32,577 matches
-
sărmăluțe făcute ca la mama acasă, toate reprezentau atracții irezistibile pentru familia dedată musafiriilor. Cunoșteau toate datele sărbătorești din cercul familiilor frecventate și nu lipseau de la niciuna. Când sunau la ușa prietenilor aveau și o zicere rimată: Nu mâncăm, nu bem, am venit să vă vedem. Or, tocmai mâncarea și băutura reprezentau scopul vizitei lor. Statutul de musafir este avantajos și benefic. La această concluzie a ajuns și un copilaș care, observând că în toate vizitele în care mergea cu părinții
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Între alte plângeri, primesc una foarte hazlie în felul ei. Mi- aduce primarul într-o zi două femei bulgarce, una cam bătrână și alta tânără: mama și fata. Aceasta din urmă, o fetișcană de vreo 17-18 ani, frumușică s-o bei într-o lingură de apă, mi se tângui pe românește că ea este măritată cu un om, aproape după un papugiu (pantofar), că bărbatul ei este bolnav, ofticos și că nu poate nici măcar să aducă în casă ce trebuie și
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
cinstiți. Minciuna era necunoscută. Era în 1856 un Martie admirabil: soare continuu și pământul uscat. Profesorul ne atrage atenția în clasă că un astfel de martie e foarte primejdios. Te îndeamnă la joc, dar e destul să asuzi și să bei apă rece, ori să lepezi haina cea groasă și atunci junghiul e gata; prin urmare, poruncă să nu jucăm mingea. Peste câteva zile aveam mai multe probleme la numerele complexe. Mai mulți conșcolari au venit la mine ca să le facem
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Dilemele alegerii produselor sunt personalizate de Alexandru Fifea printr-un joc mimic foarte expresiv. Fifea e un actor-coardă care sa-re de la homosexualul cool și fragilizat din Fotografii explicite (Studioul Casandra, regia Miruna Dinu), la drogatul care trăiește din plin și bea până nu mai știe de el în Monged (Studioul Casandra, regia Vera Ion), până la tatăl asaltat de ce are de făcut într-un ritm dement, în MADE IN CHINA. Torentul de produse din text e vizualizat sub forma deversării de pungi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
roșu nici nu se ia în calcul. E ceva banal și aproape obligatoriu. Aproape toți au făcut câte un accident - uneori grav -, din vina lor sau a altor șoferi. Toți au parcat ilegal, au ocupat trotuarele cu mașina, au mai băut la volan una mică... Și toți se plâng de inconștiența bicicliștilor, care și-o caută cu lumânarea pe șosele. Cam așa stau lucrurile. N-ai ce-i face: ăsta e lanțul vieții pe șosele. Siguranța carnivorelor vine din putere. Pentru
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
că nu, totul e în regulă... și ne-am dus vioi la Corso să mai tragem o votcă... Norocoși, am dat peste medicul stomatolog ce ne cinstea cu băuturici tari, noi producându-i versuri pe loc, la comandă... Pe atunci beam numai votci mici, deși niciodată nu am avut, cu adevărat, vocație de băutor... Practicam doar o tâmpenie în plus care, de câteva ori, m-a pus în niște situații imposibile... (De povestit cândva întâmplarea cu fata aceea gheboasă... nu știu cum am
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
mi-a răspuns Corina Belcea, modifică însă regimul de folosire a timpului. Isabela nu părea foarte pretențioasă. Foarte veselă la vederea mamei în pauza concertului, dând semne de încântare la auzul corzilor ciupite ale viorii prețioase a Corinei, și-a băut în liniște, concentrată, doza de lapte. Cine știe, poate, peste ani, va deveni pianista cvartetului, așa cum o spune, mai în glumă mai în serios, Corina Belcea... Violonista nu pare să-și fi schimbat maniera hotărâtă de a ataca brusc coardele
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
de nu-i suportă pe băieții-fete. Că cică e bine să fii tolerant, e la modă și e europenește. Așa că l-am chemat pe domnișoara la umbră și l-am înscris cu drepturi depline la poșta rusească. Chiar eu am băut după ea. El. În fine, din vorbă în vorbă, am aflat că avem aceleași probleme, că pentru toți viața e scumpă, că pe toți ne fură magistrații și ne abuzează aceiași polițai șpăgălăi. Cu toții, indiferent de orientarea din pat (cu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
într-un limbaj simplu, s-au oferit câteva sfaturi ce trebuiau urmate pentru a se preveni îmbolnăvirile: În timpul muncii, trebuie să te hrănești bine și cu mâncăruri sănătoase. Să te ferești a mânca fructe verzi și necoapte și de a bea apă după ele. Când arde soarele, niciodată să nu stai cu capul gol, căci poți căpăta dureri mari de cap și deseori chiar o boală foarte primejdioasă numită insolațiune, care uneori te duce la mormânt. Când ești ostenit și asudat
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
ele. Când arde soarele, niciodată să nu stai cu capul gol, căci poți căpăta dureri mari de cap și deseori chiar o boală foarte primejdioasă numită insolațiune, care uneori te duce la mormânt. Când ești ostenit și asudat, să nu bei apă rece îndată și cu lăcomie, căci poți căpăta friguri și alte boli grele"685. Un alt material redactat de părintele Tocănel (el a scris pe parcursul anilor aceste rubrici cu sfaturi practice) îi informa pe gospodarii din satele catolice că
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Ulise și tovarășii săi intră în peșteră fără a fi invitați, aprind singuri focul, mănâncă din brânza ciclopului și de cum "gazda" apare, îi cer daruri fără a-și declina însă adevărate identitate. Acesta, la rândul lui le refuză cererile, le bea vinul și nu le oferă de mâncare, ci începe să-i mănânce. Riturile de ospitalitate sunt astfel răvășite și violența adusă gazdei provoacă un șir de violențe și ea îi va aduce lui Ulise peregrinarea îndelungată și amânarea reînnoită a
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
-mea și n-aveți nicio teamă de zeii care stăpânesc cerul" (22.40))99*, sunt ființe fără sfială și fără rușine. În toată această orgie, libațiunile nu au nici un sens religios și arată doar că această manieră profană de a bea și mânca face din pretendenți niște sălbatici care nu cunosc instituțiile, justiția și măsura proprii omului. Crima se întoarce împotriva criminalilor, armele răzbunării fiind ele însele simbolice (ca, de exemplu, arcul dat de Ifitos, fiul lui Eurit (21.11-41)100
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
conduce în casă și îl invită să ia loc. Pregătește masa și îl invită să mănânce, oferindu-i bucata cea maionorantă, spatele. Îl asigură pe Ulise că nu-l va întreba nimic până ce acesta nu se va mânca, apoi ei beau vin și schimbă informații. În timpul următoarei mese mai puțin improvizate și mai bine pregătite, el va oficia și un sacrificiu ritualic. Îi pregătește un pat lângă vatră, în timp ce el însuși se va culca afară, îi oferă pentru a se așeza
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
el va oficia și un sacrificiu ritualic. Îi pregătește un pat lângă vatră, în timp ce el însuși se va culca afară, îi oferă pentru a se așeza o piele de capră luată chiar din patul său, îi cedează cupa pentru a bea și propria haină pentru a se înveli noaptea. Își conduce apoi oaspetele și îi oferă un toiag, un modest cadou de ospitalitate, dar care respectă toate formele ritului. Această generozitate umilă se justifică prin pietatea, mila, dreptatea și omenia gazdei
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
și singur. Ei nu cunosc neplăcuta vanitate de a-i primi cu onoruri pe străini, de parcă i-ar înștiința de prezența unui stăpân, de care depinzi măcar din pricina asta"316. Această ospitalitate are limitele ei. Saint-Preux trebuie să stea să bea cu gazdele, să se supună riturilor de împărtășire și de comunitate. Acești oameni sunt băutori zdraveni și dacă lui îi place vinul se teme, în schimb de exces : "Mă îmbătam prin urmare din recunoștință!" Interacțiunea e fondată pe senzație. Împărțirea
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
al relației ospitaliere și Rousseau e neobosit în a descrie în Confesiuni, de exemplu, " farmecul acestor mese, unde erau ca mâncare, o bucată mare de pâine, câteva cireșe, o bucățică de brânză și un sfert de vin pe care îl beam în doi [...] prietenie, încredere, intimitate, blândețe a sufletului, cât de delicioase erau toate acestea!"317 Și știm cât de mult această hrană frustă, de o simplitate biblică se opune gastronomiei artificiale a societăților civilizate. Simplitatea este o garanție de imediatitate
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
cele mai rare bucate și mirodenii și cu găini grase cât oile; pentru a-i veseli pe meseni, un pitic își făcu apariția dintr-o plăcintă; și cum nu mai pridideau cu pocalele fiindcă numărul oaspeților sporea mereu, până la urmă băură din cornuri și din coifuri. Oaspeții plecară în zori"379*. Primirea străinilor era întotdeauna făcută cu larghețe. Când castelanul zărea un trecător era trimis înaintea lui un valet și "străinul avea încredere, se abătea din drum". El "pleca cu un
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
revolta se apropie, lucru pe care învățătorul nu-l poate concepe. Atitudinea lui față de acest oaspete impus și prizonier este cordială. El se adresează pe picior de egalitate lui Balducci și arabului, ceea ce nu face și jandarmul. Îl invită să bea un ceai, și după o ezitare, îl servește încă o dată pe arab. Îl invită să mănânce și să doarmă. Ospitalitatea lui este totuși șovăitoare, între grija de a se proteja și o încredere spontană față de oaspetele lui indezirabil. "Jocul" cu
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
somnului, controlul conștiinței slăbește iar natura și instinctul redobândesc putere. Înțelegem că tânărul Karl refuză somnul și că tema insomniei capătă un loc important și semnificativ în roman. Studentul pe care el îl întâlnește mai târziu nu doarme niciodată și bea cantități enorme de cafea pentru ca să poată să continue să se cultive și să integreze cultura care trebuie să-l disciplineze și să-l civilizeze și să-i permită integrarea. Și totuși în lumea în care spada pare să impună legea
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
frumoasele pagini consacrate acestei teme în cartea lui Paul Faure, Ulysse le Crétois, 1980. 186 *Voltaire, Opere alese, vol. II, Mondenul, trad. Sergiu Dan, Editura pentru literatură și artă, București, p. 176, (nota trad.). 187 Karist Vassili, Ithaque ou le beau voyage, Boulogne, Editions du Griot, 1991, p. 310. 188 Maxime du Camp, Mémoires d'un suicidé, 1853, p. 268. 189 "Dacă nu ar trebui să păstrez decât o carte, aș alege Odiseea. Întreaga umanitate este în ea. Niciodată cerul nu
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
putem gândi la o ființă îndepărtată, putem să surprindem o ființă apropiată: restul depășește puterea omenească. Să scrii scrisori înseamnă să te arăți gol în fața fantomelor; ele așteaptă acest moment cu aviditate. Săruturile scrise nu ajung la destinație, fantomele le beau pe drum", (scrisoare către Milena, 1922, OC, IV, pp. 1112-1113). 610 Poziția cinică a scriitorului reamintește că "Câine" este o înjurătură tradițională la adresa evreilor. Ne gândim de asemenea la ce spunea tatăl său referitor la Lowy: "Cine doarme cu câinii
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
stat, consilieri guvernamentali și așa mai departe. Din păcate, într-o astfel de societate, după cum a subliniat Herbert Read, „partidul rațiunii are puțini membri: aceștia nu au nici un interes material pe care să-l servească și soarta lor este să bea, mai devreme sau mai târziu, cucută”. Legătura fatală dintre etatism și lipsa libertății trebuie studiată în contextul cercetării istoriei recente a României. Importanța acestui fapt poate fi ilustrată prin referire la două lucrări istorice de cea mai bună calitate, apărute
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
din registrele de procese-verbale ale Institutului amintit. La 2 decembrie 1948, de exemplu, se stabileau sarcinile secției de Istoria României, condusă de L. Lăzărescu. în final se anunțau comunicările ce urmau să fie pregătite. Dăm câteva exemple: Gh. Bezviconi, „Manuc Bei Marzaian”; „Ștefan cel Mare și Moscova” (autorul lucra și la un volum de documente despre greva generală din octombrie 1920, sub conducerea lui N. Popescu-Doreanu); Dan Berindei, „Revolta din 1860 din Craiova”; „M. Kogălniceanu și emigrația ungară din 1860-1861”. Și
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
consumau nici alcool, acestea erau mai predispuse la a supraviețui unor astfel de condiții. Așa cum își amintește un bărbat deportat: Femeile aveau între 17 și 30 de ani, deci erau la vârsta cea mai rezistentă. Nu fumau și nici nu beau alcool. în șase luni alcoolicii au murit. Noi, tinerii, am supraviețuit doar pentru că am furat lemn pe care apoi l-am vândut. într-adevăr, chiar dacă femeile munceau la fel de greu precum bărbații, rezistau mai ușor fără mâncare, iar multe dintre ele
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
mijloc de trai. La opt seara am plecat, cu al doilea transport. Prima noapte, parcă am fi fost în excursie, nu ne dădeam seama de tristețea situației noastre și am petrecut-o pe bagaje. Luni, în tren, mâncam carne veche, beam apă murdară, dar mai râdeam și ne certam cu bătrânii. Clădeam castele în Spania, speram că ni se va da mâncare la cazan, că vom munci, că vom învăța agricultura. Am trecut prin Cernăuți și intram în plină stepă. Ce
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]