30,395 matches
-
Testament, invitat frecvent la programele de noutăți și documentare, a făcut afirmația surprinzătoare că, foarte probabil, trupul lui Isus nu a fost înmormântat, sau cel puțin, nu într-un mormânt, așa cum crezuseră creștinii timp de două mii de ani. Acest cercetător sugera că trupul lui Isus fie a fost lăsat pe cruce, fie, cel mult, a fost aruncat într-un șanț unde a fost mâncat de câini. Această teorie ieșită din comun a ținut capul de afiș al știrilor din întreaga lume
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
întreaga lume. În continuare vom arăta de ce această idee nu are nici cea mai mică șansă de a fi adevărată. Mai recent, un alt scriitor, cu pretenții de cercetător riguros, dar a cărui operă este absolut lipsită de onestitate, a sugerat că Isus a fost într-adevăr îngropat, dar că el era în comă și că, mai târziu, cu ajutorul prietenilor și colaboratorilor săi (între care se afla și guvernatorul roman Pilat!) a fost eliberat din mormânt. „Dovada” invocată în sprijinul acestei
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
celelalte structuri principale au fost terminate în timpul lui Irod, lucrările la Muntele Templului au continuat până în anul 64 î.C., respectiv în perioada administrației fiilor săi care au supraviețuit, nepotului și strănepotului său. Ca atare, remarca din In 2,20 sugerează că construcția se afla încă în desfășurare, nu era finalizată. Ar trebui să citim: „Acest templu a fost în construcție timp de 42 de ani”. Când lucrul la Muntele Templului s-a terminat în cele din urmă, Josephus ne spune
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
loc, în consonanță cu porunca biblică a Deuteronomului 21,22-23 și cu obiceiurile evreiești care s-au dezvoltat în jurul ei. Poruncile Scripturii, luate împreună cu tradițiile care privesc pietatea (în special, așa cum o exemplifică Tobit), impuritatea cadavrului și evitarea pângăririi țării, sugerează clar că, în împrejurări obișnuite (adică în timp de pace), niciun cadavru n-ar trebui să rămână neîngropat, fie că vorba de evreu sau păgân, de nevinovat sau vinovat. Toți trebuiau îngropați. E foarte interesant că unele tradiții analizate anterior
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
epoca romană Surprinzător, există probe arheologice semnificative ce au o legătură directă cu întrebarea dacă trupul lui Isus din Nazaret, răstignit din porunca lui Ponțiu Pilat, a fost pus în mormânt, așa cum susțin evangheliile Noului Testament. După cum vom vedea, dovezile sugerează că Isus a fost într-adevăr îngropat, conform uzanței iudaice, tolerată de romani, și viziunii exprimate în toată literatura creștină și necreștină din antichitatea târzie. De fapt, nu există nici măcar o singură probă datând din antichitate care să susțină ideea
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
a fost executat, foarte probabil pentru că a ucis-o pe femeia din mormântul C, ruda sa. Totuși, antropologul Joe Zias se îndoiește că omul a fost executat, deoarece gâtul său a fost lovit de două ori, fapt care, după el, sugerează mai mult un act de violență decât o execuție judiciară. Desigur, Zias ar putea avea dreptate, dar nu putem fi siguri că decapitările judiciare erau întotdeauna duse la îndeplinire ca la carte. Ar ajunge să ne amintim de loviturile țintite
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
iudaică, n-ar trebui să ne surprindă. Era de așteptat ca autoritățile preoțești iudaice să apere puritatea Ierusalimului (sau cel puțin să dea această impresie), în vreme ce autoritățile romane respectau obiceiurile și sensibilitățile evreiești, după cum povestesc Filon și Josephus. Dovezile arheologice sugerează că Isus și alți evrei osândiți la moarte pe timp de pace în Israel nu au fost îngropați cu cinste, dar corespunzător, în acord cu legile și obiceiurile iudaice. În cazul lui Isus din Nazaret, ar fi fost de așteptat
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
Totuși, chestiunea în cauză aici este presupunerea câtorva cercetători că sutele, chiar miile, de evrei răstigniți și lăsați să atârne de cruce în afara zidurilor Ierusalimului în timpul asediului din 69-70 d.C. confirmă practica obișnuită a romanilor în Palestina. Analiza lui Josephus sugerează, din contra, că lăsarea trupurilor celor executați neîngropați nu era o normă, ci o excepție. De fapt, era o abatere de la practica romană obișnuită în Palestina iudaică. Desigur, în unele circumstanțe, există și dovezi istorice în care se arată că
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
afirmației că frontonul arcuit pe un cerc de deasupra intrării mormântului este un simbol iudeo-creștin antic ceea ce, se presupune, ar fi o dovadă că mormântul a aparținut în realitate fondatorului mișcării creștine. Această interpretare este complet eronată. Dimpotrivă, acest simbol sugerează că, foarte probabil, ocupanții mormântului se numărau printre oamenii pe care Isus i-a ofensat și care ar fi cerut moartea sa. Frontonul arcuit pe un cerc sau o rozetă e văzut și în alte morminte și osuare; unele dintre
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
n-ar trebui să ne împiedice să luăm foarte în serios această chestiune. În sfârșit, într-o notă mai largă, m-am convins că climatul scepticismului care, în ultimele două secole, a făcut în așa fel încât faptul de a sugera că învierea lui Isus s-a întâmplat într-adevăr să pară ceva demodat și chiar jenant, n-a fost niciodată și nu este nici acum o poziție sociologică sau politică neutră. Iluminismul a cauzat un fel de lovitură de stat
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
reprezentanții săi să reintre în Parlament 126. În cursul lunii noiembrie, evenimentele s-au precipitat în sensul adâncirii crizei din Partidul Liberal condus de Vintilă Brătianu. Încă de la începutul lunii, ziarul "Dreptatea" semnala noi fisuri în interiorul vechiului partid. Oficiosul național-țărănist sugera posibilitatea apariției unor fricțiuni între președintele vechiului Partid Liberal și fratele său, Dinu, care s-ar fi apropiat de șeful georgiștilor. În același timp, în familia Brătianu apăruse temerea că I.G. Duca, favorizat de împrejurări, ar fi putut ajunge șef
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
numărul delegaților ar fi direct proporțional cu numărul membrilor din organizațiile județene, am putea să avem tabloul celor mai puternice organizații georgiste din țară, la acea dată. Totuși, faptul că un mare număr de delegații erau alcătuite din patru membri sugerează ideea că acestea s-au constituit după anumite criterii care nu ne sunt cunoscute. Între delegațiile care cuprind până la patru membri se numără cele din județele Alba, Cahul, Dolj, Dorohoi, Ismail, Maramureș, Mureș, Neamț, Olt, Rădăuți, Storojineț, Turda. 1.4
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
membrilor organizației locale față de intervenția centrului pentru numirea noului președinte 203. Faptul că urma a fi convocat "congresul statutar" al organizației județene, pentru a se cere asentimentul majorității în legătură cu modificările survenite în conducere, dovedea însă că prevederile statutare erau respectate, sugerând că explicarea conflictului dintre organizația clujeană și conducerea centrală a partidului necesita o analiză aprofundată a situației. Gheorghe Strat aderase la partidul condus de Gh. Brătianu abia în februarie 1936204. În scrisoarea de adeziune, noul georgist aprecia că liberalismul promovat
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
unele comune trimiteau sume mai mari, însemna că sunt bine organizate, că președintele lor păstrează un contact mai strâns cu oamenii de sub conducerea sa211. Chiar dacă importanța acțiunii era astfel, supralicitată, analiza sumelor depuse de georgiști de-a lungul anului 1935, sugerează concluzia că în județele Muscel, Vlașca, Bacău, Argeș, Durostor, Cluj, Ialomița, Bălți, Ilfov se aflau cele mai active și mai disciplinate organizații georgiste din țară. Au existat și județe în care georgiștii au avut o contribuție modestă la acțiunea de
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
înverșunați ai unității politice a tuturor românilor. Acest ideal îi era propriu, în egală măsură și președintelui partidului, care, în dublă calitate de politician și istoric era "superior motivat de concepția sa istorică și de realitatea pe care i-au sugerat-o studiul faptelor"361. Deși acceptau ideea descentralizării, georgiștii nu admiteau ca interesele unitare ale statului să fie periclitate de posibilitatea unui regionalism accentuat 362. Programul prezentat de coducerea georgistă în toamna anului 1933 anunța o radicalizare, prin afirmarea unei
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
forma un guvern de concentrare națională. Solicitat pentru o colaborare la guvernarea care se pregătea, Gheorghe Brătianu și-a exprimat de la început acordul. Un număr important de partide, între care și partidul liberalilor duciști, a refuzat colaborarea. Gheorghe Brătianu a sugerat atunci, ca guvernul de concentrare să se alcătuiască în formulă restrânsă, doar cu partidele care își exprimaseră deja acordul 384. Nicolae Titulescu și-a depus, totuși, mandatul, iar regele l-a însărcinat pe Alexandru Vaida-Voevod să formeze un nou cabinet
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
monopol al statului asupra comerțului financiar, era una din măsurile susținute în acel moment de liberalii georgiști pentru scoaterea economiei din criza economică. Explicând că monopolul statului nu intra în contradicție cu ideea liberală, Dan Rădulescu, profesorul universitar clujean care sugera ideea, preciza că măsura devenise necesară, datorită intensificării amestecului finanțelor în marea industrie și în comerț, precum și datorită extinderii cametei, care devenise un pericol social 425. La sfârșitul lunii martie 1931, guvernul a adus în discuția Camerei proiectul pentru înființarea
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
deputații georgiști și pentru bugetul pe exercițiul 1935-1936. În martie 1935, G. Deleanu protesta împotriva tendinței guvernului de a transforma discuțiile asupra proiectelor de buget în simple formalități. El aprecia că efortul cerut contribuabililor depășea puterea lor de plată și sugera soluții pentru echilibrarea bugetară: înlăturarea îngrădirilor economice, pentru a obține o sporire a venitului național, măsuri pentru obținerea de debușeuri, pentru înviorarea comerțului, și o politică valutară, care să încurajeze intreprinderile economice 494. În aprilie 1936, participând la dezbaterile pe
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
reda națiunii române drepturile, demnitatea și independența 557. Amestecul camarilei și, în special, rolul jucat de Elena Lupescu în conducerea statului, a determinat o nouă intervenție a șefului georgiștilor, în ședința Camerei din 18 decembrie. Acuzațiile la adresa guvernului și măsurile sugerate pentru remedierea situației au determinat interzicerea publicării discursului. Gheorghe Brătianu a înfierat servilismul liberalilor guvernamentali, care în loc să combată, au speculat slăbiciunile și greșelile suveranului, cu scopul de a obține avantaje pentru guvernanți. Liderul georgist a cerut încetarea amestecului Elenei Lupescu
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
de acesta. Evenimentul era potențat și de faptul că, urmare a negocierilor diplomatice duse de Nicolae Titulescu și a legăturilor lui Duca cu etnicii greci din România, a fost interzisă aducerea în țară a aromânilor "ostracizați de autoritățile grecești"684. Sugerând posibilitatea unui amestec sovietic în incidentele produse de comitagii, pe teritoriul Dobrogei, georgiștii criticau politica guvernului român, apreciind că acesta nu se implicase suficient în rezolvarea unor probleme care vizau siguranța națională și ignorase interesele etnicilor români din afara granițelor naționale
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
de către un număr restrâns de "capitaliști". Aceștia și-au format proprietăți întinse, al căror rol național era nul, în timp ce, prin colonizarea unor aromâni, s-ar fi putut transforma radical caracterul etnic al provinciei. Astfel, georgiștii constatau că guvernul ignora soluția sugerată de ei, de a rezolva problema numărului mare de străini așezați în zonele de graniță ale țării, prin colonizarea elementelor românești din afara granițelor. Probleme asemănătoare au fost ridicate și în interpelarea adresată de C.C. Giurescu, în noiembrie 1936, miniștrilor Afacerilor
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
794. El aprecia că, acest act ar pune definitiv capăt alianței dintre România și Polonia și ar transforma teritoriul țării în câmp de luptă între "imperialismele vrăjmașe din centrul și răsăritul Europei". Cu această ocazie, el a apreciat că interpretarea sugerată de Uniunea Sovietică pentru articolul 16 din Pactul Națiunilor Unite era potrivnică prevederilor acestui document, precum și celor înscrise în Constituția României 795. Oficiosul georgist atrăgea, în aceste împrejurări, atenția, asupra faptului că U.R.S.S. căuta războiul cu orice chip, "pentru că
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
focul nostru barbar de lemne. Dansul flăcărilor făcea parcă amurgul mai dens, senzația efemeră de confort, mai pătrunzătoare. De ce oare i-am povestit atunci întâmplarea aceea și nu alta? Pesemne că existase un motiv, un început de conversație care îmi sugerase subiectul acela... Era un rezumat, foarte scurtat de altfel, al unui poem de Victor Hugo, povestit de Charlotte cu mult timp în urmă și al cărui titlu nici măcar nu mi-l mai aminteam... Undeva, lângă niște baricade distruse, soldații trăgeau
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
dansului. Am regăsit în talazul acela omenesc fata căreia tocmai îi atinsesem în treacăt sânii. I-am urmărit un moment traiectoria de la un partener la altul... Simțeam că, în rezumat, iureșul acela îmi amintea insidios de ceva. „Viața!”, mi-a sugerat brusc o voce mută și buzele mele au repetat tăcut: „Viața...” Aceeași vânzoleală de trupuri mânate de dorință și care o ascund sub nenumărate fandoseli. Viața... „Și unde sunt eu în clipa asta?”, m-am întrebat, ghicind că răspunsul la
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
într-un an, diagnosticul histologic a fost confirmat în 2/3 din cazuri, iar supraviețuirea mediană a fost 7 luni [8]. TRATAMENTUL NEOADJUVANT Colangiocarcinomul are un singur tratament considerat curativ și acesta este reprezentat de către chirurgie. Datele existente în literatură sugerează un posibil rol în ameliorarea rezultatelor în controlul bolii și a datelor de supraviețuire pentru celelalte posibilități terapeutice reprezentate de către radioterapie și chimioterapie. Nu există în momentul de față un acord unanim în ceea ce privește schema optimă de tratament medical. Datele din
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Adrian Bartoş, Cornel Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/92165_a_92660]