29,871 matches
-
a fost confirmată de mândria soldaților care au luat parte și de dorința unora dintre cei care nu au participat la această bătălie să pretindă că au fost acolo. După evacuarea din timpul Operațiunii Berlin, soldații au primit ca niște eroi în Anglia. A fost publicată în scurtă vreme o listă a 59 de militari decorați (dintre cei 2.000 care s-au reîntors) și aceștia au fost primiți într-o ceremonie specială la palatul Buckingham în decembrie. O listă a
Bătalia de la Arnhem () [Corola-website/Science/336668_a_337997]
-
lucrărilor agricole executate pe câmpurile din jurul orașului. În Germania, bătălia a fost considerată o mare victorie și opt soldați au fost decorați cu Crucea de Cavaler a Crucii de Fier. Soldații germani căzuți la datorie au fost înmormântați în „Cimitirul eroilor SS” de lângă Arnhem, dar după război, rămășițele lor pământești au fost reînhumate la Ysselsteyn. Podul rutier distrus de la Arnhem a fost înlocuit cu o succesiune de poduri prefabricate până când a fost reconstruit în aceeași formă cu originalul. Podul a fost
Bătalia de la Arnhem () [Corola-website/Science/336668_a_337997]
-
viața lui Gheorghios Zorbas, prieten și asociat de afaceri al scriitorului, dar există și alte asemănări cu întâmplări reale petrecute în tinerețea lui Kazantzakis. Personajul titular și proiectul minier eșuat au la bază modele reale, dar autorul schimbă doar numele eroului său și locul de desfășurare a acțiunii. Scriitorul a întreprins în toamna anului 1914 și în anul 1915 un pelerinaj la Muntele Athos, împreună cu poetul și dramaturgul Anghelos Sikelianos (1884-1951), în căutarea „conștiinței pământului și a neamului”. Acolo l-a
Zorba Grecul (roman) () [Corola-website/Science/336724_a_338053]
-
numele lui Nikos Kazantzakis în atenția criticilor literari și a cititorilor din Grecia; versiunea revăzuită de autor a lui "Zorba Grecul" este reeditată de editurile Dimitrakos (1954), Difros (1955, 1957, 1959) și El. Kazantzakis (din 1964). „Pe lângă vitalul Zorba, toți eroii literaturii moderne pălesc”, scrie într-un comentariu din revista "Time". Prima traducere în limba română a fost realizată de Marcel Aderca după versiunea în limba franceză autorizată de autor și publicată în anul 1969 sub titlul "Alexis Zorba" de către Editura
Zorba Grecul (roman) () [Corola-website/Science/336724_a_338053]
-
dealului Teiului, cu cel dintâi val de asalt, cu câte o grenadă în fiecare mână și cu buzunarele pline. Soldații celor două companii sunt decimați de focurile încrucișate ale dușmanului. Coravu cade ciuruit de gloanțe, lăsând nepieritoare amintirea unui adevărat erou, fericită îmbinare de înălțător idealism, de cultură solidă și de avânt disprețuitor de moarte”. A fost înaintat post-mortem la gradul de maior. Este înmormântat în Mausoleul de la Mărăști.
Ioan Coravu () [Corola-website/Science/336742_a_338071]
-
Complexul memorial Cimitirul Eroilor, cunoscut în diferite epoci ca Cimitirul Eroilor, Cimitirul de Onoare sau Cimitirul militar românesc, este un monument istoric amplasat pe strada Decebal 17 în Chișinău. Aici au fost înmormântați soldați de diferite etnii participanți ai celor două războaie mondiale. Cimitirul
Cimitirul Eroilor din Chișinău () [Corola-website/Science/336840_a_338169]
-
Complexul memorial Cimitirul Eroilor, cunoscut în diferite epoci ca Cimitirul Eroilor, Cimitirul de Onoare sau Cimitirul militar românesc, este un monument istoric amplasat pe strada Decebal 17 în Chișinău. Aici au fost înmormântați soldați de diferite etnii participanți ai celor două războaie mondiale. Cimitirul a apărut în 1918, la sfârșitul primului
Cimitirul Eroilor din Chișinău () [Corola-website/Science/336840_a_338169]
-
în anii următori și veteranii războiului. Soldații înmormântați erau de diferite naționalități: moldoveni/români, ruși, cehi, polonezi, francezi, austrieci, maghiari etc. În perioada interbelică, pe teritoriul cimitirului a fost ridicată o capelă în memoria legiunii cehe. Cimitirul purta denumirea „cimitirul eroilor” până la intrarea Basarabiei în URSS, când a fost redenumit în Krasnodonskii. În anii 1927-1938, cimitirul a fost amenajat de către Așezământul Național „Regina Maria" pentru Cultul Eroilor. În acest loc au fost înmormântați și ostașii căzuți în cel de-al doilea
Cimitirul Eroilor din Chișinău () [Corola-website/Science/336840_a_338169]
-
cimitirului a fost ridicată o capelă în memoria legiunii cehe. Cimitirul purta denumirea „cimitirul eroilor” până la intrarea Basarabiei în URSS, când a fost redenumit în Krasnodonskii. În anii 1927-1938, cimitirul a fost amenajat de către Așezământul Național „Regina Maria" pentru Cultul Eroilor. În acest loc au fost înmormântați și ostașii căzuți în cel de-al doilea război mondial în luptele din vara anului 1941. De asemenea, unele surse menționează că un număr neidentificat de prizonieri de război, originari din Germania, Austria, Italia
Cimitirul Eroilor din Chișinău () [Corola-website/Science/336840_a_338169]
-
Fundamentul capelei a fost păstrat și în acel loc a fost amenajată o terasă pentru odihna bolnavilor. La începutul anilor 1990, când spitalul nu mai funcționa, pe fundamentul fostei capele a fost instalată o cruce de lemn cu inscripția „Glorie eroilor Armatei Române”, inițiativă a politicianului Gheorghe Ghimpu. Spitalul a fost demolat la sfârșitul anului 2007 la scurt timp după ce a ajuns în proprietate privată. În Cimitirul de Onoare din Chișinău au fost înhumați 1645 de ostași, printre care 431 români
Cimitirul Eroilor din Chișinău () [Corola-website/Science/336840_a_338169]
-
austrieci, 39 cehi, 35 francezi și 6 polonezi căzuți în Primul Război Mondial, cât și 96 militari români căzuți în al doilea război mondial. În jurul capelei erau amenajate șase parcele cu 136 de morminte în care au fost înhumați 202 eroi și două cripte cu 572 de eroi români și ruși neidentificați. În 2013, Asociația republicană a participanților la războaie (ARPR) a declarat că a reușit să identifice circa 200 de morminte din cele peste 3000 care au existat la sfârșitul
Cimitirul Eroilor din Chișinău () [Corola-website/Science/336840_a_338169]
-
polonezi căzuți în Primul Război Mondial, cât și 96 militari români căzuți în al doilea război mondial. În jurul capelei erau amenajate șase parcele cu 136 de morminte în care au fost înhumați 202 eroi și două cripte cu 572 de eroi români și ruși neidentificați. În 2013, Asociația republicană a participanților la războaie (ARPR) a declarat că a reușit să identifice circa 200 de morminte din cele peste 3000 care au existat la sfârșitul anilor 1940 în complexul memorial. Este vorba
Cimitirul Eroilor din Chișinău () [Corola-website/Science/336840_a_338169]
-
au pierdut viața la Chișinău după retragerea legiunilor cehoslovace din Rusia bolșevică. De asemenea, 30 de morminte au fost atribuite unor ofițeri francezi care au decedat în sudul Basarabiei în timpul celui de-al doilea război mondial. Conform ARPR, la „Cimitirul Eroilor” ar fi înmormântați prizonieri germani și maghiari care au făcut parte din detașamentele de construcții ale NKVD în timpul reconstrucției capitalei după război. Actualmente, se organizează regulat acțiuni de salubrizare a teritoriului și slujbe de pomenire a celor înmormântați. Până în prezent
Cimitirul Eroilor din Chișinău () [Corola-website/Science/336840_a_338169]
-
restituie banii la prețul de piață. Viceprimarul Nistor Grozavu a declarat în 2012 că s-ar putea să aplice un procedeu de expropriere, pentru a întoarce terenul. În 2013, a fost creat un grup de lucru pentru soluționarea problemei Cimitirului Eroilor din Chișinău, format din reprezentanți ai Ministerelor Apărării, Justiției, Culturii, Primăriei municipiului Chișinău, dar și ai Agenției Relații Funciare și Cadastru a Republicii Moldova, ca urmare a inițiativelor societății civile și a demersurilor Ministerului Apărării. De asemenea, mai bine de o
Cimitirul Eroilor din Chișinău () [Corola-website/Science/336840_a_338169]
-
Chișinău, dar și ai Agenției Relații Funciare și Cadastru a Republicii Moldova, ca urmare a inițiativelor societății civile și a demersurilor Ministerului Apărării. De asemenea, mai bine de o sută de oameni au fondat Comitetul de Salvare a Complexului Memorial „Cimitirul eroilor”, care în 2013 au semnat o Declarație prin care cer Guvernului includerea complexului în Registrul monumentelor și anularea tranzacției de vânzare-cumpărare. În 2012, a fost semnat un Acord între Guvernul Republicii Moldova și Guvernul României privind regimul juridic al mormintelor de
Cimitirul Eroilor din Chișinău () [Corola-website/Science/336840_a_338169]
-
militarilor români căzuți pe câmpurile de luptă, înhumați în peste 240 de cimitire militare aflate pe teritoriul R. Moldova și care, în mare parte, au fost desființate după anul 1945. Acordul prevede identificarea, reconstruirea și amenajarea locurilor de înhumare, „astfel încât eroilor de război români să li se poată acorda onorurile cuvenite”.
Cimitirul Eroilor din Chișinău () [Corola-website/Science/336840_a_338169]
-
1920, la defilarea solemnă a primului transport de legionari în fața Regelui Ferdinand, după care, în scurtă vreme, s-a întors acasă. Decorat pentru activitatea sa din Rusia de către ruși, români și francezi, s-a întors, în 1920, în Cehoslovacia ca erou. După întoarcerea în Europa a stat în concediu până la începutul lunii ianuarie 1921, vacanța de repatriere fiindu-i prelungită repetat. În luna octombrie 1920, ca delegat al Președinției Cehoslovace, a participat la festivitățile încoronării din România. La 1 ianuarie 1921
Eduard Kadlec () [Corola-website/Science/336888_a_338217]
-
de război pentru "Pravda" din 1941 până în 1945 și s-a alăturat Partidului Comunist al Uniunii Sovietice la jumătatea Războiului Germano-Sovietic în 1943. El a fost ales secretar al Uniunii Scriitorilor Sovietici în 1949. Kojevnikov a fost recunoscut oficial ca Erou al Muncii Socialiste pentru contribuțiile sale la literatura sovietică și a fost ales pentru un mandat ca deputat în Sovietul Suprem al Uniunii Sovietice. El a fost distins în 1971 cu Premiul de Stat al URSS pentru două dintre romanele
Vadim Kojevnikov () [Corola-website/Science/336913_a_338242]
-
Mihail Zoșcenko și Veniamin Kaverin (care vor deveni ulterior autori extrem de prolifici ai literaturii sovietice), precum și multe alte personalități. Lunț a propus ca grupul să poarte această denumire după volumul de povestiri "Frăția Serapion "al lui E. T. A. Hoffmann. Eroii literari ai lui Hoffmann, pustnicul Serapion și frații lui, erau propuși de Lunț ca un model de mântuire existent în literatură. El a scris, de asemenea, articolul " De ce suntem Frații Serapion" în 1921, care a devenit într-un mod oarecum
Lev Lunț () [Corola-website/Science/336928_a_338257]
-
este întreruptă de focuri de armă auzite în apropiere. Adolescenții sunt astfel martorii unei crime multiple și, urmăriți de asasinul gata să îi execute, de-abia scapă cu viață. Într-o societate normală primul lucru pe care l-ar face eroii ar fi să dezvăluie totul poliției, dar teama că relația lor ar putea expusă îi determină să tacă. „Valea Mută” explorează relația dintre doi adolescenți care oscilează între prietenie și atracție, în timp ce sunt prinși într-o serie de evenimente care
Valea Mută () [Corola-website/Science/337076_a_338405]
-
obiect care folosește o relație similară cu celelalte corpuri mai mari, cum sunt troienii Pământului, troienii lui Marte, troienii lui Uranus sau troienii lui Neptun. Primul asteroid troian descoperit de astronomul Max Wolf, în 1906, a fost numit Achilles, după eroul Ahile — de altfel grec și nu troian — din "Iliada", epopeea lui Homer, care relatează cel de-al zecelea an al Războiului Troiei. Urmându-l pe Wolf, asteroizii descoperiți în preajma punctelor Lagrange ale lui Jupiter și-au văzut atribuite nume asociate
Asteroid troian al lui Jupiter () [Corola-website/Science/337182_a_338511]
-
Războiului Troiei. Urmându-l pe Wolf, asteroizii descoperiți în preajma punctelor Lagrange ale lui Jupiter și-au văzut atribuite nume asociate din "Iliada", iar acest grup, în ansamblul său, a fost întitulat « troieni ». Asteroizii situați în punctul L poartă numele unui erou sau al unui concept grec și sunt numiți « tabăra greacă » sau « grupul lui Achilles » (588 Achilles, 659 Nestor, 911 Agamemnon, 1143 Odysseus etc.). Cei situați în punctul L poartă numele eroilor troieni și sunt numiți, în colectiv, « tabăra troiană » (884
Asteroid troian al lui Jupiter () [Corola-website/Science/337182_a_338511]
-
troieni ». Asteroizii situați în punctul L poartă numele unui erou sau al unui concept grec și sunt numiți « tabăra greacă » sau « grupul lui Achilles » (588 Achilles, 659 Nestor, 911 Agamemnon, 1143 Odysseus etc.). Cei situați în punctul L poartă numele eroilor troieni și sunt numiți, în colectiv, « tabăra troiană » (884 Priam, 1172 Eneas, 1173 Anchises etc.) Totuși, fiecare din aceste grupuri posedă câte un transfug: 624 Hector / 624 Hektor, numit după eroul troian Hector, este situat în jurul punctului L și invers
Asteroid troian al lui Jupiter () [Corola-website/Science/337182_a_338511]
-
Odysseus etc.). Cei situați în punctul L poartă numele eroilor troieni și sunt numiți, în colectiv, « tabăra troiană » (884 Priam, 1172 Eneas, 1173 Anchises etc.) Totuși, fiecare din aceste grupuri posedă câte un transfug: 624 Hector / 624 Hektor, numit după eroul troian Hector, este situat în jurul punctului L și invers 617 Patroclus, deși poartă numele eroului grec Patrocle, este situat în punctul L. Satelitul său, "Menoetios", numit după eroul grec Menoetius, fiul lui Actor și tatăl lui Patrocle, este și el
Asteroid troian al lui Jupiter () [Corola-website/Science/337182_a_338511]
-
colectiv, « tabăra troiană » (884 Priam, 1172 Eneas, 1173 Anchises etc.) Totuși, fiecare din aceste grupuri posedă câte un transfug: 624 Hector / 624 Hektor, numit după eroul troian Hector, este situat în jurul punctului L și invers 617 Patroclus, deși poartă numele eroului grec Patrocle, este situat în punctul L. Satelitul său, "Menoetios", numit după eroul grec Menoetius, fiul lui Actor și tatăl lui Patrocle, este și el de partea troiană. Pentru a complica lucrurile, tabăra troiană este uneori denumită « grupul lui Patrocle
Asteroid troian al lui Jupiter () [Corola-website/Science/337182_a_338511]