29,877 matches
-
fost cel care a făcut-o. Premisa fundamentală a proiectului comunist era credința sa În legile istoriei și interesele colectivității, care primau invariabil asupra motivelor și acțiunilor indivizilor. Ironia sorții este că În final, soarta comunismului a fost pecetluită de destinul unor indivizi. Pe 10 noiembrie 1982, la vârsta de 76 de ani, Leonid Brejnev, care semăna de mult cu o fantomă, a trecut În sfârșit În lumea umbrelor. Andropov, succesorul lui, avea deja 68 de ani și nu arăta nici
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
care a Început În anul următor. Cenzura a fost relaxată: În 1987, la 26 de ani după ce M.A. Suslov, comisar ideologic al partidului, prezisese că nu va putea fi publicat pentru Încă „două sau trei secole”, romanul Viață și destin de Vasili Grossman a văzut În sfârșit lumina tiparului. Poliția a primit instrucțiuni să nu mai bruieze posturile de radio străine. Iar secretarul general al PCUS s-a folosit de ocazia cuvântării televizate din ianuarie 1987 către Comitetul Central al
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
situației - Îi făcea pe scriitorii disidenți ca Ludvík Vaculík să se Îndoiască de posibilitatea unor mari schimbări În viitorul apropiat. Istoria părea să fie Împotriva cehilor și slovacilor: din 1938 Încoace, Cehoslovacia nu mai reușise să recapete controlul asupra propriului destin. Așa se face că, atunci când poporul Însuși a preluat inițiativa În noiembrie 1989, „revoluția de catifea” a părut neverosimilă. De aici presupozițiile despre comploturi ale poliției și crize provocate, de parcă societatea cehoslovacă era atât de timorată Încât până și inițiativa
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
amintiri neplăcute. Iar străinii au contribuit Într-adevăr În mod decisiv la tragedia țării, deși cel mai mult prin tolerarea iresponsabilă a crimelor locale. Dar sfârșitul Iugoslaviei - asemănător cu descompunerea altor state foste comuniste - a fost opera oamenilor, nu a destinului. Iar responsabilitatea covârșitoare pentru tragedia iugoslavă trebuie căutată nu la Bonn sau În alte capitale străine, ci printre politicienii din Belgrad. Când a murit Iosip Broz Tito, În 1980, la vârsta de 87 de ani, Iugoslavia pe care el o
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
care aveau experiență În comerțul exterior sau În conducerea unei instituții de mari dimensiuni și care știau ce au de făcut erau tot cadrele partidului: intelighenția, aparatul birocratic și nomenklatura. În mâinile acestor oameni stăteau, după 1989 ca și Înainte, destinele țărilor est-europene - cel puțin până la apariția unei noi generații postcomuniste. Însă acum ei aveau să acționeze În altă distribuție: În loc să lucreze pentru partidul unic, urmau să intre În diversele partide politice aflate În cursa pentru putere; și, În loc să fie angajați
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Însă, odată cu prosperitatea economică, pacea socială și stabilitatea internațională, această nevoie s-a evaporat treptat. În locul ei s-a instalat suspiciunea față de intruziunile autorităților publice: oamenii Își doreau acum autonomie individuală și libertatea inițiativei private. Mai mult, În era superputerilor, destinul Europei era aparent În mâinile altora. Statele-națiuni au Început, prin urmare, să pară de prisos. Însă din 1990 (și a fortiori din 2001), statele au redevenit importante. Statul modern timpuriu avea două funcții, strâns legate: să perceapă taxe și să
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
europene (Între 1929 și 1936, notează autorul, „schimburile franco-germane au scăzut cu 83%”!), Începem să Înțelegem de ce s-a ajuns la distrugerea unei civilizații Înainte chiar ca tancurile lui Hitler și cizma lui Stalin să-și lase urmele nefaste asupra destinului continental. Din perspectiva unui cititor român, e, firește, de maxim interes felul În care un istoric străin - și Încă unul de calibrul lui Tony Judt - ne percepe. Ei bine, aproape că nu e o surpriză că figura cea mai proeminentă
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
prin a se compromite reciproc. Scrierea proliferează după rețeta „din-aproape-în-aproape”, divulgată de romancier într-un Avertisment echivoc: „... fiecare cuvânt își iubește aproapele. Așa cum fiecare rând din acest roman își iubește aproapele...” ș.a.m.d. Aparent, în epicentrul cărții se află destinul lui Acvila Baldovin. Acest Ulise modern își caută vreme de treizeci de ani soția dispărută, care răspunde la numele bizar de Memoria. Peripețiile sale fac însă parte dintr-o tapiserie epică deasă, unde Agamemnon, Clitemnestra, Seneca și Egist trăiesc în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286610_a_287939]
-
caracter inițiatic este foarte prezent în Grecia, în orașul Eleusis, la nord-vest de Atena, unde erau celebrate mari ceremonii în onoarea lui Demeter, zeița grâului. În civilizațiile antice, în mod esențial agrare, ciclul bobului de grâu era trăit ca simbolul destinului omului. În civilizațiile antice predominant agrare, stadiile bobului de grâu reprezentau destinul uman. Pentru grecii antici, nu exista nimic mai misterios decât rodnicia pământului, acesta fiind în același timp și mormântul natural al omenirii. Zeii care îl locuiau cunoșteau fără
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
de Atena, unde erau celebrate mari ceremonii în onoarea lui Demeter, zeița grâului. În civilizațiile antice, în mod esențial agrare, ciclul bobului de grâu era trăit ca simbolul destinului omului. În civilizațiile antice predominant agrare, stadiile bobului de grâu reprezentau destinul uman. Pentru grecii antici, nu exista nimic mai misterios decât rodnicia pământului, acesta fiind în același timp și mormântul natural al omenirii. Zeii care îl locuiau cunoșteau fără îndoială secretul vieții. De aceea, atât oamenii liberi cât și sclavii, cetățeni
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
cu siguranță de tirsul lui Dionisos. Una din ceremoniile Misterelor din Eleusis ilustrează pe deplin simbolistica grâului. În scena "revelației" (în greaca veche epopteia) participantul contemplă în tăcere un bob de grâu. Prin intermediul grâului se aduceau omagii lui Demeter și destinului paralel al sufletului și al grâului, "supuse în același timp tenebrelor înainte de a accede la lumină"19. Revelația (epopteia) este adesea dedicată evocării zeului mort și reînviat care caracteriza cultele misterelor lui Osiris și ale lui Dionisos. În orice epocă
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
adesea dedicată evocării zeului mort și reînviat care caracteriza cultele misterelor lui Osiris și ale lui Dionisos. În orice epocă, inițierea nu a avut decât un singur scop, acela de a instrui omul și prin asta, de a slăbi atacul Destinului. Întâlnim zeul vinului mai întâi ca Liber Pater, o veche zeitate rustică din centrul Italiei. Inspirându-se de la numele său din Lidia, Bakkos, și de asemenea de la termenul cu care romanii desemnau strugurele (baca), Liber Pater reprezenta principiul care susținea
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
fiind acea asociere vamală între Statele Confederației germane care, din 1834 până în 1867, a pregătit unitatea germană). Datorită faptului că nu a reușit să integreze dimensiunea culturală a Europei, este posibil ca viitorul Uniunii să semene, în cele din urmă, destinului imperiului Austro-Ungar, adică Cacaniei lui Robert Musil: "Un Stat care nu mai subzista decât prin forța obișnuinței..." La data de 25 octombrie 1955, un funcționar al Consiliului Europei, Arsène Heitz, a fost însărcinat să propună un desen pentru viitorul drapel
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
cunoașterii, Peter Burke O scurtă istorie a Germaniei, Mary Fulbrook Pacea neterminată, Mihály Fülöp Politica statelor unite față de turcia între anii 1943 și 1952. De la neimplicare la alianță, Emanuel Plopeanu Principatele române în raporturile politice internaționale, Leonid Boicu Putere și destin, Sol Shulman Regimul comunist în România, Doina Barcan, Bogdan Sterpu Statul Israel: imaginar politic și istoric, Mădălina Vârtejanu-Joubert Zamolxis. Realitate și mit în religia geto-dacilor, Ioan Marius Grec LIBRĂRII în care puteți găsi cărțile editurii Institutul European (selectiv) ALBA-IULIA Librăria
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
și dureros când, în zilele noastre, pe pământul românesc, se flutură alt drapel decât cel al istoriei noastre naționale. Minciuna, furtișagul și ruina dănțuiesc pe sângele și mormintele părinților noștri, al martirilor și mucenicilor de ieri, iar cei responsabili de destinele noastre, de cel al neamului românesc, Biserica, (cu indulgență, nu toți) ocolesc cu grijă pătimirea noastră, punând mai presus preocupările cele pământești înaintea celor dumnezeiești. Ruga lor, formal și fugitivă, nu mai aprinde lumina însuflețită și simțirea ascultătorului. Nu mai
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
victime. El a fost conceput și manevrat de ființa iudaică, evreii fiind prezenți la conducerea tuturor partidelor comuniste din lume. Comunismul neagă faptul că omenirea este alcătuită din națiuni prin voința lui Dumnezeu, că ele au o misiune și un destin al lor, precum și faptul că națiunea este alcătuită din familii. Comunismul combate așa zisul naționalism, pe cei care își apără drepturile Nației sale. Comunismul este o născocire iudaică care vrea să distrugă Neamurile și biserica Lui Hristos, Cel răstignit de
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
al durerilor omenești, în slujba aproapelui, nu aproapele în slujba lor. România de azi este împinsă spre decădere, cuvântul nu mai e cuvânt, legea nu mai e lege, ci un paravan la adăpostul căruia demonii jefuiesc. Cei ce conduc azi destinele neamului nostru creștin sunt o conspirație în slujba unor interese străine de interesele națiunii. Toți cei din trecut și cei de azi au urmărit și urmăresc distrugerea Mișcării Legionare. S-au folosit cruzimi înspăimântătoare întru a ne extermina. La fel
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
mișelia învingătorului, în esență aceeași mișelie va stăpâni peste lume. Întunericul mișeliei din lume nu poate fi alungat prin alt întuneric, ci numai prin lumina pe care o aduce sufletul viteazului plin de caracter și de onoare.”(Corneliu Z. Codreanu) Destinul nostru, al legionarului, este acela de a readuce pe tot românul la această torță! Să nu ne ascundem fruntea între palme! Pentru ce se cultivă și azi ura, ilegalitatea și tirania împotriva Mișcării Legionare? Nu s-a învățat nimic din
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
cerului și are o misiune. Dimensiunea ajutorului reciproc nu are limite, nu are terminal. Să nu cădem în păcatul de a rămâne indiferenți la intemperiile prin care trecem. Dragostea pentru neam e primită și plăcută lui Dumnezeu, căci ea îmbrățișează destinul a milioane de suflete. Lupta de a-l face să strălucească în istorie, alături de alte popoare, e țelul suprem al legionarului. Să facem milostenie și să nu nedreptățim pe nimeni. Când se vor încrucișa dragostea cu fapta, atunci înseamnă că
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
fost suprimate de nelegiuiții prigonitori în modul cel mai oribil. Ei au căzut pe altarul Crucii, pe drumul jertfei totale, luminați de razele aceleiași credințe în Hristos și neam, pregătindu-i neamului românesc, cu moartea lor, un nou și mare destin. Au căzut cei mai buni, elita neamului nostru. Îndurând prigoană după prigoană, viforniță după viforniță, ei nu s au îndepărtat de Dumnezeu și de misiunea lor. Mulți au murit pe pământ străin, alungați din Țara lor de trădători și intruși
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
și cei trei. Tristețe. Totul învăluit în uitare. Uriași parapeți se vor eroda în timp și se vor pulveriza în nisip. Timpul a fost scurt și eram legat de organizatorii incursiunii. Nu am avut răgaz pentru a medita mai mult. Destinul omului și existența noastră fugară pe acest pământ sunt fulgerări scurte drapate cu bucurii și pătimiri, căderi și înălțări, înfrângeri și biruinți, și aceasta depinde de cum îți interpretezi rostul tău, departe de Dumezeu, sau în slujba Sa și a iubirii
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
momentul năucitor, abis amar, lâncede și negre cadavre, nedefinite, trupuri, buze strivite, fălci zdrobite, frunți însângerate, tâmple găurite, piepturi zdrobite, brațe încrucișate, țeste sfărâmate, spectacol sumbru, dureri înăbușite. Echipa scormonea cu mare grijă țărâna pentru a contura „straniile” oseminte, negru destin. Familiile îndurerate încercau să-și recunoască pe cel drag după un semn știut din timpul vieții lor. Aici, la deshumarea lor, s au vărsat lacrimi multe. Căpitanul a fost recunoscut după înălțime și după săculețul cu pământ ce-l purta
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
Mormântul tău, gemând, să se ridice Și duhul tău, țâșnind din veșnicie, Într-un năpraznic fulger să despice Pângăritoarea lor nimicnicie!” (Radu Gyr Mormântul Căpitanului) Cea mai dureroasă rană e cea primită de la proprii guvernanți care au condus și conduc destinele neamului, câinească vărsătură și josnici vânzători, băutori de sânge care neau despuiat țara de cele mai frumoase valori morale, intelectuale și spirituale, au dărâmat altare, au tâlhărit și tâlhăresc poporul, sărăcindu l până la pieire. Nepăsători și cinici, speranța ne-o
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
celulă. După ce trece numărul de seară se trag și se pun lacătele. Sunt singur. Sunt, de fapt, în mediul meu. Mă simt bine, m-am obișnuit. Singurătatea sufletescă te predispune la meditație și rugăciune și te fortifică în lupta cu destinul, cu cele trecătoare și te ajută să privești în eternitate, să te înalți deasupra celor pământești. Îmi rotesc ochii și îmi aleg un pat. Sunt obosit. Mă întind pe el liniștit. Prin minte îmi trec gânduri, tot mereu gânduri. Nu
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
E o poartă ascuns refrenul din ceruri nouă dat Zidirilor de mâine, de noi și sfinte altare.” (autorul) GHEORGHE MÂNTULESCU Necrolog „Din năzuinți atâtea, noi am râvnit doar Cerul! Speranța și avântul frățește ne-au purtat, Așa ne-a fost destinul, am fost aici străjerul, În țarina de sânge iubiri am îngropat.” În ziua de 9 septembrie 2013, Sfinții drepți dumnezeiești părinți Ioachim și Ana, adoarme întru veșnicie iubitul nostru camarad Gheorghe Mântulescu. În această zi sfântă, Dumnezeu, trimițând îngerii lui
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]