299,320 matches
-
poate fi următorul. Presupunând că un jucător termina Mass Effect de jucat. Ținând cont de faptul că seria are și elemente ce aparțin jocurilor de rol, jucătorul avea și niște deczii de făcut. Aceste decizii afectau modul în care se desfășura jocul. Jucători într-un anumit punct din timp terminau de jucat jocul. Aceasta însemna deci că nu mai aveau ce salva. Ajunse în acest punct al finalului jocului, salvările aveau în baza lor toate informațiile necesare legate de deciziile majore
Mass Effect 3 () [Corola-website/Science/328161_a_329490]
-
că, intrarea SUA în război era imperios necesară și inevitabilă, au rămas fără rezultat, cu excepția unui ajutor nesemnificativ, dar Atacul de la Pearl Harbor, din 7 decembrie 1941, a determinat în aceiași lună "Conferința de la Washington" ( Arcadia Conference, nume de cod ), desfășurată între 22 decembrie 1941 și 14 ianuarie 1942 în cadrul căreia Franklin D. Roosevelt și Winston Churchill, au căzut deacord asupra debarcării americane în Europa. Prin Atacul de la Pearl Harbor, Hitler intenționa să-i atragă pe americani în Războiul din Pacific
Bătălia de la Cherbourg () [Corola-website/Science/328157_a_329486]
-
iar pe 22 noiembrie, după semnarea armistițiului, armata libaneză a mai dezarmat o rachetă amplasată în localitatea Marjayoun, aflată la 10 km de granița cu Israelul. Israel și Hamas au refuzat să discute în mod direct, iar negocierile s-au desfășurat prin intermediari. Principalii jucători din negocierea armistițiului au fost oficiali din SUA și Egipt, care au îndeplinit rolul de facilitatori. Negocierile indirecte dintre Israel și Hamas au fost mediate Egipt. Președintele egiptean Mohamed Morsi a prezis că negocierie ar conduce
Operațiunea Pilonul Apărării () [Corola-website/Science/328165_a_329494]
-
concentrice ce se întrepătrundeau - cea mai mare dar mai puțin luminoasă reprezentând esența Tatălui, sfera mijlocie esența Fiului, iar cea mică dar cea mai luminoasă sfera reprezentând Duhul Sfânt. Fiecare sferă a omniprezentului Dumnezeu se extinde în infinitul care se desfășoară în jurul esenței Divinității plasată în Cer. Datorită reputației în creștere, de-a lungul vieții sale, o serie de figuri ce au avut influență în mișcarea de renaștere a Bisericii începutului de secol 19, au venit să o viziteze, printre acestea
Ana Ecaterina Emmerich () [Corola-website/Science/328153_a_329482]
-
lentă desăvârșită practic prin dispozițiile Tratatului de la Adrianopol din 1828, chiar dacă ea a fost desființata în mod formal abia în ianuarie 1840. Pentru înțelegerea specificului acestei mitropolii este necesară cunoașterea cadrului juridic și religios în care a trebuit să-și desfășoare activitatea, unul total diferit de cel care funcționa pe teritoriul celorlalte țări românești. Populația din Imperiul Otoman era organizată după criteriul apartenenței la o anumită comunitate confesională, denumită Millet. Cuvântul își are originea în cuvântul arab "millah" (ملة), care are
Mitropolia Proilaviei () [Corola-website/Science/328105_a_329434]
-
fusese construită destul de recent la acea dată și nu fusese timp pentru dezvoltarea unui proiect mai mare. Perioada de la sfârșitul secolului al XVI-lea și începutul secolului al XVII-lea a fost una de mari tulburări. Astfel, între 1593-1606 se desfășoară , între Imperiul Otoman și Imperiul Habsburgic, în care sunt implicate și cele trei țări române. Țaratul Rusiei trece între 1603-1613 prin Timpurile tulburi („"Смутное время"”) de după stingerea dinastiei Rurik, când foametea și raidurile tătarilor nogai duc la pieirea a peste
Mitropolia Proilaviei () [Corola-website/Science/328105_a_329434]
-
Tomarovei, al întregului mal al Dunării și al toatei Basarabii și al Ucrainei”". La rândul său mitropolitul Ioachim se intitula, la 1777, "„Ioachim, cu Mila lui Dumnezeu mitropolit Proilav, Tomarov, Hotinean și a toată stăpânirea Ucrainei”". Mitropoliții din această perioadă desfășoară o intensă activitate de ctitorire de noi biserici în cuprinsul Mitropoliei. Daniil ctitorește la 1765 (1763) biserica cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” din Căușeni, centru administrativ al Hanatului Tătăresc din Bugeac la acea vreme. Tot pe timpul păstoririi sale s-au
Mitropolia Proilaviei () [Corola-website/Science/328105_a_329434]
-
și incluse în raiale (Brăila, Tighina și Hotinul), aflate sub jurisdicția Mitropoliei Proilaviei. Imperiul Otoman s-a eschivat de la punerea în practică a acestor prevederi, fapt care avea să devină pretextul pentru declanșarea unui nou război ruso-otoman, care se va desfășura între 1787-1892. Imperiul Rus ocupă Ucraina, Crimeea și Principatele Române. Țara Românească și Moldova sunt puse de către țarina Ecaterina a II-a, între anii 1788-1792, sub guvernarea unică a prințului Grigori Potemkin. Ocupația rusească avea să aibă și o componentă
Mitropolia Proilaviei () [Corola-website/Science/328105_a_329434]
-
s-a desfășurat, conform locului indicat de cronicarul englez "Symeon din Durham", într-un sat numit Fulford, situat lângă York, în Anglia, pe data de 20 septembrie 1066 când regele Harald al III-lea al Norvegiei, cunoscut deasemenea și sub numele de Harald
Bătălia de la Fulford () [Corola-website/Science/328168_a_329497]
-
Meciurile din faza eliminatorie a Ligii Campionilor 2012-2013 s-au desfășurat între 12 februarie și 25 mai 2013. Finala a avut loc la Stadionul Wembley din Londra, Anglia. Manșa tur a avut loc pe 12, 13, 19 și 20 februarie iar manșa retur va avea loc pe 5, 6, 12, 13
Faza eliminatorie a Ligii Campionilor 2012-2013 () [Corola-website/Science/328174_a_329503]
-
terminat pe locul al 15-lea. A fost prima dată când naționala de handbal feminin a Islandei a participat într-o competiție internațională. Următorul turneu la care Islanda s-a calificat a fost Campionatul Mondial de Handbal Feminin din 2011, desfășurat în Brazilia. Echipa Islandei a participat apoi la calificările pentru Campionatul European din 2012, care trebuia să aibă loc în Olanda. După ce Federația Olandeză de Handbal a anunțat că nu mai poate găzdui competiția, echipa națională de handbal feminin a
Echipa națională de handbal feminin a Islandei () [Corola-website/Science/328178_a_329507]
-
treia diviziune capuană s-a menținut însă pe poziții și a trecut la contraatac. În același timp, cea de a doua diviziune a armatei regale fusese trimisă în luptă. Roger a ordonat o a doua șarjă, care inițial s-a desfășurat cu succes, împingând înapoi pe capuanii rămași. În acel moment, Rainulf a intrat în luptă cu 500 dintre oamenii săi călare din centru. El a lovit flancul stâng al lui Roger, iar trupele regale au început să își piardă din
Bătălia de la Nocera () [Corola-website/Science/328192_a_329521]
-
20 martie 1953) este o fostă handbalistă română, care a jucat pentru echipa națională a României pe postul de portar. a fost componentă a selecționatei României care a câștigat medalia de argint la Campionatul Mondial de Handbal Feminin din 1973, desfășurat în Iugoslavia și a selecționatei României care s-a clasat pe locul patru la Campionatul Mondial de Handbal Feminin din 1975, desfășurat în URSS. În urma unei ședințe de analiză cu toți antrenorii echipelor de handbal feminin, desfășurată în 1975, după
Elisabeta Ionescu () [Corola-website/Science/328197_a_329526]
-
componentă a selecționatei României care a câștigat medalia de argint la Campionatul Mondial de Handbal Feminin din 1973, desfășurat în Iugoslavia și a selecționatei României care s-a clasat pe locul patru la Campionatul Mondial de Handbal Feminin din 1975, desfășurat în URSS. În urma unei ședințe de analiză cu toți antrenorii echipelor de handbal feminin, desfășurată în 1975, după Campionatul Mondial, s-a stabilit prin vot deschis clasamentul pe posturi din lotul lărgit al selecționatei României. Clasamentul portarilor a fost următorul
Elisabeta Ionescu () [Corola-website/Science/328197_a_329526]
-
Feminin din 1973, desfășurat în Iugoslavia și a selecționatei României care s-a clasat pe locul patru la Campionatul Mondial de Handbal Feminin din 1975, desfășurat în URSS. În urma unei ședințe de analiză cu toți antrenorii echipelor de handbal feminin, desfășurată în 1975, după Campionatul Mondial, s-a stabilit prin vot deschis clasamentul pe posturi din lotul lărgit al selecționatei României. Clasamentul portarilor a fost următorul: Lidia Stan (37 voturi), Elisabeta Ionescu (30 voturi), Viorica Ionică (20 de voturi), Clara Bartok
Elisabeta Ionescu () [Corola-website/Science/328197_a_329526]
-
cu care s-a atacat etapa finală de omogenizare și pregătire. Astfel, în final, Elisabeta Ionescu a fost selectată să facă parte din naționala de 14 handbaliste a României care a obținut locul patru la Jocurile Olimpice de vară din 1976, desfășurate la Montreal. Ea a jucat în toate cele cinci meciuri. Elisabeta Ionescu fost chemată pentru prima dată în 1971 la echipa națională a României, pentru care a evoluat în total în 81 de partide. În 1976, Elisabeta Ionescu a primit
Elisabeta Ionescu () [Corola-website/Science/328197_a_329526]
-
portar. a început să joace handbal la Școala Sportivă de Elevi Piatra Neamț, sub îndrumarea fostului mare antrenor Ovidiu Țoc. a fost componentă a selecționatei României care s-a clasat pe locul patru la Campionatul Mondial de Handbal Feminin din 1975, desfășurat în URSS. În urma unei ședințe de analiză cu toți antrenorii echipelor de handbal feminin, desfășurată în 1975, după Campionatul Mondial, s-a stabilit prin vot deschis clasamentul pe posturi din lotul lărgit al selecționatei României. Clasamentul portarilor a fost următorul
Viorica Ionică () [Corola-website/Science/328203_a_329532]
-
mare antrenor Ovidiu Țoc. a fost componentă a selecționatei României care s-a clasat pe locul patru la Campionatul Mondial de Handbal Feminin din 1975, desfășurat în URSS. În urma unei ședințe de analiză cu toți antrenorii echipelor de handbal feminin, desfășurată în 1975, după Campionatul Mondial, s-a stabilit prin vot deschis clasamentul pe posturi din lotul lărgit al selecționatei României. Clasamentul portarilor a fost următorul: Lidia Stan (37 voturi), Elisabeta Ionescu (30 voturi), Viorica Ionică (20 de voturi), Clara Bartok
Viorica Ionică () [Corola-website/Science/328203_a_329532]
-
cu care s-a atacat etapa finală de omogenizare și pregătire. Astfel, în final, Viorica Ionică a fost selectată să facă parte din naționala de 14 handbaliste a României care a obținut locul patru la Jocurile Olimpice de vară din 1976, desfășurate la Montreal. Ea a jucat în toate cele cinci meciuri. Viorica Ionică a mai făcut parte din selecționata României care s-a clasat pe locul șapte la Campionatul Mondial de Handbal Feminin din 1978, desfășurat în Cehoslovacia, și din cea
Viorica Ionică () [Corola-website/Science/328203_a_329532]
-
Jocurile Olimpice de vară din 1976, desfășurate la Montreal. Ea a jucat în toate cele cinci meciuri. Viorica Ionică a mai făcut parte din selecționata României care s-a clasat pe locul șapte la Campionatul Mondial de Handbal Feminin din 1978, desfășurat în Cehoslovacia, și din cea care s-a clasat a opta la Campionatul Mondial din 1982, care s-a ținut în Ungaria. Viorica Ionică fost chemată pentru prima dată în 1973 la echipa națională a României, pentru care a evoluat
Viorica Ionică () [Corola-website/Science/328203_a_329532]
-
o fostă handbalistă română care a jucat pentru echipa națională a României pe postul de pivot. a fost componentă a selecționatei României care s-a clasat pe locul patru la Campionatul Mondial de Handbal Feminin din 1971, care s-a desfășurat în Olanda, precum și a echipei naționale care a câștigat medalia de argint la Campionatul Mondial de Handbal Feminin din 1973, desfășurat în Iugoslavia. A făcut parte și din selecționata României care s-a clasat pe locul patru la Campionatul Mondial
Doina Furcoi () [Corola-website/Science/328205_a_329534]
-
României care s-a clasat pe locul patru la Campionatul Mondial de Handbal Feminin din 1971, care s-a desfășurat în Olanda, precum și a echipei naționale care a câștigat medalia de argint la Campionatul Mondial de Handbal Feminin din 1973, desfășurat în Iugoslavia. A făcut parte și din selecționata României care s-a clasat pe locul patru la Campionatul Mondial de Handbal Feminin din 1975, desfășurat în URSS, unde a fost votată cel mai bun pivot și selectată în "All-Star Team
Doina Furcoi () [Corola-website/Science/328205_a_329534]
-
naționale care a câștigat medalia de argint la Campionatul Mondial de Handbal Feminin din 1973, desfășurat în Iugoslavia. A făcut parte și din selecționata României care s-a clasat pe locul patru la Campionatul Mondial de Handbal Feminin din 1975, desfășurat în URSS, unde a fost votată cel mai bun pivot și selectată în "All-Star Team". În urma unei ședințe de analiză cu toți antrenorii echipelor de handbal feminin, desfășurată în 1975, după Campionatul Mondial, s-a stabilit prin vot deschis clasamentul
Doina Furcoi () [Corola-website/Science/328205_a_329534]
-
clasat pe locul patru la Campionatul Mondial de Handbal Feminin din 1975, desfășurat în URSS, unde a fost votată cel mai bun pivot și selectată în "All-Star Team". În urma unei ședințe de analiză cu toți antrenorii echipelor de handbal feminin, desfășurată în 1975, după Campionatul Mondial, s-a stabilit prin vot deschis clasamentul pe posturi din lotul lărgit al selecționatei României. Clasamentul pivoților a fost următorul: Doina Furcoi (47 voturi), Rozália Soós (41 de voturi). În 1976, cele 22 de jucătoare
Doina Furcoi () [Corola-website/Science/328205_a_329534]
-
cu care s-a atacat etapa finală de omogenizare și pregătire. Astfel, în final, Doina Furcoi a fost selectată să facă parte din naționala de 14 handbaliste a României care a obținut locul patru la Jocurile Olimpice de vară din 1976, desfășurate la Montreal. Ea a jucat în patru din cele cinci meciuri și a înscris șase goluri. Doina Furcoi fost chemată pentru prima dată în 1968 la echipa națională a României, pentru care a evoluat în total în 117 de partide
Doina Furcoi () [Corola-website/Science/328205_a_329534]