30,140 matches
-
potrivite pentru a completa spațiile de mai sus: te ridici, ordine, patul, pe față, pe mâini, parfum, bună dimineața, micului dejun, saluți, uniforma, așezi, umeraș, părinți, frumos, membrii familiei, vecini, supărat, rezolvi, faci ordine, muzică, încet, familie sau bloc. Să râdem cu Mia! Învățătoarea îl întreabă pe Gogu: De ce întârzii mereu la școală? Am probleme familiale, doamnă. Vai de mine! Ce s-a întâmplat? Păi...până mă trezește sora mea, până-mi curăță tata pantofii și până-mi pregătește mama ghiozdanul
JURNALUL BUNELOR MANIERE by RALUCA OTILIA CUCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1613_a_3049]
-
în familie și veți încerca să respectați cât mai multe dintre regulile învățate. Fiecare echipă va fi supravegheată de un monitor care va nota, după posibilități, eventualele greșeli. Câștigă echipa care ar un număr cât mai mic de greșeli. Să râdem cu Mia! După masă, mama iese în hol să-i conducă pe musafiri. Când se întoarce, îi întreabă pe cei trei copii ai săi: Unde-s farfuriile? Păi, eu le-am spălat! strigă primul. Eu le-am șters, zice al
JURNALUL BUNELOR MANIERE by RALUCA OTILIA CUCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1613_a_3049]
-
ești băiat treci în fața fetei pentru a o feri de privirile indiscrete ale celorlalți și pentru a te interesa de o masă liberă. Atunci când ești la un restaurant te comporți cu bun simț, fără să vorbești foarte tare sau să râzi zgomotos. Chemi chelmerul într-un mod discret, făcându-i semn sau aștepți cu răbdare să vină el la masa ta. Îi tragi scaunul fetei cu care ești, permițândui să se așeze prima, după care ceri meniul. Bărbatul sau băiatul face
JURNALUL BUNELOR MANIERE by RALUCA OTILIA CUCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1613_a_3049]
-
oferit la timp, adică în ziua în care are loc evenimentul. Trebuie ambalat cât mai frumos, cu ajutorul unor hârtii adecvate persoanei și evenimentului Cadoul trebuie să-l bucure pe cel care-l primește. Trebuie să fie util și frumos. Să râdem cu Mia! Este ziua de naștere a bunicii. Nepotul îi face urări: Dragă bunico, îți doresc sănătate, fericire și mulți bani ca să-mi poți cumpăra și mie un calculator! IV.6. CADOURI „NEPOTRIVITE” Mia își amintește cu neplăcere despre o
JURNALUL BUNELOR MANIERE by RALUCA OTILIA CUCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1613_a_3049]
-
amiaza. Nu sta la vorbă prea mult și prea zgomotos cu prietenii din cartier, blocând intrarea in scara blocului. Într-un bloc de locuințe este o mare lipsă de bun simț să lași să se trântească ușa de la intrare. Să râdem cu Mia! Ionel sună la ușa vecinei de la parter. Aceasta deschide. Tanti, vă rog să-mi dați și mie mingea! Dar unde este? În bucătăria dumneavoastră. Dar cum a ajuns acolo? Prin geam. V.2. LA ȘCOALĂ Mulți spun că
JURNALUL BUNELOR MANIERE by RALUCA OTILIA CUCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1613_a_3049]
-
Mia a observat ce rău e atunci când copiii vor să răspundă toți odată. Nu e politicos nici față de doamna. Ce trebuie să facă atunci? Realizează și tu, împreună cu colegii tăi, un regulament al clasei, pe care să-l respectați! Să râdem cu Mia! Geo, ce faci? Dormi în timpul orelor? Nu! Dacă ați vorbi mai încet, aș reuși să și dorm. V.3. LA JOACĂ, CU PRIETENII De felul ei, Mia nu este supărăcioasă, dar nui place să piardă. Cui îi place
JURNALUL BUNELOR MANIERE by RALUCA OTILIA CUCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1613_a_3049]
-
bibliotecară i-a amintit Miei că nu trebuie să depășească termenul de două săptămâni și că trebuie să aibă grijă de cărți. 6. Mia a aflat că în bibliotecă trebuie să vorbească cât mai încet, să nu țipe sau să râdă zgomotos, pentru a nu-i deranja pe ceilalți. Reține! Este recomandat ca atunci când o carte este ruptă, să o lipești, să nu subliniezi pasajele care țiau plăcut și să folosești semne de carte. VI. COPIII ȘI STRADA Cine regulile va
JURNALUL BUNELOR MANIERE by RALUCA OTILIA CUCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1613_a_3049]
-
privirile spre strada din apropierea școlii. Au observat o mașină care oprise brusc chiar lângă cei doi băieți care se jucau pe stradă. Fuseseră la un pas de un accident. Pe lângă sperietură au mai fost și certați de către șoferul nervos. Să râdem cu Mia! Mamă, cine este domnul acela din intersecție, îmbrăcat în uniformă? Este domnul polițist, puiule. Dar de ce dă din mâini, când în dreapta când în stânga? Arată șoferilor unde să meargă. Dar de unde știe el în ce direcție merge fiecare? VI
JURNALUL BUNELOR MANIERE by RALUCA OTILIA CUCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1613_a_3049]
-
un loc pe scaun, că mă dor picioarele îngrozitor! Mia s-a dat ușor la o parte, pentru a nu fi lovită. Completează propozițiile de mai jos și ajut-o pe Mia să demonstreze că este un copil manierat. Să râdem cu Mia! Alin e un copil „foarte educat”. Ce crezi că face atunci când călătorește cu autobuzul și la o stație urcă o bătrânică? Cred că îi cedează locul său, nu? A, nu! Se preface că doarme. b) Cu trenul E
JURNALUL BUNELOR MANIERE by RALUCA OTILIA CUCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1613_a_3049]
-
zice vorba cea proastă, nici turc, nici turlac." Într-un cuvânt, punea ideea de tradiție la baza oricărui real progres. Întreruperea între generații i se arăta totală mai ales în limbă, și sub raportul acesta pedantismul latiniștilor îl făcea să rîdă: "Mai cu cale și mai logic ar fi dar, în dragostea noastră de latinism, să lepădăm limba română și să luăm limba latină, și prin urmare să schimbăm pantalonul și surtucul pe togă, să ne chiemăm Cincinatus și Brutus în loc de
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
tagmă, ispravnici, sameși, pitari, cluceri, care înțeleg să se bucure de caftanul agonisit. Toți aceștia sunt speriați de perspectiva revoluției democrate și formează clasa "tombaterelor", a bătrânilor mici slujbași cu parapon, îmbinișați și îngiubelați. E caracteristic că de înveșmîntarea europenească râd nu boierii mari, ci vătafii, vizitiii. Occidentalizanții sunt numiți la început "nemți", "capete stropșite", "franțuzi", ei înșiși considerîndu-se "tineri", apoi spre 1848 sunt porecliți bonjuriști, creîndu-se astfel mentalitatea antibonjuristă, care, ascunsă în felurite formule, se va regăsi până azi în
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
natura bufonadei: Sarea când e umedoasă arată ploaie sau nor, Iar când este uscăcioasă va fi timp dogoritor. Când nu arde focul bine și luminarea frumos Să fiți siguri că ne vine de undeva un nor gros. Orice copil ar râde azi cu hohote citind în Hristoitie sfaturi ce presupun o stare de animalitate superlativă: Când vei fi la adunare Sau vorbești cu oarecare, Te păzește foarte tare, Ca nu din vreo rea dedare, Să-ți fie mâinile ajunse Spre părțile
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
se mistuie după ora douăspre-zece. Un om suie locuri abrupte, înconjurat de hore de iele, în niște peisagii zugrăvite cu remarcabil simț al sălbăticiei și al zonelor alpine pierdute în cețuri: Mergeam pe căi sălbatice, Cătam adăpostire, Iar fantasme lunatice Râdeau p-o mânăstire. Lătra departe câinele La duhuri neguroase, Scoteau din groapă mîinele Scheletele hidoase. Se face însă exces de macabritate și de diminutive ("zînuliță", "aripioară", "drăguliță"). Dar prin Mihnea și baba, capodopera întregii sale lirice, Bolintineanu devine un Bürger
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
De flăcări infernale, Călări toți pe cavale Cu perii vulvoiați; Cu care de pe stâncă Și mii de mii de spaimeRîm marea cea adâncă Și lumea nu le-ncap; Și șase legioane De diavoli blestemați Treceau ca turbiloane Veneau din iad râzând Pe Mihnea să defaime, Căci astfel baba are Mijloc de răzbunare Pe mort nesupărând. Acum începe cavalcada. Mihnea se suie pe cal și aleargă urmărit de babă și de legiunea ei de duhuri până ce ivirea zorilor îl scapă de ele
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Berlioz, aproape genială: Mihnea încalecă, calul său tropotă, Fuge ca vântul. Sună pădurile, fâșie frunzele, Geme pământul; Fug legioanele, zbor cu cavalele, Luna dispare; Cerul se-ntunecă, munții se cleatină; Mihnea tresare. Fulgerul scânteie, tunetul bubuie; Calul său cade; Demonii râseră; o, ce de hohote! Mihnea jos sare. Însă el repede iară încalecă, Fuge mai tare; Fuge ca crivățul; sabia-i sfârâie În apărare. Aripi fantastice simte pe umere, Însă el fuge; Pare că-l sfâșie guri însetabile, Hainele-i suge
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
-i suge; Baba p-o cavală iute ca fulgerul Trece-nainte, Slabă și palidă, pletele-i fâlfâie Pe oseminte; Barba îi tremură, dinții se cleatină, Muge ca taur. Geme ca tunetul, bate cavalele Ca un balaur. O, ce de hohote! râseră demonii, Iadul tot rîse! Însă pe creștetul munților zorile Zilei venise. Popularitatea lui Bolintineanu au făcut-o Bătăliile românilor, compuneri în genere mecanice, părând adesea niște parodii, oratorice, sentențioase, alcătuite toate după același program simplist: o expoziție a situației, o
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
o cavală iute ca fulgerul Trece-nainte, Slabă și palidă, pletele-i fâlfâie Pe oseminte; Barba îi tremură, dinții se cleatină, Muge ca taur. Geme ca tunetul, bate cavalele Ca un balaur. O, ce de hohote! râseră demonii, Iadul tot rîse! Însă pe creștetul munților zorile Zilei venise. Popularitatea lui Bolintineanu au făcut-o Bătăliile românilor, compuneri în genere mecanice, părând adesea niște parodii, oratorice, sentențioase, alcătuite toate după același program simplist: o expoziție a situației, o cuvântare, de obicei la
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
frace și legături albe la gât, semănând a "ciocli din Paris" și a "ahtori nemți", stârnind ilaritatea bătrânilor, care la rîndu-le, împiedicați în anterie, răscopți în giubele, suportă ironia tinerilor: "Boieriul: Ce face? Poate blana mea nu-i frumoasă? Ce râdeți, mă rog, ce rîdeți? Domnul P.: Râdem, pentru că ți-e blana de rîs." Dridri, roman abia început, e notabil doar prin stilul de epocă, prin câteva gravuri de interior modern luxos, prin cutare scenă pitoresc fioroasă de viață hoțească la
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
la gât, semănând a "ciocli din Paris" și a "ahtori nemți", stârnind ilaritatea bătrânilor, care la rîndu-le, împiedicați în anterie, răscopți în giubele, suportă ironia tinerilor: "Boieriul: Ce face? Poate blana mea nu-i frumoasă? Ce râdeți, mă rog, ce rîdeți? Domnul P.: Râdem, pentru că ți-e blana de rîs." Dridri, roman abia început, e notabil doar prin stilul de epocă, prin câteva gravuri de interior modern luxos, prin cutare scenă pitoresc fioroasă de viață hoțească la 1848. Spiritual este de
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
a "ciocli din Paris" și a "ahtori nemți", stârnind ilaritatea bătrânilor, care la rîndu-le, împiedicați în anterie, răscopți în giubele, suportă ironia tinerilor: "Boieriul: Ce face? Poate blana mea nu-i frumoasă? Ce râdeți, mă rog, ce rîdeți? Domnul P.: Râdem, pentru că ți-e blana de rîs." Dridri, roman abia început, e notabil doar prin stilul de epocă, prin câteva gravuri de interior modern luxos, prin cutare scenă pitoresc fioroasă de viață hoțească la 1848. Spiritual este de asemeni jurnalul călătorului
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Poetul, uitând de Dumnezeu "în zi de decadință", se scufundă în "abizul profund de necredință", umplând lumea de "tristele-i lamente", urmărit de un "rîs fatale". El, "dilectul amante", nu credea în femeie și viața îi dădea "somnolență". De disperare râdea "ca un nebun". Zamphirescu s-a specializat în "strigoi" (Castelul morții, Mireasa strigoiului), descriind castele sinistre radcliffiane și scene cu spectre. G. BARONZI Vrednic de o prețuire mai mare este G. A. Baronzi (1828-1896), un nou Barac, productiv ca o
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
al șicanelor procedurale ("cacon Manalaș", "duduca Pipița", "pròcura", "nu vom putè" etc.), și Christachi Văicărescu, tragicomedia unui ipohondru suferind de toate boalele din cauza unei fripturi de curcan. V. POGOR, MIRON POMPILIU V. Pogor (1833-1906) a fost mefistofelul "Junimii", spiritul voltairian, râzând până ce-i crăpa "cămeșa" și-i săreau "dinții cei noi din gură". Citea tot ce-i cădea în mână, ziua, noaptea, sănătos, bolnav." Într-adevăr, el era mai informat decât Maiorescu în literatura modernă și traducea din Baudelaire în 1870
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
piramidă, în altul Valhallă oceanică, în altul, în fine, castel selenar. Când toate aceste vise triste au fost risipite rămâne sentimentul propriului deces: Cine-i acel ce-mi spune povestea pe de rost, De-mi țin la el urechea - și râd de cîte-ascult Ca de dureri străine?... Parc-am murit de mult. Eminescu e un poet de concepție și asta stânjenește pe unii critici. Dar poetul nu filozofează ci construiește vizionar. Bolta e o catapeteasmă spartă prin care curge nimicul, poetul
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
ca dascălii în gazdă la ciobotarul din Fălticeni. Vorbirea împăratului Roș e de o grasă vulgaritate. Pișcat de pureci, măria-sa drăcuie. Până și între obiecte se încinge o comică sfadă: "- Măsoară-ți vorbele, băiete! Auzi, soră nicovală, cum ne râde acușorul? - Aud, dar n-am gură să-i răspund; și văd, dar trebuie să rabd. - Vorba ceea, soro: "Șede hîrbu-n cale și râde de oale". Măi pușchiule! ia să vedem ce-ai făcut tu mai mult decât noi?" Însușirea de
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
și între obiecte se încinge o comică sfadă: "- Măsoară-ți vorbele, băiete! Auzi, soră nicovală, cum ne râde acușorul? - Aud, dar n-am gură să-i răspund; și văd, dar trebuie să rabd. - Vorba ceea, soro: "Șede hîrbu-n cale și râde de oale". Măi pușchiule! ia să vedem ce-ai făcut tu mai mult decât noi?" Însușirea de a dramatiza realistic basmul a făcut să-i iasă lui Creangă numele de scriitor "poporal", cu toate că țăranii n-au astfel de daruri și
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]