29,899 matches
-
și o barcă; se poate crede că este vorba despre o divinitate legată de moarte. Această ipoteză este favorizată și de etimologie, care o leagă pe Nehalenniaxe "Nehalennia" de grecescul nèky, „mort, cadavru”. O amintim și pe zeița Tamfanaxe "Tamfana", citată de Tacitus, În care Pisani (1966) identifica o *Demspotniaxe "Demspotnia", adică o „Stăpână” comparabilă cu Déspoina din lumea greacă, atestată În două inscripții de la Licosura (Ditenberger, pp. 800, 999); Însă această etimologie rămâne totuși incertă. Informații mai sigure există, datorită
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
meritul lui Pompei Samarian de a fi făcut o incursiune În trecutul patologiei sexuale. În accepția etnomedicinei, menționează o incidență crescută În domeniul perversiunilor sexuale. Mențiunea trebuie corelată cu observația pe care o făcea că, toate cazurile pe car ele citează P. Samarian, pacienții sunt reprezentanții unor pături sus puse. Cu puține excepții, populația rurală pare să nu fi fost afectată de manifestări sexuale morbide. Literatura medievală românească nu relatează decât excepțional deprinderi morbide de această natură, iar terminologia populară este
Prelegeri academice by Prof. dr. CONSTANTIN ROMANESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92355]
-
aspectul literar și interpretarea textelor sunt destul de neglijate. Trebuie să ne întrebăm cum să interpretăm povestirile biblice despre istoria Israelului, și tocmai acesta este scopul acestei cărți care, din această perspectivă, completează în mod fericit pe cea pe care am citat-o. Pentru mai multe informații poate fi consultată recenzia pe care am făcut-o la lucrarea lui Finkelstein și Silberman în Rasegna di Teologia 44 (2003), 133-139. Capitolul 1 A povesti istorii sau a scrie istoria Tradițional, Biblia se prezintă
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
asupra celor două povestiri biblice care descriu două bătălii dintre Israel și arameeni (1Rg 20 și 22). Conform 1Rg 22, regele Ahab ar fi fost chiar rănit și ucis în timpul bătăliei de la Ramot Galaad. În realitate, regele Ahab este rar citat nominal în timpul acestor două povestiri (vezi 1Rg 20,2.13.14; 22.20). Povestirile folosesc mult mai frecvent denumirea mai vagă de „regele lui Israel”. Conform specialiștilor, aceste două texte reflectă împrejurările unei epoci mai recente, din timpul domniei regilor
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
Ahazia (regele din „casa lui David”). Cum stela este incompletă, nu se știe exact ce conținea începutul inscripției. Textul este scris în aramaică și comportă unele dificultăți de traducere. Din cele treisprezece rânduri de text reconstituit, numai câteva sunt complete. Citez numai câteva fraze importante și mai lizibile într-o traducere nu întru totul literală. L-am ucis pe Ioram, regele lui Israel, fiul lui Ahab, și pe Ahazia, fiul lui Ioram, regele din casa lui David. Am distrus cetățile lor
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
9-10 îl laudă pe Iehu, reformatorul religios, în timp ce documentele asiriene celebrează vitejiile regilor lor și vor să justifice prerogativele lor asupra unui imens imperiu. Pentru a demonstra că punctele de vedere pot varia destul mult de la un document la altul, citez un ultim exemplu cu privire la Iehu. Profetul Osea, care își desfășoară activitatea profetică în Regatul de Nord în jurul anilor 750-720 î.C., are față de același Iehu o părere mult mai negativă decât autorul 2Rg 9-10. În Os 1,4, Dumnezeu proclamă
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
C. Există două soluții la această problemă: sau scriitorii biblici îl confundă pe Șabaca cu fiul său Tirhaca, sau armata egipteană era condusă de principele Tirhaca. În orice caz, Senaherib vorbește de o bătălie împotriva unei armate egiptene fără să citeze numele comandantului său. Acest lucru se explică mai bine dacă faraonul, în persoană, nu participa la expediție. Conform cronicii lui Senaherib, ciocnirea dintre cele două armate a avut loc înainte de campania împotriva cetăților lui Iuda, nu în timpul său, după cum lasă
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
Ierusalimul a fost cruțat datorită lui Dumnezeu. Însă Isaia vede și dezolarea care lovește țara ca o pedeapsă divină. Suntem departe de tonul destul de triumfal din 2Rg 18,17-19,37 (Is 36-37). Un al doilea text care merită să fie citat este Is 22,1-14, un text care, după majoritatea exegeților, datează tot din perioada invaziei asiriene: 1Profeție asupra văii viziunilor. De ce vă suiți cu toții pe acoperișuri, 2Cetate gălăgioasă, plină de zarvă, cetate veselă? Morții tăi nu vor pieri uciși de
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
basce. Acești istorici vor fi basci, spanioli sau străini și perspectivele lor vor varia în funcție de poziția sau distanța pe care o vor lua față de evenimente. Cine e mai implicat, mai pasionat, cine mai puțin. În fine, avem unele opere artistice; citez în special una, faimosul tablou pictat de Pablo Picasso care se găsește la Muzeul de Artă Modernă din New York. Această operă nu încearcă să facă o „fotografie” a orașului distrus. Nu este posibil, de exemplu, să știm câte au fost
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
de aceea, pe scurt, rezultatele obținute de Borda și Condorcet. Problema care a dus la apariția lucrărilor celor doi autori a avut o miză politică, dar și una științifică: alegerea noilor membri în Academia Franceză de Științe. În (1991), Urken, citându-l pe Rappaport (1981), nota că, din punct de vedere politic, problema constă în conflictul dintre moderniști, apărători ai schimbării sociale, precum Condorcet, și avocații puterii absolute a regelui, precum Borda<footnote În termenii lui Urken (1991): „Borda și Condorcet
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
publică), subiectul este strâns legat de științele politice, în particular de teoria statului și teoria procedurilor de decizie. De asemenea, prezintă aspecte filosofice importante relaționate eticii și în particular teoriei dreptății” [Sen, 1970a, p. ix]. Cum lucrarea din care am citat acest fragment este una care poate fi încadrată în Teoria Alegerii Sociale, se poate concluziona că paradigma poate prezenta interes în egală măsură pentru economiști, politologi și filosofi. În aceeași direcție, Strasnick (1976) nota că „problema (alegerilor sociale) este importantă
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
anterior citate, printr-o clasificare a autorilor care au publicat rezultate importante în cadrul paradigmei.<footnote Criteriul pe baza căruia construiesc această clasificare este cel al departamentului în care lucrează (ori au lucrat) fiecare dintre autori. Informațiile sunt obținute din articolele citate pe parcursul lucrării, de pe paginile de internet ale autorilor sau de pe paginile de internet ale universităților în cadrul cărora aceștia activează. Clasificarea nu trebuie înțeleasă ca o informație despre departamentele în care lucrează în prezent autorii citați. În cazul unora este vorba
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
certitudine de existență. Însă când această căutare a formei devine o obsesie („caut forma în tot ce fac“, spunea Brâncuși), când ea se transformă în „problema dificilă și nebunească de a cuprinde toate formele într-una singură“<ref id=”1”>Citat din A.Wilson, catalog, New York-Chicago, 1926-1927, apud Athena T. Spear, op. cit., p. 39.</ref>, atunci voința de limitare își atinge limita și se răstoarnă în opusul ei. Vedem cum în sculptura lui Brâncuși forma conține în ea sâmburele propriei
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
ref id=”1”>Martin Heidegger, Logik. Heraklits Lehre vom Logos, în Gesamtausgabe, vol. 55, Frankfurt am Main, Klostermann, 1979, p. 304.</ref> Heidegger nu ajunge să discute în conferința de la Atena despre limita viețuitoarelor și despre limita omului. Totuși el citează la un moment dat această propoziție pe care Nietzsche a scris-o în anul 1884: „Der Mensch ist das noch nicht festgestellte Tier.“ („Omul este animalul încă neașezat.“) Înseamnă că, spre deosebire de alt mod de a fi, omul nu are o
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
veșnic adolescent 18. Avînd în minte acest lucru, putem înțelege mai bine disprețul lui Iorga pentru o mare parte din educația lui oficială. Nu considera orele și cărțile lui de istorie ca stînd la baza faptului că a devenit istoric, citînd în schimb "cărțile celor care, ca Mihail Kogălniceanu, au văzut istoria din unghiul lor de vedere și au făcut istoria. Cărțile și mărturiile acestea au făcut din (Iorga) istoric"19. Tipic pentru cineva cu formație umanistă, Iorga nu manifesta nici un
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Ducea o viață austeră, fără prieteni, fără să facă vizite acasă vreunuia din colegi. Soții Iorga se duceau la teatru, uneori chiar și la operă, iar duminica plecau în excursii. În ceea ce privește studiile sale la Școala de Studii Superioare, trebuie să cităm din nou una din afirmațiile lui lipsite de echivoc: " Nu găsesc în școală nimic care să mă intereseze"67. Ca de obicei, lecturile și experiențele lui i-au lărgit orizontul. A luat contact cu valorile inestimabile deținute de Biblioteca Națională
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
posturile administrative și birocratice, de slujbele din armată și de preoție preferințe pentru care Iorga îi dojenea pe compatrioții săi. Evreilor le-a revenit astfel sarcina de a duce mai departe modernizarea țării. Ei au fost cei care (ca să-l cităm pe Max Weber) "au adus raționalismul capitalist în România", adesea în maniera lui Calman și Mochi Fischer. Cu timpul, ei realizaseră poate mai mult decît moșierii. Majoritatea copleșitoare a evreilor nu putea nici să producă, nici să transporte marfă. Orașele
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
obligați să satisfacă stagiul militar), dar descriind corupția românească. În privința guvernelor liberal și conservator, el i-a avertizat pe englezi să nu se lase înșelați, acestea fiind doar o acoperire pentru despotismul oriental și pentru voința de putere. Gaster a citat cifra deloc neglijabilă la vremea aceea de 60 de milioane de lire sterline achiziționate de România din împrumuturi străine și a întrebat: unde s-au dus toți acești bani? În nici un caz pentru eradicarea relelor sociale care amenințau țara! A
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
muncitorești este mai dificil de realizat. În zona aceasta, condiții favorabile democrației existau doar într-o singură țară: Cehoslovacia, mai ales în Boemia. Acolo, democrația ar fi reușit să se instaureze. În rest (mai ales în România), democrația, ca să-l cităm pe Maiorescu, rămînea o "formă fără fond". Cum spunea Iorga, democrația nu era "organic" bazată pe tradițiile țării. Nu exista nici un precedent istoric de democrație în România. Prima ei încercare, criza, și fluxul în plină creștere al fascismului au spulberat
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
îl invita permanent la Palat, deși, cu puțini deputați în Cameră și fără bani (în "Parisul Balcanilor" aveai nevoie de bani ca să faci politică) Iorga nu avea nici o pondere. Politicienii foști "Iorghiști" se înclinau plini de grație și, ca să-l cităm pe Șeicaru, "îl părăseau pe Iorga cu durerea pe care o simțim atunci cînd renunțăm la iubirea tinereții noastre". Iorga remarca faptul că i-a auzit de multe ori "peste umăr" pe oameni numindu-l "idealist și vizionar" în cercurile
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
apărutul cotidian "Apărarea națională" al Ligii Apărării Național Creștine (LANC) a lui Cuza, nota: "Iorga, apărătorul jidanilor", explicînd că "Iorga nu are nimic mai bun de făcut decît să investigheze presupusul transfer ilegal al unui profesor evreu titular de matematică", citînd afirmația lui Iorga că "toate elementele valoroase ale corpului didactic sînt alungate". Articolul conchidea: După cum vedeți, ceea ce îl preocupă pe Iorga este să-i mențină pe jidani în facultățile românești"93. Autorul cărții de față ar putea oferi zeci de
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
principiul parlamentarismului. "Parlamentarismul", conchidea el, "este o instituție datînd din secolul al XIX-lea care trebuie modernizată, nu distrusă". Lui Iorga nu-i plăcea faptul că Mussolini susținea revizionismul maghiar și nici politica lui. "Trupul Ungariei a fost amputat", îl cita el pe Mussolini; Iorga înțelegea și-i reproșa lui Mussolini planurile privind teritoriile Franței și al Iugoslaviei, adăugînd că pentru realizarea acestor planuri Mussolini avea nevoie de sprijinul Ungariei și al Bulgariei. "Noi, cei din România, îi urăm numai bine
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
ca să exprime ceea ce voia să spună, derutîndu-l astfel pe cititor; erau scoase în evidență inexactități, care se înmulțeau în loc să descrească (așa cum spera Eliade). Eliade continua presupunînd că Iorga nu-și studia sursele, citind doar titlurile capitolelor cărților pe care le cita (sau, uneori, doar indexurile); gîndindu-se astfel mai curînd după instinctul său istoric în loc să facă muncă de cercetare. Iorga era acuzat și de superficialitate, dezamăgindu-l pe Eliade. "Iorga nu-și schimbă metoda istorică". El își încheia recenzia la primul volum
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
lui Iorga față de rege și dinastie. Erau analizate cu grijă suișurile și coborîșurile lui Iorga pe scena politică, relațiile lui schimbătoare cu dr. Lupu, Vaida, Goga, Maniu și Argetoianu, nefiind uitate nici capricioasele lui relații cu A. C. Cuza. Cernăianu a citat chiar și exagerările pamfletiste ale lui Constantin Sion din lucrarea acestuia, Arhondologia Moldovei, ca să întineze imaginea familiei Iorga 28. Iorga a replicat acestui pamflet ca de obicei, dîndu-l în judecată pe autorul lui pentru defăimare și calomnie. Ziarul vienez "Welt
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
cazul nostru, ea va duce la prăbușirea zorzoanelor parlamentare pe tot cuprinsul "Pămîntului nimănui al Europei", cu excepția Cehoslovaciei, unde instituțiile democrate aveau temelii sănătoase. Depresiunea a sădit sîmburele îndoielii chiar în solidele democrații parlamentare, cum ar fi Franța. Iorga îl cita pe A. Tardieu, care scotea în evidență deteriorarea democrației parlamentare. Iată ce scria Iorga: "Nu un nenorocit ca mine, care luptă aici pentru aceste idei (democrate) și este lăsat singur în lupta lui atît de cei suspuși cît și de
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]