29,877 matches
-
o lume monstruoasă, otrăvită de o ideologie criminală în care societatea românescă era transformată într o turmă. Omul nu mai avea personalitate și gândire proprie. Gloatele băteau din palme slăvind pe tirani. În comunism nu se poate vorbi de un destin al valorilor. Gheorghe Mântulescu a lucrat numai la așa zisa munca de jos. El se va închide în carapacea sa de viață privind spre cer, spre Dumnezeu, nădăjduind. Și ca și cum parcă nu s-ar fi întâmplat nimic în viața sa
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
jaluzele, fără lumină, fără aer, Toma Bontaș s-a stins strop cu strop. Sufletul lui pleacă la cer dintrun corp scheletic, fără geamăt și fără blesteme. Așa au murit mii de legionari în crunta temniță Aiud pentru credința lor în destinul legionar a mântuirii propriului lor suflet și al neamului, într-un moment istoric de jalnică rătăcire, de înstrăinare și îndepărtare de măreția faptelor părinților noștri și de Învățătura Domnului Iisus Hristos Cel răstignit pe Cruce pentru păcatele și pentru izbăvirea
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
că a fost atacat de 120.000 de turci, ajutați de Basarab, dar pe la Bobotează, «i-am biruit și i am călcat în picioare și pe toți i-am trecut prin ascuțișul sabiei mele». Ștefan a fost fără milă, ca destinul a tăiat, a tăiat, a tras în țeapă, a respins răscumpărarea oricât de mare: «ce au căutat în țara mea săracă, dacă sunt atât de bogați?» Ca să mulțumească lui Dumnezeu, Ștefan cu toți oștenii biruitori postiră trei zile cu pâine
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
mai este rugătorul de altădată, care parcă la dangătul de clopot, când ajungea pe ogor, îngenunchia, făcea semnul crucii, apoi răsturna brazda până la apusul soarelui când iar îngenunchea și mulțumea cerului care i-a dat puteri. Cei care conduc azi destinele neamului, lăutari, slugi, bufoni, plebe plină de moravuri și perverși, se joacă de-a moartea cu viața și istoria neamului nostru peste care au curs veacuri de sânge, lacrimi șiroaie și nestinse morminte, șuvoaie nepământene. Mișcarea Legionară a fost permanent
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
ce mâine vor birui în slava și binecuvântarea neamului lor.” (Corneliu Zelea Codreanu, București, 20 februarie 1937) Am început acest articol, „Trăim zile amare”, cu câteva aprecieri, nu elogioase, culese de la slujitorii Bisericii și nu inventate de subsemnatul. Înainte ca destinul Căpitanului să fie împlinit, iată cum definea Căpitanul poziția Mișcării Legionare față de Biserică, este vorba de ierarhia ei, care nu a servit-o întotdeauna cu fidelitatea ce se impunea servilor ei: „Am fost întrebat dacă activitatea noastră de până acum
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
dacă din statisticile noastre s-a stabilit că România are 87% ortodocși. Ce fel de creștini sunt acei ortodocși și ce fel de păstori îi conduc, care au lăsat să se smulgă din sufletele lor credința și au subscris „fatalității” destinul lor. Ei au uitat de înfricoșătoarele mineriade când acei inconștienți barbari, valuri, valuri, s-au năpustit asupra bucureștenilor; băteau și ucideau la întâmplare pe tot românul după ce schilodiseră studențimea eroică din Piața Universității. Mineriadele lui Iliescu, patriarhul roșu al comunismului
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
nu părăsească câmpul de bătălie. El reprezintă neamul și istoria lui și are o misiune încredințată lui de Dumnezeu. El s-a angajat liber, voluntar și nelimitat în această luptă de a sluji Neamului și lui Hristos. El veghează la destinul Patriei scrutând orizontul pentru ziua de mâine. El apără linia de viață a neamului și strălucirea lui în marea familie a popoarelor lumii dar nu oricum, prin terorism și crimă. După tragedia prin care am trecut până și după 23
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
prunc nebotezat. Domină mișelia și nimeni nu se poate ridica întrebuințând cele mai degradante metode. Mulți oameni cinstiți, patrioți și fără prihană stau departe sau sunt înlăturați. Prezența acestor oameni de mare onestitate și caracter ar aduce servicii mari în destinul istoric al neamului nostru. Suntem conduși de oameni fără scrupule din cortegiul bolșevicilor de ieri cu aceeași mentalitate înghețată și au rămas un club de profitori, râmători și răufăcători, hoți. Urgia comunistă a lăsat răni adânci și greu vindecabile. Au
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
trădare. Legionarii au răspuns cu luptă, sânge și moarte. Lupta legionară s-a dat și se dă în pas cu istoria. Autoritățile naționale și statale tac... Până când? Legionarii au mărturisit și vor mărturisi crezul lor oricât de vitreg va fi destinul cu noi. Vom lupta cu aceeași dăruire pentru Neam și Cruce și nădăjduim. Tăcerea înseamnă lașitate și moarte. Lupta însemnă istorie și veșnicie. NU ÎNSTRĂINAȚI PĂMÂNTUL Pământul este talpa țării. Nu înstrăinați pământul copiilor, copiilor voștri, apărat de veacuri cu
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
provizorat. Ea a fost creată de Dumnezeu cu un scop limitat și precis: să verifice condiția de luptător a omului, să-i supună la probă elanurile lui creatoare” (Horia Sima). Ei au fost generația care și-au înțeles și asumat destinul, iar Petru C. Baciu, face parte din ei. O existență, un destin ca al domnului Petru C. Baciu, nici nu are nevoie de repere biografice. Existența în slujba Adevărului și a Neamului, te duce dincolo de timp, te urcă spre veșnicii
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
precis: să verifice condiția de luptător a omului, să-i supună la probă elanurile lui creatoare” (Horia Sima). Ei au fost generația care și-au înțeles și asumat destinul, iar Petru C. Baciu, face parte din ei. O existență, un destin ca al domnului Petru C. Baciu, nici nu are nevoie de repere biografice. Existența în slujba Adevărului și a Neamului, te duce dincolo de timp, te urcă spre veșnicii. „Noi am învins legile materiale. Atât timp cât suntem sub scutul Arhanghelului Mihail și
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
care sunt veșnic osândiți de adevărații dușmani ai neamului nostru și al lui Hristos. În sufletul autorului se simte o urmă de tristețe. Jertfa martirilor din închisorile comuniste, în loc să ducă la canonizări de Sfinți, spre modele umane care să schimbe destinul României și al acestui popor minunat, nu numai că e trecută sub tăcere, dar e stigmatizată și chiar pusă la zid de acești „comunisto democrați”, fără pic de credință, de moralitate, de demnitate; aceste hiene care s au așezat pe
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
acești „comunisto democrați”, fără pic de credință, de moralitate, de demnitate; aceste hiene care s au așezat pe spatele poporului, pe care îl robesc și îl schimonosesc fără încetare. Trădători și lași, politicienii de azi, nu numai că nu înțeleg destine ca cele ale celor care s-au jertfit în temniță pentru un ideal, dar le și înfierează, le pun la zid, născocesc legi peste legi, care să suprime orice amintire. Între „Lacrima” din actualul volum și „Nu înstrăinați pământul”, e
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
am a cunoaște” (Secunde cu munți). Este o poezie alcătuită din segmente de viață structurate ciclic: ciclicitatea ca principiu general se exercită fie în interiorul unui poem (Basmaua, Pasăre Eu), fie contrapunctic, fie ca organizare tematică: De ziua frunzei (1977), unde destinul frunzei sugerează destinul omului; Secunde cu munți (1998), în care se desfășoară un dialog între contingent și transcendent. O valoare poetică deosebită o au proiecțiile baladești, care evocă existențe umane înșiruite pe firul memorialistic, fragmente părtașe la o trăire în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290464_a_291793]
-
Secunde cu munți). Este o poezie alcătuită din segmente de viață structurate ciclic: ciclicitatea ca principiu general se exercită fie în interiorul unui poem (Basmaua, Pasăre Eu), fie contrapunctic, fie ca organizare tematică: De ziua frunzei (1977), unde destinul frunzei sugerează destinul omului; Secunde cu munți (1998), în care se desfășoară un dialog între contingent și transcendent. O valoare poetică deosebită o au proiecțiile baladești, care evocă existențe umane înșiruite pe firul memorialistic, fragmente părtașe la o trăire în care eul narativ
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290464_a_291793]
-
care evocă existențe umane înșiruite pe firul memorialistic, fragmente părtașe la o trăire în care eul narativ (povestitorul) s-a obiectivat cu desăvârșire, contopindu-se cu soarta colectivității. Răzbate din Balade un suflu aspru, epopeic, o neîndurătoare răvășire sub legile destinului și se conturează o galerie de tipuri croite după tipare general-umane: avari și vrăjitoare, firi aprinse și semețe, muncitori ai pământului (Dăruța - model de bunătate, Gheorghe - întruchipare a mândriei, badea Iacob - adevărat cavaler al speranței). Lirica lui V. s-a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290464_a_291793]
-
eu-exponent anonim, situat în orbita mitului și întărind prin varii procedee - forma folclorică de baladă, descântec sau strigătură, un ciclu de poeme intitulate alternativ Voce, Cor, Strigăt - marca rostitorului detașat o clipă, spre a se retopi în colectivitatea supusă aceluiași destin. Placheta Întoarcerile arată eșecul imaginarului recuperator al „roții întoarse a lumii”. Moartea și măsura măruntă sunt damnațiunea ironică sub care insul se zbate: „Vai, îngerul pipernicit/ Ca și pipernicitul diavol...”. Lanțul continuității nesfârșite trece prin moartea netranzitivă a insului, și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288500_a_289829]
-
nesfârșite trece prin moartea netranzitivă a insului, și nu aceleași frunze renasc, nu aceleași păsări se întorc, îndrăgostiții se despart și se uită, iar povestitorul eternei istorii, bătrân, cu frica de moarte „intrată în nări”, claustrat în strâmtoarea implacabilă a destinului, se lamentează de „risipirea”, la moartea sa, a lumii și a Creatorului: „Doamne,/ Dacă stă în puterea mea/ Să te păstrez,/ Ce voi face cu tine/ Când lut voi fi?” În așternerea văilor, volum retrospectiv în mare măsură, aduce o
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288500_a_289829]
-
iar în „Viața românească” publică proză începând din 1965. Povestirilor din prima lui carte, După-amiază neliniștită (1967), li se adaugă romanele Singuri (1968), Scarabeul sacru (1970) și Marile iubiri (1977), toate mult discutate de critică la data apariției. Opera și destinul scriitorului (1972), în care M. retipărește o parte din articolele și eseurile apărute în reviste, abordează literatura din unghiuri variate, istoria și filosofia culturii, existențialismul și psihanaliza oferind multe dintre argumentele la care recurge. A colaborat și la „Tribuna”, „Familia
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288301_a_289630]
-
De aici trăirile personajelor, ce rătăcesc azvârlite afară dintr-o lume ce le era proprie (aceea a „ideilor” lui Platon) într-una care le e străină. SCRIERI: După-amiază neliniștită, București, 1967; Singuri, București, 1968; Scarabeul sacru, București, 1970; Opera și destinul scriitorului, București, 1972; Marile iubiri, București, 1977. Repere bibliografice: Valeriu Cristea, „După-amiază neliniștită”, GL, 1967, 27; Nicolae Manolescu, „Singuri”, CNT, 1969, 13; Dana Dumitru, Autonomia intelectuală a romanului, RL, 1970, 47; Al. Dobrescu, „Scarabeul sacru”, CRC, 1970, 50; Dimisianu, Prozatori
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288301_a_289630]
-
dans le contexte européen. Cette démarche débute avec un regard rétrospectif sur la poésie roumaine (fin du XIXe siècle première moitié du XXe siècle). Notre intérêt se dirige ensuite vers la personnalité de Lucian Blaga. Leș lignes définitoires de son destin șont exposées dans une présentation monographique, très utile aux lecteurs francophones qui découvrent son œuvre en traduction. Notre attention porte ensuite sur trois aspects de l'activité intellectuelle de Blaga : la création poétique, la pensée philosophique et l'activité de
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
liée à son œuvre. Parmi ces études, quelques-unes nous semblent assez limitatives. Une présentation monographique plus ample, construite à partir de divers témoignages appartenant à la critique roumaine et étrangère et visant à mettre en évidence leș points cruciaux du destin de Blaga, directement liés à son œuvre, est nécessaire au public cible qui lit șes poésies en traduction. Pour une meilleure compréhension de son œuvre, îl faut rappeler qui est Lucian Blaga et quelle place îl occupe dans la littérature
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
de l'auteur sur l'œuvre d'art et le sens de la culture. Îl est donc nécessaire d'analyser en détail leș moments cruciaux qui ont marqué l'existence de Blaga et qui ont influencé să création. * L'histoire de ce destin commence le 8 mai 1895 dans le village Lancrăm, dont la sonorité est étrange (phoniquement parlant, son nom est proche du moț " lacrima " qui signifie, en roumain, " larme ") : " Mon village qui portes/leș sonorités d'une larme dans ton nom
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
blagian e zăvorât ermetic, e semănător de energii, mai mult chiar, aici, prin poetizare, el devine o realitate psihică închisă, cu legile ei. [...] Vatra e steaua polara, punctul fix în care pașii poetului revin, țară care îl cheamă că un destin. [...] Satul natal " cu sunet de lacrima " și, implicit, într-o concepție generală, satul-monadă constituie, în dominantă orizontului inconștient al poetului și gânditorului, cercul magnetic în care pulsează valențele grele ale vieții și operei sale.798 Voilà donc où résident leș
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
fabuloase absențe a cuvântului "801, avoue le poète. Îl caractérise ce phénomène mystérieux comme une sorte de " prolongement " d'un état embryonnaire au-delà du naturel ou " une lucidité insolite " qui s'est placée entre lui et la parole.802 Le destin de ce poète " muet comme un cygne " (mais on pourrait dire aussi, sans se tromper, " muet comme un signe ") semble appartenir au grand mythe universel des artisans dont le travail est synonyme au sacrifice pour la création: Leș mots ont été
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]