31,572 matches
-
râului Mureș și pe dealul Cornești și dealul Nirajului. Clima municipiului Târgu Mureș este plăcută, de tip continental moderată cu veri călduroase și ierni aspre. Este influențată de vecinătatea Munților Gurghiu, iar toamna și iarna resimte și influențele atlantice de la vest. Trecerea de la iarnă la primăvară se face, de obicei, la mijlocul lunii martie, iar cea de la toamnă la iarnă în luna noiembrie. Verile sunt călduroase, iar iernile în general sunt lipsite de viscole. Temperatura medie anuală din aer este de cca
Geografia Târgu-Mureșului () [Corola-website/Science/327329_a_328658]
-
diverse localuri, teatre, case de cultură etc. și a fost primit ca membru al orchestrei de estradă a Radiodifuziunii, cu care a întreprins și turnee în străinătate. În 1974 a fost într-un turneu cu orchestra Electrecord în Germania de vest și Elveția. A participat la festivaluri de jazz la Sibiu, București, ulterior la Gărâna. A avut colaborări fructuoase cu Johnny Răducanu, Eugen Gondi, Marius Popp, Dan Mândrilă, Radu Goldiș, Adrian Enescu. În 1977 a emigrat în Israel. La început a
Peter Wertheimer () [Corola-website/Science/327328_a_328657]
-
să îi atace pe cazaci prin Belarus și să cucerească orașul Kiev. Aliații cazaco-tătari au hotărât la râdul lor ca în iunie 1649 să lanseze o ofensivă pe două direcții. Principala forță condusă de Bogdan Hmelnițki urma să atace spre vest, iar o forță cu efective mai mici condusă de polcovnicul Kicevski urma să asigure protecția flancului armatei hetmanului împotriva atacurilor lituanienilor din regiunea Polesia. Hmelnițiki era sprijinit de un detașament important al tătarilor conduși de însuși hanul İslâm Ghiray. În
Bătălia de la Zboriv (1649) () [Corola-website/Science/327344_a_328673]
-
mai 1917). Prințesa Therese, mama Prințului Heinrich, a fost de acord să-l susțină material și a făcut acest lucru până ce copilul a împlinit 21 de ani. După izbucnirea primului război mondial, regimentul prințului Heinrich a luptta pe frontul de vest, unde prințul a fost grav rănit. După recuperare, s-a întors la vechiul său regiment de infanterie și în luna iunie 1915 a fost promovat la gradul de maior. În același timp, el a fost pus la conducerea batalionului III
Prințul Heinrich de Bavaria () [Corola-website/Science/327356_a_328685]
-
acesteia în gospodării s-a păstrat în aceasta zonă până în prezent. Biserica evanghelică din Mercheașa a fost ridicată probabil în secolul al XIII-lea ca o bazilică în stil romanic prevăzută cu trei nave și un turn în partea de vest a bisericii. Ca în toate cazurile de pe teritoriul Pământului crăiesc pe care s-au așezat sașii, se poate presupune ca la sfârșitul secolului al XV-lea, ansamblul bisericii a suferit modificări de esență cu privire la mărirea capacităților defensive. În această perioadă
Biserica fortificată din Mercheașa () [Corola-website/Science/327359_a_328688]
-
Mesta) și lacul Vistonida. Centrul de comună (satul Avdira), este situat la o altitudine de 40 m. și nu are ieșire directă la mare. În schimb, satele aparținătoare Skala Avdiron și Lefkippos, aflate în apropiere, sunt așezări litorale, situate la vest și respectiv la est de Capul Bulustra, un mic promontoriu pe teritoriului căreia era situată cetatea antică Abdera. Așezarea Skala Avdiron deține un mic port amenajat și o plajă (Paralia Avdiron). În dreptul promontoriului și în imediata apropiere a ruinelor antice
Abdera (Avdira) () [Corola-website/Science/327346_a_328675]
-
Golful Vistonida, sau Porto Lagos), de-a lungul căruia sunt situate mai multe lagune cu apă salmastră (cea mai importantă fiind lacul Vistonida). Relieful de pe teritoriul comunei este colinar, în centru, dar coboară înspre două zone de câmpie situate la vest (până la lunca râului Nestos) și la est (în dreptul lacului Vistonida). Înspre nord, actuala „muncipalitate” Avdira (care cuprinde și „unitățile municipale” Vistonida și Selero) se întinde până la poalele munților Rodopi și se învecinează, la nord-vest, cu orașul Xanthi. Principalul curs de
Abdera (Avdira) () [Corola-website/Science/327346_a_328675]
-
de comuna Avdira. În fine, partea de nord a „municipalității” este străbătută de autostrada „Egnatia Odos” (E90), principala arteră de comunicație rutieră din nordul Greciei, care asigură legătura cu orașul Alexandroupoli (spre est) și cu orașele Kavala și Salonic (spre vest). Cele mai apropiate aeroporturi sunt aeroportul „Alexandru cel Mare” din Kavala și aeroportul „Democrit” din Alexandroupoli. Comuna Abdera este situată la 19 km distanță de orașul Xanthi (centrul administrativ al unității regionale), la 40 km distanță de orașul Komotini (centrul
Abdera (Avdira) () [Corola-website/Science/327346_a_328675]
-
exterior al Carpaților Orientali - Subcarpații Moldovei. Este considerată cea mai lungă unitate a acestora, având o lungime de aproximativ 35 km. Este situată între Culoarul Șiretului - la est - si ulucul depresionar format pe structura de sinclinoriu al Depresiunii Tazlău-Cașin - la vest. La la nord-est are ca vecin Dealul Bărboiu (504 m, situat între Valea Bistriței și Valea Tazlăului), de care este despărțita de Răul Trebiș iar la sud este despărțita de către Valea Trotușului de Dealul Oușoru (783 m) la vest. Dincolo de
Culmea Pietricica () [Corola-website/Science/327367_a_328696]
-
la vest. La la nord-est are ca vecin Dealul Bărboiu (504 m, situat între Valea Bistriței și Valea Tazlăului), de care este despărțita de Răul Trebiș iar la sud este despărțita de către Valea Trotușului de Dealul Oușoru (783 m) la vest. Dincolo de aliniamentul Gură Văii - Slobozia, în sud-estul culmii supraviețuiește între Trotuș și Siret un mic fragment piemontan - Piemontul Orbenilor (sau Pâncești)- continuare la nord de Trotuș a Piemontului Zăbrăuț, care aparține de Subcarpații de Curbura. Axul central al Pietricicăi aflat
Culmea Pietricica () [Corola-website/Science/327367_a_328696]
-
culmii. Prelungirea sudică a culmii, Piemontul Orbenilor, este alcătuit din prundișuri și nisipuri pliocen-cuaternare. Trăsăturile actuale ale reliefului s-au format în Pleistocenul superior și în Holocen. Culmea reprezintă cumpănă apelor dintre bazinele hidrografice ale râurilor Siret (est) și Tazlău (vest). Relieful are o structură accidentată cu înălțimi rotunjite și vârfuri conice, fragmentată în dealuri mai scunde (501 m altitudine maximă în Dealul Chicera Mare) la nord de pârulul Negel și, masivă și unitară cu înălțimi mai mari de peste 600 m
Culmea Pietricica () [Corola-website/Science/327367_a_328696]
-
de râurile Trebiș (emisar Bistrița) cu afluenții Slatina, Cârligați Negel, în est de Siret cu afluenții Bahna, Izvoarele, Cleja, Răcăciuni, Parava, Orbeni, Scurtă, Botohan, Fântânele, Contești, în sud-est de Trotuș (emisar Siret) cu afluenții Pârâul Mare și Gârbova, iar în vest - în partea sudică a depresiunii de Tazlău (emisar Trotuș) cu afluenții Nadișa, Răchitiș, Orașa, Helegiu, Văereni, Brătila. Afluenții Tazlăului cu origine în au un debit relativ redus dar permanent, talveguri cu panțe accentuate, viteze mari de curgere și produc viituri
Culmea Pietricica () [Corola-website/Science/327367_a_328696]
-
ecclesia sanctae Mariae de Wert"). Biserica evanghelică cu hramul Sfintei Maria a fost construită în stil romanic în secolul al XIII-lea. Turnul de apărare, care adăpostește și clopotnița, a fost ridicat în anul 1438, el fiind adosat fațadei de vest. Biserica a suferit multiple modificări în jurul anului 1853. În biserică și în turnul fortificat se găsesc o mulțime de inscripții împreună cu datări diverse, începând de la tocurile ușilor până pe lemnăria roasă de carii a podului sau pe bârnele de susținere ale
Biserica fortificată din Vărd () [Corola-website/Science/327397_a_328726]
-
în anul 1877, urmând ca, ulterior, ea să fie demolată de către localnici în 1924 și mai apoi între anii 1953 - 1954. În prezent, incinta fortificată este inexistentă, urme slab vizibile a unor amprente de ziduri mai putând fi observate în vestul bisericii.
Biserica fortificată din Vărd () [Corola-website/Science/327397_a_328726]
-
partea de nord a centrului Ierusalimului, la nord-vest de cartierul Mea Shearim, si se învecinează cu cartierele Beit Israel la est, Arzei Habirá și Maalot Dafna, Shmuel Hanavi, Mahanayim, Gush Shmonim și Țel Arză pe un arc de la nord-est spre vest, si Kerem Avraham și Geula (Gheula) la sud. În zilele noastre cartierul este pauperizat și locuit în mare parte de evrei ultraortodocși. În anii 1870, si mai ales în anii 1880-1890, în urma introducerii unor legi și dispoziții restrictive de către Imperiul
Cartierul Buharilor din Ierusalim () [Corola-website/Science/330533_a_331862]
-
În 1891 asociația, sub numele Iubitorii Sionului din Buhara, Samarkand, Tașkend și împrejurimile" a publicat un charter, în care se prevedea construirea unui cartier în genul cartierelor din marile orașe europene. Ea a cumpărat 6.5 hectare de pământ la vest de cartierul Beit Israel,într-un loc relativ izolat de axa centrală de dezvoltare a orașului reprezentată de stradă Jaffa. Muncile au început după trei ani, odată cu zidirea sinagogii Mussayev (Mussayeff). În comparație cu casele simple în care trăiau până atunci evrei
Cartierul Buharilor din Ierusalim () [Corola-website/Science/330533_a_331862]
-
tuberoza deoarece ele nu ar fi putut să reziste tinerilor, fiind amețite de parfumul ei erotic. Tuberoza este larg răspândită, inclusiv în România, ca plantă ornamentală și pentru flori tăiate; principalele zone de cultivare sunt Mexic și India (Bengalul de Vest). Este cultivată pe scară largă în sudul Franței, Spania, Italia, India, Egipt, Maroc, Tunisia, Reunion, Taiwan, Filipine și diverse insule din Polinezia pentru concretul său, care este foarte mult solicit atât în cosmetologie cât și în parfumerie. Concretul tuberozei (produsul
Tuberoză () [Corola-website/Science/330558_a_331887]
-
este o arie protejată (sit de importanță comunitară - SCI) situată în Oltenia, pe teritoriul județului Olt. Aria naturală se află în partea central-sudică a județului Olt, pe teritoriul administrativ al comunei Studina (în vestul satului Studinița, în imediata apropiere de drumul național DN54, care leagă municipiul Caracal de orașul Corabia. Zona a fost declarată sit de importanță comunitară prin "Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile" Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului
Pădurea Studinița () [Corola-website/Science/330566_a_331895]
-
este o arie protejată (sit de importanță comunitară - SCI) situată în partea sudică a Transilvaniei, pe teritoriile administrative ale județelor Sibiu, Brașov și Vâlcea. Aria protejată se întinde în vestul județului Brașov (pe teritoriile administrative ale comunelor Voila, Beclean, Mândra și orașului Făgăraș); sud-estul județului Sibiu (pe teritoriile orașelor Avrig, Cisnădie și Tălmaciu și al comunelor Alțâna, Bârghiș, Boița, Marpod, Nocrich, Racovița, Roșia, Sadu, Șelimbăr și Turnu Roșu și în
Oltul Mijlociu - Cibin - Hârtibaciu () [Corola-website/Science/330576_a_331905]
-
este o localitate (frazione) italiană din regiunea Calabria, Provincia Cosenza. Din punct de vedere administrativ aparține de orașul Amantea, situat în apropiere de granița cu Campora Sân Giovanni. Are o populație de 500 de locuitori. se confruntă vest la sud Marea Tireniană și este înconjurat de orașul district de Amantea la sud, unde granița începe cu Campora Sân Giovanni . Teritoriul constă în principal dintr-un promontoriu stâncos, în câmpia se află în centrul orașului. Aceasta include, de asemenea
Coreca () [Corola-website/Science/330579_a_331908]
-
deluroasă și face parte din comuna Grănicești. Dumbrava are dimensiunile unui cătun, iar accesul se realizează prin intermediul a două drumuri comunale ce se desprind din drumul național DN2 (E85) în dreptul satelor vecine Românești, aflat la sud, respectiv Grănicești, aflat la vest. În trecut Dumbrava a purtat numele de Găureni. Nu există date istorice certe în ceea ce privește datarea bisericii de lemn din Dumbrava-Găureni. Unele surse indică existența unei biserici de lemn în satul Dumbrava încă de la 1742, însă nu există informații că acea
Biserica de lemn din Dumbrava, Suceava () [Corola-website/Science/330593_a_331922]
-
pante repezi. Învelitoarea acoperișului este confecționată din tablă zincată. Deasupra naosului se înalță o turlă octogonală. Aceasta este învelită complet în tablă, iar în vârful ei există o cruce. Alte două cruci sunt dispuse în extremitățile de est și de vest ale coamei acoperișului. Monumentul are formă de navă, fără contraabsidă și cu absida altarului de formă pentagonală și decroșată față de restul corpului construcției. Accesul în interior se realizează pe o ușă masivă din lemn dispusă în peretele sudic. În interior
Biserica de lemn din Dumbrava, Suceava () [Corola-website/Science/330593_a_331922]
-
care se află la distanța 116 km și 300 m de la originea argeșeană a "DN7C", străbate creasta Făgărașului între vârfurile "Paltinul" (2398 m) și "Iezerul Caprei" (2417 m) pe sub muntele "Paltinul", între cotele 2.025 și 2.042 metri. Spre vest se găsește Pasul Lainici iar spre est Pasul Giuvala. Cea mai apropiată gară de cale ferată se află la Halta Cârța pe Magistrala CFR 200. Este cel mai lung tunel (887 m) și în același timp lucrarea de artă rutieră
Tunelul Capra–Bâlea Lac () [Corola-website/Science/330603_a_331932]
-
de excelență „Virgil Madgearu”, ASE, 2006; Diploma „Who is who”, eliberată de The International Bussiness; Diploma „Doctor Honoris Causa” a Universității din Oradea, 2006; Diplomă de onoare, AFER, 2006, 2007; Diploma de excelență cu medalie de aur a Universității de Vest din Timișoara, 2008; Diploma de excelență cu medalie de aur, AFER, 2013; Diploma de excelență Virgil Madgearu, ASE 2013. Prețuri și tarife/Prețuri și concurență; Buget și trezorerie publică; Finanțe publice; Economia sectorului public; Gestiunea datoriei publice.
Tatiana Moșteanu () [Corola-website/Science/330612_a_331941]
-
avea autoritatea supremă în țară, iar Vladislav a fost însărcinat cu titlul de Mare Duce. În plus față de Silezia, acesta a primit Centrul Provinciei Seniorate, care se întindea din Polonia Lesser la Cracovia, până la est, în Polonia Mare și în vest, la Kuyavia, și deținea și autoritatea terenurilor din Pomerania. Frații săi vitregi mai tineri, Boleslau al IV-lea cel Creț și Mieszko al III-lea, au primit ducatul de est din Masovia (compus din Masovia și estul Kuyavia), cât și
Vladislav al II-lea Exilatul () [Corola-website/Science/330617_a_331946]