32,577 matches
-
a draperiilor. Stăteam amândoi pe canapea, beam bere și priveam craniul. — Luminează ca să-ți arate că reacționează la prezența ta? întrebă ea. — Nu știu exact, dar s-ar putea. Dacă nu la prezența mea, tot reacționează el la ceva. Am băut toată berea. Era o liniște în zori de parcă ne aflam în mijlocul pădurii. Pe jos stăteau aruncate de-a valma lucrurile de care ne dezbrăcasem în grabă. Haina, cămașa, cravata, pantalonii, iar dintre ale ei, rochia, ciorapii și chiloții. Grămăjoara mea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
până la urmă, la vechea lui stare de os alb și nimic mai mult. Priveam, îmbrățișați, lumea de dincolo de perdele, gata să fie asaltată de lumina puternică a zilei. Îi simțeam respirația caldă și sfârcurile moi. După ce și-a terminat de băut vinul, s-a cuibărit lângă mine și-a adormit. Soarele strălucea puternic pe acoperișurile caselor din apropiere, păsărelele veneau și plecau din grădină. Se auzeau de undeva știrile TV și un motor pornit. Nu-mi mai era somn. Nu îmi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
știrile TV și un motor pornit. Nu-mi mai era somn. Nu îmi aminteam câte ore dormisem, dar mă simțeam proaspăt și deloc mahmur. I-am împins ușor de tot capul de pe umărul meu, m-am dus la bucătărie, am băut câteva pahare cu apă și am fumat. Am închis apoi ușa dintre bucătărie și camera de zi pentru că voiam să ascult radioul. Speram să-l prind pe Bob Dylan, dar n-am avut parte de el. În schimb, l-am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
după o bluză de trening și niște blugi decolorați. Mi-am pus și eu pe mine pantalonii și cămașa. Ne-am așezat la masa din bucătărie față-n față și am mâncat cârnați cu sos de roșii și salată. Am băut cafea apoi. — Văd că te obișnuiești ușor cu bucătăriile străine. Sunt toate cam la fel. Oricum, nu există deosebiri prea mari. — Nu-ți displace să trăiești singur? — Nu-mi dau seama. Nu m-am gândit niciodată la așa ceva. Am fost
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
minte de când n-am mai mâncat așa bunătăți la micul dejun. Ce ai de gând să faci azi? M-am uitat la ceas. Era opt și jumătate. Să plecăm la nouă de-aici, să ne plimbăm printr-un parc, să bem bere. La zece și jumătate te conduc unde vrei tu și eu îmi văd de drum. Ce-o să faci tu pe urmă? Mă întorc acasă, spăl rufe, fac curățenie și apoi mă gândesc la partidele de sex. Cum ți se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
pe ochii mei și mi-a urat somn ușor. M-a trezit la ora două și jumătate. M-am ridicat, mi-am pus paltonul, fularul și mănușile. Pentru că mi-l atârnase lângă sobă, paltonul se uscase de tot. Fata își bea cafeaua tăcută. — Vrei să ai tu grijă de armonică? A dat din cap fără să scoată o vorbă. A luat armonica de pe masă, a cântărit-o în mâini și a pus-o la loc. — Stai liniștit. O să am mare grijă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
că nu mai exista altceva pe lume. Joseph Conrad era de aceeași părere. O bărcuță s-a desprins de vaporul ficțiunii și plutea pe oceanul nemărginit. Nimeni nu-i putea contesta calitatea specială. Am rămas întins pe iarbă și am băut ultima cutie de bere. Am fumat și o țigară. Trebuia să mă gândesc la lucruri mult mai practice pentru că nu mai aveam la dispoziție decât o oră. M-am ridicat și am dus cutiile goale la lada de gunoi. Mi-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
fumat o țigară și am programat caseta cu Bob Dylan să tot cânte până oprea cineva casetofonul. Am lăsat scaunul pe spate, am pus picioarele pe volan și am respirat calm. Aveam poftă de o bere, dar se terminase. O băusem pe toată în parc. Soarele bătea prin parbriz și mă învăluia cu razele lui calde. Am închis ochii și-am absorbit cu pleoapele lumina lui puternică. Soarele a străbătut cale lungă pentru a ajunge pe planeta asta minusculă a noastră
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
DAR ADUNAREA NU S-A MAI ȚINUT. Ștefan Prutianu , organizator șef, (de la Casian citire) Aceeași pagină - PE 14 , ÎN PIAȚĂ NU S-A PUTUT COAGULA NIMIC Casian Maria Spiridon , al doilea organizator șef, capul limpede al acțiunii . Pag. 142 - ...Am băut o cafea , apoi am revenit în centru . AM INȚELES DEFINITIV CĂ NU SE MAI POATE FACE NIMIC”. Titi Iacob , al treilea organizator șef Pag. 144 - De faptul că Revoluția n-a început la Iași , nu poate fi învinuit nimeni. (Ziarele
RAVAGIILE NIMICULUI PRETENŢIOS by ALEXANDRU TACU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91634_a_93189]
-
au stins evenimentele ... La ora 16,30 nici un organizator nu se mai găsea in Piață . Nici Europa Liberă , nici un alt mijloc de informare din Lumea liberă nu au consemnat în acele zile tentativa de revoltă de la Iași. N.n. O bere băută la pârc nu se anunță la postul de radio Europa liberă. Și totuși domnule Spiridon nu ați penetrat sagacitatea circuitului informațional . Europa Liberă , cică a pătruns în panteonul revoluției iașiote . Iată adevărul vedetă de la pag. 133 : “Prin Biserica noastră am
RAVAGIILE NIMICULUI PRETENŢIOS by ALEXANDRU TACU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91634_a_93189]
-
care o părăsise. Scrie mult. Publică în 1966 romanul Les Initiés, cu o temă germană, apoi, Le Sourire sarde (1967), despre tema alienării individului; în 1968, începe o trilogie romanescă, L’Homme aux yeux gris, Retour à Milo și Le Beau voyage (ultimele două apărute în 1969), un roman istoric cu tema căutării lui Dumnezeu. Trece printr-o puternică criză existențială și psihică și are o tentativă de sinucidere în 1970; repetă gestul în 1975 și 1978. Distruge versiunea românească a
DUMITRIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286915_a_288244]
-
Paris, 1964; ed. tr. Luminița Brăileanu, pref. George Pruteanu, București, 1996; Les Initiés, Paris, 1966; Le Sourire sarde, Paris, 1967; L’Homme aux yeux gris, vol. I: L’Homme aux yeux gris, vol. II: Retour à Milo, vol. III: Le Beau voyage, Paris, 1968-1969; ed. (Omul cu ochi suri), I-III, tr. Magdalena Popescu, București, 1996; Au Dieu inconnu, Paris, 1979; Zéro ou Le Point de départ, Paris, 1981; ed. (Zero sau Punctul plecării), tr. Maria Vodă Căpușan și Horia Căpușan
DUMITRIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286915_a_288244]
-
Nenciu Penciu ș.a.m.d., rareori purtând nume „neutre” stilistic. Dintre scenele reconstituite cu vervă nu lipsesc nunta de mahala („cu dar”, bineînțeles), încăierarea conjugală ori între vecini, expediția micilor „șmecheri” pe bulevard, unde, păcălind diverși „fraieri”, văd un film, beau și mănâncă fără să plătească, apoi descinderea hingherilor în mahala și eșecul tentativei lor de a înhăța cățelul din curtea unui mitocan ș.a.m.d. Atmosfera de cârciumă ori de frizerie de cartier periferic e resuscitată cu iscusință. Printre textele
DANIEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286684_a_288013]
-
o, ce este dincolo?” (Preludiu). Melancolia poetului în fața curgerii ireversibile a lucrurilor (Odată cu timpul și apa) este una teatrală, livrescă, provenită din „singurătatea și tristețea profundă / și calmă a numerelor”. Spirit cartezian bântuit de neliniști abstracte, autorul își potolește setea bând din „spaima exactă și deplină a lucidității”, de unde apariția unor viziuni terifiante, trimițând la tema romantică a poetului damnat: „și sufletul meu a văzut îngerii / sunând dintr-o trâmbiță neagră / peste împărăția deșartă / a cifrelor nopții / și s-a prăbușit
DANILOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286685_a_288014]
-
îi prezintă și îi făgăduiește lumea fiului încă nenăscut, prunc plutind în lichid amniotic ca într-o mare de lacrimi: „Nu vei fi niciodată mai aproape de mine ca acum, când nu pierd nici o mișcare a ta, când respir, mănânc și beau pentru tine, umblu, privesc și mă tem pentru tine.../ Când tot ce văd este ceea ce ție îți va părea demult cunoscut./ Nu stă nimic între noi, nu ne desparte decât durerea. Vei mai fi vreodată atât de departe?” Romanele scrise
DRAGU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286861_a_288190]
-
G. a tradus proză de Henryk Sienkiewicz, Paul Heyse, Peter Rosegger, Bjornstjierne Björnson, Laza Lazarevic, Vladimir Korolenko. SCRIERI: Din Bucovina de altădată, București, 1911; Societatea Academică Socială Literară „România Jună” din Viena, Arad, 1912; Mihail Eminescu, Heidelberg, 1914; Die Rumänen bei der Belagerung Wiens im Jahre 1683, București, 1915; Scrieri literare, îngr. și pref. Constantin Loghin, Cernăuți, 1924; Cartea sângelui, Suceava, 2002. Repere bibliografice: Loghin, Ist. lit. Bucov., 245-253; Perpessicius, Opere, VIII, 154, XII, 495-496; Aderca, Contribuții, II, 401-402; Ciopraga, Lit.
GRAMADA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287337_a_288666]
-
cu ideea că lumea nu pornește de la ei), dar și pentru aruncarea la coșul cu prejudecăți a ideii că relațiile umane Între sexe opuse, și nu numai, se stabilesc pe baza Umanității indivizilor (cu sexul diferență specifică): „Jésus a un beau corps d’athlète, un corps formé pour les combats, la danse, l’amour - c’est un corps d’homme, Jésus, un beau corps nu qu’on nous met sous les yeux sans cesse pour nous rappeler l’esprit, dit-on, et
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
sexe opuse, și nu numai, se stabilesc pe baza Umanității indivizilor (cu sexul diferență specifică): „Jésus a un beau corps d’athlète, un corps formé pour les combats, la danse, l’amour - c’est un corps d’homme, Jésus, un beau corps nu qu’on nous met sous les yeux sans cesse pour nous rappeler l’esprit, dit-on, et la chair morte ou destinée à mourir, vanité.” S-ar putea accepta, Împreună cu autoarea, că transcendentul și transcendentalul omului recent ar fi
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
a mai rămas nimic capital de spus pentru că totul e posibil În cea mai bună dintre lumi. Iar dacă totul e posibil, de la existența unui pitic invizibil care salvează viața cuiva În picaj spre asfalt; până la un pahar de vin băut cu subalternul care ți-a furat milioane după ce În prealabil ai aflat că murise, nimeni nu poate să mai spună nimic capital. Pentru că un adevăr ar exclude toate celalte posibilități, pentru că enunțarea unui adevăr e Începutul unei dictaturi și nici măcar
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
o instituție tradițională românească cu vocație europeană, Transilvania, Sibiu, 1. Sandu, Dumitru. (2003). Sociabilitatea în spațiul dezvoltării. Iași: Editura Polirom. Sandu, Paula. (1998). Modern și tradițional în cadrul instituției vecinătății, Caiete de teren, Observatorul Social, București, IV. Schenk, Annemie. Die Nachbarschaft bei den Siebenbürger sachsen. Zum Inhalt von Nachbarschaftladen. În Krupa Andras, Eperjessy Ernö, Barna Gabor (Redigiert von). (1995). Treffen von Kulturen - Konflikte von Kulturen, Békéscsaba/Budapest. Schullerus, Adolf. (2003). Scurt tratat de etnografie a sașilor din Transilvania. București: Editura Meronia. Scott
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
destul de puțini și mai mult orientați să meargă la cumpărături. Ceva mai târziu încep să vină în piață mai mulți migranți, mare parte noi, dar și migranți cu slujbe. Oamenii se strâng, discută, mai dau un „pont” unora „de treabă”, beau o bere la chioșcul din apropiere, mănâncă semințe. În față la Centrale este o lume pestriță, venită din toate părțile României, care se amestecă cu migranți veniți din toate colțurile lumii. După ce se fac noi cunostințe, mulți migranți se duc
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
la meditație neexhibată. Căci condiția poetului este una a limitei, „pe mal, la îmbinarea apelor”, încercând fără răgaz să „lege umbra de lumină”, sensibil la metamorfozele vieții omului și a naturii: „Vei pune-n sobă vreascul din pădure / care-a băut cu noi odată soare / și-n flacăra ce va zvoni ușure / vom auzi și ploile pe mare / și vântul cald care suia pe șure.” Același timbru elegiac, aceeași propensiune spre linia melodică a spunerii și spre concentrarea discursului sunt vizibile
IANCULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287483_a_288812]
-
ca la banii/ pe care îi dau cerșetorului/ de pe treptele catedralei.” SCRIERI: Poeme sororale, pref. Nicolae Manolescu, București, 1987; Turma de porci, București, 1993; Johann, Constanța, 1993; Trei poeme, Constanța, 1994; Cerul și ochii lui oblici, Constanța, 1996; De astăzi beau sânge, București, 1997; Stângăcia în salut a femeii, București, 1999; Mingea de păr a vieții, București, 2000; Softwin, ed. și pref. Nicolae Țone, București, 2001; Liderul zidit în lapte, Constanța, 2003. Repere bibliografice: Nicolae Manolescu, Doi poeți, RL, 1988 10
DAIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286655_a_287984]
-
Johann”, alte zile străine, PSS, 1993, 10-11; Andreea Deciu, Exterminat în lagărul poeziei, RL, 1994, 29; Poantă, Scriitori, 96-98; Ileana Comănescu, Autobiografia conștiinței estetice, CC, 1995, 1-2; Gheorghe Mocuța, Poemul ca biopsie a ființei, „Arca”, 1995, 1-3; Traian T. Coșovei, Beau vin în numele refuzului, „Muzeon”, 1996, 1; Costache Olăreanu, De la poezie la trompetă, ALA, 1997, 397; Dicț. scriit. rom., II, 3-4; Marin Mincu, Paul Daian, PRA, I, 227-231; Angela Marinescu, Poetul aristocrat, RL, 1999, 40; C. Rogozanu, Paul Daian, „Stângăcia în
DAIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286655_a_287984]
-
străini, cum este cazul aromânilor. Astfel, fiica autoarei, care nu s-a născut - cum spune în aromână C. (aici în transpunere liberă) - „nici în munții Gramostei / nici la Samarina în Pind, nici la Hrupiște / nici la Perivole [...]/ și n-a băut apă din ghiumi” și nici n-a mâncat „pita tu sinie, coaptă sub țest”, „n-a sărutat mână de bătrân / de bunic de mume venerate / cu mâini aurite / nu și-a așteptat smerită logodnicul / nu s-a făcut mireasă, fără
CARAGIU MARIOŢEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286094_a_287423]