32,942 matches
-
alineatul (10) litera (b) din regulamentul de bază și pentru cheltuielile aferente sucursalelor, în temeiul articolului 2 alineatul (10) litera (k) din regulamentul de bază, au fost respinse din considerentele următoare. (21) Ajustarea solicitată pentru impozitele indirecte are ca temei argumentul conform căruia clienții de pe piața internă ai societății plătesc accize nerambursabile în momentul în care achiziționează produsul respectiv, în timp ce clienții de pe piața externă sunt exonerați de la plata acestora. S-a solicitat ajustarea valorii normale pentru a lua în considerare cuantumul
32005R1646-ro () [Corola-website/Law/294355_a_295684]
-
ca valoare normală exclude accizele, astfel încât comparabilitatea prețurilor nu poate fi afectată. Mai mult, societatea nu a prezentat nici o informație sau probă din care să rezulte că a fost afectată comparabilitatea între valoarea normală și prețul de export. În consecință, argumentele au fost respinse. (23) Ajustarea solicitată pentru scutirea de la plata drepturilor de import avea ca temei argumentul conform căruia în momentul în care societatea vinde produsul în cauză pe piața internă, drepturile la import asupra materiilor prime trebuie achitate sub
32005R1646-ro () [Corola-website/Law/294355_a_295684]
-
prezentat nici o informație sau probă din care să rezulte că a fost afectată comparabilitatea între valoarea normală și prețul de export. În consecință, argumentele au fost respinse. (23) Ajustarea solicitată pentru scutirea de la plata drepturilor de import avea ca temei argumentul conform căruia în momentul în care societatea vinde produsul în cauză pe piața internă, drepturile la import asupra materiilor prime trebuie achitate sub forma unei accize "majorate". Termenul "majorat" face trimitere la un regim fiscal specific care se aplică societății
32005R1646-ro () [Corola-website/Law/294355_a_295684]
-
în conformitate cu articolul 2 alineatul (1) din regulamentul de bază, prețul de vânzare aplicat de către sucursale primului cumpărător independent este cel în funcție de care se stabilește valoarea normală. Deoarece sucursalele fac parte din aceeași entitate juridică și din aceeași structură de întreprindere, argumentele societății au fost respinse, iar cererea de ajustare a fost refuzată. Marjă de dumping (25) În conformitate cu articolul 2 alineatul (11) din regulamentul de bază, valoarea normală medie ponderată pentru fiecare tip de produs în cauză exportat în Comunitate a fost
32005R1646-ro () [Corola-website/Law/294355_a_295684]
-
de substitut a produsului ce a constituit obiectul operațiunilor imputate. În astfel de cauze, atunci când este posibil, raportarea la prevederile Deciziei 2005/387/JAI a Consiliului U.E. și la anexele acesteia, respectiv la rapoartele anuale ale EMCDDA Europol reprezintă un argument puternic pentru declanșarea procedurilor prevăzute de art. 6 și 7 din Legea nr. 194/2011 , dar insuficient, în stabilirea existenței obiectului juridic al infracțiunii. VIII. Dispoziții legale incidente - art. 2 lit. e) din Legea nr. 194/2011 : efecte psihoactive - unul
DECIZIE nr. 1 din 25 ianuarie 2017 referitoare la pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea chestiuni de drept cu privirea la analiza laturii obiective a infracţiunii prevăzute de art. 16 din Legea nr. 194/2011. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280282_a_281611]
-
pe de o parte, și autoritatea legiuitoare - Parlamentul, pe de altă parte, reprezentatul Camerei Deputaților susține că acesta nu a existat, Guvernul îndeplinind o atribuție prevăzută expres de norma constituțională cuprinsă în art. 115 alin. (4). Arată, de asemenea, că argumentele privind neconstituționalitatea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 13/2017 nu pot fi analizate în cadrul procedurii soluționării conflictului juridic de natură constituțională, incertitudinile invocate cu privire la efectele juridice ale actului normativ nu cad în competența de analiză a instanței constituționale, iar
DECIZIE nr. 63 din 8 februarie 2017 referitoare la cererile de soluţionare a conflictelor juridice de natură constituţională dintre autoritatea executivă - Guvernul României, pe de o parte, şi autoritatea legiuitoare - Parlamentul României, pe de altă parte, precum şi dintre autoritatea executivă - Guvernul României, pe de o parte, şi autoritatea judecătorească - Consiliul Superior al Magistraturii, pe de altă parte, cereri formulate de preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, respectiv de Preşedintele României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280249_a_281578]
-
și autoritatea legiuitoare - Parlamentul României, pe de altă parte, precum și dintre autoritatea executivă - Guvernul României, pe de o parte, și autoritatea judecătorească - Consiliul Superior al Magistraturii, pe de altă parte. 27. În motivarea sesizării, Președintele Consiliului Superior al Magistraturii expune argumentele care susțin existența celor două conflicte juridice invocate. În ceea ce privește conflictul juridic de natură constituțională dintre autoritatea executivă - Guvernul României și autoritatea legiuitoare - Parlamentul României, potrivit definiției date conflictului juridic de natură constituțională între autorități prin Decizia Curții Constituționale nr. 53
DECIZIE nr. 63 din 8 februarie 2017 referitoare la cererile de soluţionare a conflictelor juridice de natură constituţională dintre autoritatea executivă - Guvernul României, pe de o parte, şi autoritatea legiuitoare - Parlamentul României, pe de altă parte, precum şi dintre autoritatea executivă - Guvernul României, pe de o parte, şi autoritatea judecătorească - Consiliul Superior al Magistraturii, pe de altă parte, cereri formulate de preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, respectiv de Preşedintele României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280249_a_281578]
-
reprezentanții executivului au ascuns intenția reală, prin trimiterea către Consiliu a două tipuri de acte normative având același obiect, în aceeași zi în care urma să se desfășoare ședința de Guvern în care se adopta ordonanța de urgență criticată, constituie argumente în sensul deturnării tuturor mecanismelor legale prin care se asigură separația și echilibrul puterilor în stat și reprezintă o amenințare la adresa statului de drept, democratic, expres prevăzut de art. 1 alin. (3) din Constituție. 34. În continuare, autorul sesizării susține
DECIZIE nr. 63 din 8 februarie 2017 referitoare la cererile de soluţionare a conflictelor juridice de natură constituţională dintre autoritatea executivă - Guvernul României, pe de o parte, şi autoritatea legiuitoare - Parlamentul României, pe de altă parte, precum şi dintre autoritatea executivă - Guvernul României, pe de o parte, şi autoritatea judecătorească - Consiliul Superior al Magistraturii, pe de altă parte, cereri formulate de preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, respectiv de Preşedintele României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280249_a_281578]
-
zile de la acest moment. Or, instituirea unui termen pentru intrarea în vigoare demonstrează existența conflictului juridic de natură constituțională fără echivoc, delegarea legislativă fiind exercitată arbitrar pentru reglementarea unei situații care nu este extraordinară și urgentă. 45. Pentru toate aceste argumente, Președintele României apreciază că prin adoptarea ordonanței de urgență, al cărei conținut se îndepărtează atât de la necesitatea unei reacții prompte, în vederea apărării unui interes public, cât și de la argumentele prezentate în preambul, Guvernul a acționat abuziv, arogându-și competențe pe
DECIZIE nr. 63 din 8 februarie 2017 referitoare la cererile de soluţionare a conflictelor juridice de natură constituţională dintre autoritatea executivă - Guvernul României, pe de o parte, şi autoritatea legiuitoare - Parlamentul României, pe de altă parte, precum şi dintre autoritatea executivă - Guvernul României, pe de o parte, şi autoritatea judecătorească - Consiliul Superior al Magistraturii, pe de altă parte, cereri formulate de preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, respectiv de Preşedintele României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280249_a_281578]
-
situații care nu este extraordinară și urgentă. 45. Pentru toate aceste argumente, Președintele României apreciază că prin adoptarea ordonanței de urgență, al cărei conținut se îndepărtează atât de la necesitatea unei reacții prompte, în vederea apărării unui interes public, cât și de la argumentele prezentate în preambul, Guvernul a acționat abuziv, arogându-și competențe pe care Constituția nu i le stabilește, întrucât delegarea legislativă nu poate conferi Guvernului o competență generală de legiferare, de care nu dispune decât Parlamentul. 46. Pe de altă parte
DECIZIE nr. 63 din 8 februarie 2017 referitoare la cererile de soluţionare a conflictelor juridice de natură constituţională dintre autoritatea executivă - Guvernul României, pe de o parte, şi autoritatea legiuitoare - Parlamentul României, pe de altă parte, precum şi dintre autoritatea executivă - Guvernul României, pe de o parte, şi autoritatea judecătorească - Consiliul Superior al Magistraturii, pe de altă parte, cereri formulate de preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, respectiv de Preşedintele României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280249_a_281578]
-
urmărește obținerea unor efecte penale mai favorabile înainte ca poporul să aibă posibilitatea să se exprime, și golește de conținut punctul de vedere al Parlamentului pe care acesta trebuie să-l exprime potrivit art. 90 din Constituție. 50. Pentru toate argumentele expuse mai sus, Președintele României solicită Curții Constituționale să constate existența unui conflict juridic de natură constituțională între Guvern, pe de o parte, și Parlament și Consiliul Superior al Magistraturii, pe de altă parte, determinat de decizia Guvernului de a
DECIZIE nr. 63 din 8 februarie 2017 referitoare la cererile de soluţionare a conflictelor juridice de natură constituţională dintre autoritatea executivă - Guvernul României, pe de o parte, şi autoritatea legiuitoare - Parlamentul României, pe de altă parte, precum şi dintre autoritatea executivă - Guvernul României, pe de o parte, şi autoritatea judecătorească - Consiliul Superior al Magistraturii, pe de altă parte, cereri formulate de preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, respectiv de Preşedintele României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280249_a_281578]
-
de soluționare a acestuia. 52. Consiliul Superior al Magistraturii a transmis, prin Adresa nr. 2.702/2017, înregistrată la Curtea Constituțională cu nr. 1.343 din 7 februarie 2017, punctul său de vedere în care arată că menține în totalitate argumentele expuse pe larg în cererea de soluționare a conflictului juridic de natură constituțională dintre autoritatea executivă - Guvernul României și autoritatea legiuitoare - Parlamentul României, precum și dintre autoritatea executivă - Guvernul României și autoritatea judecătorească reprezentată de Consiliul Superior al Magistraturii, cerere transmisă
DECIZIE nr. 63 din 8 februarie 2017 referitoare la cererile de soluţionare a conflictelor juridice de natură constituţională dintre autoritatea executivă - Guvernul României, pe de o parte, şi autoritatea legiuitoare - Parlamentul României, pe de altă parte, precum şi dintre autoritatea executivă - Guvernul României, pe de o parte, şi autoritatea judecătorească - Consiliul Superior al Magistraturii, pe de altă parte, cereri formulate de preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, respectiv de Preşedintele României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280249_a_281578]
-
de procedură penală a dat naștere unei puternice reacții critice din partea societății civile, încă din momentul aflării acesteia". Dincolo de faptul că "reacția critică a societății civile" a fost indusă și întreținută de Președintele României, se arată că, prin invocarea acestui argument, Președintele României extinde în mod eronat sfera conflictului juridic de natură constituțională dintre autoritățile publice la raporturile între stat și societate. Or, acestea pot fi mediate de Președintele României și au un caracter social, economic, chiar și politic, dar nu
DECIZIE nr. 63 din 8 februarie 2017 referitoare la cererile de soluţionare a conflictelor juridice de natură constituţională dintre autoritatea executivă - Guvernul României, pe de o parte, şi autoritatea legiuitoare - Parlamentul României, pe de altă parte, precum şi dintre autoritatea executivă - Guvernul României, pe de o parte, şi autoritatea judecătorească - Consiliul Superior al Magistraturii, pe de altă parte, cereri formulate de preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, respectiv de Preşedintele României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280249_a_281578]
-
conflictului juridic de natură constituțională. Atribuția Curții Constituționale de soluționare a conflictelor juridice de natură constituțională dintre autoritățile publice nu a fost concepută de legiuitorul constituant ca o a treia cale distinctă de examinare a constituționalității actelor normative." 98. Aceste argumente sunt valabile și în ceea ce privește analiza procedurii de adoptare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 13/2017 , respectiv a soluțiilor legislative pe care aceasta le consacră, Curtea neputând constata pe calea soluționării unui conflict juridic de natură constituțională neconstituționalitatea dispozițiilor
DECIZIE nr. 63 din 8 februarie 2017 referitoare la cererile de soluţionare a conflictelor juridice de natură constituţională dintre autoritatea executivă - Guvernul României, pe de o parte, şi autoritatea legiuitoare - Parlamentul României, pe de altă parte, precum şi dintre autoritatea executivă - Guvernul României, pe de o parte, şi autoritatea judecătorească - Consiliul Superior al Magistraturii, pe de altă parte, cereri formulate de preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, respectiv de Preşedintele României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280249_a_281578]
-
pe calea altor atribuții ale Curții Constituționale. Or, astfel cum vom arăta în cele ce urmează, în prezenta cauză nu subzistă aceeași situație juridică care a determinat pronunțarea deciziilor invocate ca precedent de Curtea Constituțională și, deci, nu subzistă niciun argument juridic (de text constituțional, legal ori de jurisprudență), care să împiedice Curtea să examineze fondul cererilor formulate de autorii sesizărilor. 3. Existența în prezenta cauză a cadrului procesual specific de analiză a unui conflict juridic de natură constituțională. Distincția esențială
DECIZIE nr. 63 din 8 februarie 2017 referitoare la cererile de soluţionare a conflictelor juridice de natură constituţională dintre autoritatea executivă - Guvernul României, pe de o parte, şi autoritatea legiuitoare - Parlamentul României, pe de altă parte, precum şi dintre autoritatea executivă - Guvernul României, pe de o parte, şi autoritatea judecătorească - Consiliul Superior al Magistraturii, pe de altă parte, cereri formulate de preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, respectiv de Preşedintele României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280249_a_281578]
-
2017 Examinând nota de fundamentare și preambulul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 13/2017 în raport cu prevederile art. 115 alin. (4) din Constituție, în interpretarea dată de Curtea Constituțională, constatăm că Guvernul a motivat, în esență, intervenția sa, prin următoarele argumente: - pronunțarea de către Curtea Constituțională, în cursul anului 2016, a unor decizii care impun reglementare expresă pentru a asigura o aplicare unitară și coerentă a textelor de lege (fiind expres indicate două decizii ale acestei Curți pronunțate în anul 2016); - existența
DECIZIE nr. 63 din 8 februarie 2017 referitoare la cererile de soluţionare a conflictelor juridice de natură constituţională dintre autoritatea executivă - Guvernul României, pe de o parte, şi autoritatea legiuitoare - Parlamentul României, pe de altă parte, precum şi dintre autoritatea executivă - Guvernul României, pe de o parte, şi autoritatea judecătorească - Consiliul Superior al Magistraturii, pe de altă parte, cereri formulate de preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, respectiv de Preşedintele României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280249_a_281578]
-
până la gradul II nu se pedepsește.» 2. După alineatul (3) al articolului 269 se introduce un nou alineat, alineatul (4), cu următorul cuprins: «(4) Dispozițiile alin. (1) nu se aplică în cazul emiterii, aprobării sau adoptării actelor normative.»" Cât privește argumentul referitor la punerea legislației în acord cu deciziile Curții Constituționale, acesta contrazice, în sine, dispozițiile art. 147 alin. (1) din Constituție, astfel cum au fost interpretate în jurisprudența Curții Constituționale. Astfel, în conformitate cu prevederile art. 147 alin. (1) din Constituție, "Dispozițiile
DECIZIE nr. 63 din 8 februarie 2017 referitoare la cererile de soluţionare a conflictelor juridice de natură constituţională dintre autoritatea executivă - Guvernul României, pe de o parte, şi autoritatea legiuitoare - Parlamentul României, pe de altă parte, precum şi dintre autoritatea executivă - Guvernul României, pe de o parte, şi autoritatea judecătorească - Consiliul Superior al Magistraturii, pe de altă parte, cereri formulate de preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, respectiv de Preşedintele României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280249_a_281578]
-
altfel, că există în Parlament proiecte de lege având ca obiect punerea în acord a Codului penal cu deciziile Curții Constituționale nr. 732/2014 și nr. 603/2015 . Nu poate fi reținut ca justificând condiția existenței unei "situații extraordinare" nici argumentul referitor la necesitatea punerii în acord a Codului de procedură penală cu prevederile Directivei 2016/343/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 9 martie 2016. Aceasta întrucât, potrivit art. 14 - Transpunere din Directivă - pct. 1 "(1) Statele membre
DECIZIE nr. 63 din 8 februarie 2017 referitoare la cererile de soluţionare a conflictelor juridice de natură constituţională dintre autoritatea executivă - Guvernul României, pe de o parte, şi autoritatea legiuitoare - Parlamentul României, pe de altă parte, precum şi dintre autoritatea executivă - Guvernul României, pe de o parte, şi autoritatea judecătorească - Consiliul Superior al Magistraturii, pe de altă parte, cereri formulate de preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, respectiv de Preşedintele României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280249_a_281578]
-
menționate în paragraful 1." A. Cu privire la admisibilitate 1. Obiecții preliminare 49. Guvernul a ridicat două excepții preliminare, în ceea ce privește neepuizarea căilor de atac interne și termenul-limită de 6 luni pentru depunerea cererii în fața Curții. a) Neepuizarea căilor de atac interne ... (i) Argumentele părților (alfa) Guvernul 50. Guvernul a susținut că reclamanții nu au epuizat toate căile de atac interne disponibile pentru presupusa discriminare atât în ceea ce privește motivele din spatele incidentului, cât și atitudinile pretins rasiste ale anchetatorilor. Guvernul a enumerat toate legile interne care
HOTĂRÂRE din 12 aprilie 2016 în Cauza M.C. şi A.C. împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279198_a_280527]
-
Beta) Aplicarea acestor principii în cauză 61. Revenind la faptele prezentei cauze, Curtea observă că, deși obiecția Guvernului se referă în primul rând la plângerea legată de discriminare, atinge și acuzațiile legate de lipsa unei anchete efective. Curtea va examina argumentele în consecință. Observă că reclamanții au depus plângeri în fața instanțelor interne în care au ridicat atât problema relelor tratamente, cât și problema discriminării. Atunci când este realizată în mod corespunzător, ancheta penală constituie o cale de atac intern efectivă pentru plângeri
HOTĂRÂRE din 12 aprilie 2016 în Cauza M.C. şi A.C. împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279198_a_280527]
-
în cauză. 64. Din aceste motive, Curtea consideră că reclamanții s-au folosit de căile de atac care erau disponibile și suficiente pentru scopul acestei cereri. În consecință, respinge excepția preliminară a Guvernului. b) Regula termenului de 6 luni ... (i) Argumentele părților (alfa) Guvernul 65. Guvernul a susținut că reclamanții au așteptat prea mult pentru a prezenta cererea în fața Curții și, în special, că aceștia probabil erau conștienți de ineficiența anchetei penale cu mult înainte să depună o petiție în fața procurorului
HOTĂRÂRE din 12 aprilie 2016 în Cauza M.C. şi A.C. împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279198_a_280527]
-
capăt de cerere nu este în mod vădit nefondat în sensul art. 35 § 3 lit. a) din Convenție. De asemenea, constată că nu prezintă niciun alt motiv de inadmisibilitate. Prin urmare, trebuie să fie declarat admisibil. B. Cu privire la fond 1. Argumentele părților a) Reclamanții ... 82. Reclamanții au susținut că relele tratamente la care au fost supuși au atins pragul minim de gravitate necesar pentru a intra sub incidența art. 3. Au repetat detaliile atacului și au susținut că atât modul în
HOTĂRÂRE din 12 aprilie 2016 în Cauza M.C. şi A.C. împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279198_a_280527]
-
o anchetă corespunzătoare. Hotărârea face o legătură între necesitatea efectuării unei analize adecvate a posibilității ca discriminarea să fi fost motivația atacului și ostilitatea împotriva comunității LGBTI în statul pârât (a se vedea pct. 124). Nu suntem convinși de acest argument. Argumentul ar da impresia că abordarea Curții în cauzele legate de discriminare poate varia de la un stat la altul. Oricare ar fi situația generală într-o anumită țară, în cazul în care se aplică art. 3, atunci autoritățile naționale au
HOTĂRÂRE din 12 aprilie 2016 în Cauza M.C. şi A.C. împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279198_a_280527]
-
anchetă corespunzătoare. Hotărârea face o legătură între necesitatea efectuării unei analize adecvate a posibilității ca discriminarea să fi fost motivația atacului și ostilitatea împotriva comunității LGBTI în statul pârât (a se vedea pct. 124). Nu suntem convinși de acest argument. Argumentul ar da impresia că abordarea Curții în cauzele legate de discriminare poate varia de la un stat la altul. Oricare ar fi situația generală într-o anumită țară, în cazul în care se aplică art. 3, atunci autoritățile naționale au obligația
HOTĂRÂRE din 12 aprilie 2016 în Cauza M.C. şi A.C. împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279198_a_280527]
-
dacă aceasta ar fi acceptată, actul de revocare ar trebui să intervină, eventual, înainte de comunicarea deciziei de concediere, pentru a putea fi socotită că fiind un act juridic valabil. 28. De asemenea, s-a arătat că nu poate fi reținut argumentul conform căruia, nefiind un act jurisdicțional, ci doar un act juridic unilateral, decizia de concediere poate fi revocată unilateral oricând, întrucât tocmai împrejurarea că decizia de concediere este act juridic unilateral în sensul dispozițiilor art. 1.324 din Codul civil
DECIZIE nr. 18 din 13 iunie 2016 privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 278 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii şi dispoziţiile art. 1.324, 1.325 şi 1.326 din Codul civil, republicat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275530_a_276859]