului universal, precum și recomandarea ca numărul maxim de semnături să nu depășească pragul de 1% din alegători. Apreciază că, în cazul soluției legislative criticate, "nu se poate susține că instituirea unui prag de minimum 1% din numărul total al alegătorilor înscriși în Registrul electoral și în listele electorale complementare de circumscripție pentru care
DECIZIE nr. 290 din 11 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 49, art. 51 şi art. 52 din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 , precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273949_a_275278]
-
propunerea unei candidaturi este, de principiu, compatibilă cu principiul sufragiului universal, precum și recomandarea ca numărul maxim de semnături să nu depășească pragul de 1% din alegători. Apreciază că, în cazul soluției legislative criticate, "nu se poate susține că instituirea unui prag de minimum 1% din numărul total al alegătorilor înscriși în Registrul electoral și în listele electorale complementare de circumscripție pentru care candidează ar avea ca efect suprimarea exercitării drepturilor electorale și nici nu constituie o cerință excesivă prin raportare la
DECIZIE nr. 290 din 11 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 49, art. 51 şi art. 52 din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 , precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273949_a_275278]
-
fi ales, precum și participarea la alegeri a unor candidați reprezentativi pentru colectivitățile locale ale căror interese urmează să le reprezinte". Cu referire și la considerentele care au fundamentat Decizia Curții Constituționale nr. 782/2009 , apreciază că norma criticată "instituie un prag de reprezentativitate rezonabil de minimum 1%, ușor de atins în practică, și care nu este de natură să lipsească de conținut dreptul de vot și dreptul de a fi ales". 17. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat
DECIZIE nr. 290 din 11 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 49, art. 51 şi art. 52 din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 , precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273949_a_275278]
-
atunci când normele care reglementează colectarea semnăturilor nu sunt utilizate pentru a împiedica unii candidați de a se prezenta. Pentru a evita orice manipulări de acest gen, legea trebuie să stabilească un număr maxim de semnături care nu trebuie să depășească pragul de 1% din alegători." Curtea observă că textul citat distinge între partide care pot dovedi un potențial de reprezentativitate și partide care nu pot face acest lucru (formațiuni politice fantome), ceea ce conduce la concluzia că, și în viziunea Codului bunelor
DECIZIE nr. 290 din 11 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 49, art. 51 şi art. 52 din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 , precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273949_a_275278]
-
independență economică. La sfârșitul secolului al XVI-lea orașul aparținea Transilvaniei și avea o conducere administrativă autonomă, alcătuită din 33 de senatori aleși, dintre care unul era primar. Pe lângă aceștia, mai funcționau un notar, un arhivar și un casier. Alte praguri importante în dezvoltarea localității se înregistrează în anul 1571, sub domnia principelui Ștefan Báthory, în anul 1600 sub domnia lui Mihai Viteazul, iar după anexarea Transilvaniei de Imperiului Habsburgic, orașul cunoaște o decădere economică pe fundalul unei infuzii a produselor
Zalău () [Corola-website/Science/296954_a_298283]
-
deschis la Iași, în condițiile în care peste 6.000 de ieșeni sunt diagnosticați cu această boală. Orașul Iași este al doilea cel mai poluat oraș din România. În 2015, poluarea cu particule fine (PM10) a depășit în mod repetat pragurile legale. Traficul rutier, șantierele nesupravegheate și lipsa acută a spațiilor verzi (orașul deține în jur de 11 metri pătrați de spațiu verde pe cap de locuitor ) sunt câteva din motivele din spatele acestor probleme. În 2014, Comisia Europeană a lansat acțiuni
Iași () [Corola-website/Science/296948_a_298277]