30,776 matches
-
de asemenea, o chestiune religioasă. La 23 februarie 1869 Congresul și-a încheiat lucrările, după ce majoritatea propunerilor delegaților progresiști au fost acceptate, și regulamentele noii organizații reprezentative a evreilor au fost aprobate. La 24 martie 1869 un grup de rabini ortodocși au fost primiți în audiență la împăratul Franz Josef la Castelul regal din Buda, și i-au cerut să-i scutească pe enoriașii lor de noile regulamente. Unii din activiști au avertizat însă dinainte că în zilele acelea suveranul nu
Sciziunea iudaismului maghiar () [Corola-website/Science/330659_a_331988]
-
codul cel nou la 14 iunie 1869. În octombrie și noiembrie urmau să se organizeze alegeri pentru filalele locale ale corpului reprezentativ al evreilor din întreaga Ungarie; asociația Shomrei Dat au lansat o campanie de propagandă, chemând pe toți evreii ortodocși să boicoteze procesul și au anunțat ca vor întemeia o organizație separată, deoarece ei și reformiștii sunt două religii diferite. András Kovács scrie că succesele tradiționaliștilor în a promova punctul lor de vedere, care privea evenimentele ca pe o luptă
Sciziunea iudaismului maghiar () [Corola-website/Science/330659_a_331988]
-
de vedere, care privea evenimentele ca pe o luptă pentru libertatea de credință și, respectiv, insuccesul partizanilor Congresului de a le prezenta ca o chestiune pur administrativă - le-a câștigat celor dintâi simpatia liberalilor maghiari. La începutul anului 1870 evreii ortodocși au depus o petiție în parlament, semnată de conducerile a 150 comunități evreiești și însoțită de sentințe rabinice de pe tot cuprinsul Europei, care declarau hotărârile Congresului ca opuse tradiției religioase. Petiționarii erau sprijiniți, între alții, de către rabinul Hirsch și familia
Sciziunea iudaismului maghiar () [Corola-website/Science/330659_a_331988]
-
cu celelalte culte creștine. La dezbaterile din Parlamentul Ungariei la 16 februarie 1870 cauza tradiționaliștilor evrei a primit sprijinul unor personalități de prestigiu ca Mór Jókai și Ferenc Deák. După ce parlamentarul evreu neolog Mór Wahrmann i-a descris pe petiționarii ortodocși ca „aceia care nu vor să iasă dintre zidurile în curs de prăbușire ale ghetoului... temându-se pentru interesele lor egoiste în cazul în care lucrurile vor fi puse în ordine” Jókai l-a mustrat, afirmând ca aceștia sunt patrioți
Sciziunea iudaismului maghiar () [Corola-website/Science/330659_a_331988]
-
constrângerea cuiva în a participa la acest demers. Adepții asociației „Shomrey Dat” i-au cerut să le permită să înființeze un organ reprezentativ separat, și la 18 iunie au primit un răspuns pozitiv. După organizarea unor alegeri rapide, 130 delegați ortodocși din întregul regat s-a adunat la Pesta la 9 august 1870. Dezbaterile s-au desfășurat și ele cu repeziciune și s-au încheiat la 24 august. S-a convenit asupra întemeierii unui corp administrativ temporar numit „Comitetul Executiv Autonom
Sciziunea iudaismului maghiar () [Corola-website/Science/330659_a_331988]
-
s-a adunat la Pesta la 9 august 1870. Dezbaterile s-au desfășurat și ele cu repeziciune și s-au încheiat la 24 august. S-a convenit asupra întemeierii unui corp administrativ temporar numit „Comitetul Executiv Autonom al Israeliților credincioși ortodocși din Ungaria și Transilvania” („A magyarországi és erdélyi izraelita autonom orthodox hitfelekezet közvetítő bizottsága”), sub conducerea lui Ignác Reich din asociația „Shomrey Dat”. Comitetul urma să fie înlocuit în curând de o conducere permanentă. La adunarea lor delegații ortodocși s-
Sciziunea iudaismului maghiar () [Corola-website/Science/330659_a_331988]
-
credincioși ortodocși din Ungaria și Transilvania” („A magyarországi és erdélyi izraelita autonom orthodox hitfelekezet közvetítő bizottsága”), sub conducerea lui Ignác Reich din asociația „Shomrey Dat”. Comitetul urma să fie înlocuit în curând de o conducere permanentă. La adunarea lor delegații ortodocși s-au declarat pe deplin angajați Codului iudaic Shulhan Arukh. Între alte măsuri, ei au decretat că un rabin poate fi numit într-o comunitate numai cu condiția de avea recomandările a trei rabini recunoscuți. Au hotărât să nu închidă
Sciziunea iudaismului maghiar () [Corola-website/Science/330659_a_331988]
-
poate fi numit într-o comunitate numai cu condiția de avea recomandările a trei rabini recunoscuți. Au hotărât să nu închidă scolile publice evreiești deja existente, și să opteze pentru un învățământ simultan acolo unde nu există asemenea școli. Organizarea ortodoxă propusă avea o structură cu mult mai laxă decât cea congresistă, congregațiile locale menținându-și o mai mare independență față de forul administrativ central. Eötvös a murit la 2 februarie 1871 și în locul său a fost numit ministru Tivadar Pauler. La
Sciziunea iudaismului maghiar () [Corola-website/Science/330659_a_331988]
-
La 2 martie 1871 a luat ființă un organ congresist, „Biroul Național (adică pe țară) al Israeliților” (Az Izraeliták Országos Irodája), el fiind recunoscut imediat de către guvern. La 15 noiembrie 1871 Pauler a recunoscut și Comitetul Executiv Autonom al Israeliților ortodocși. Schisma în iudaismul din Ungaria a devenit o realitate legală. , Pe tot cuprinsul Regatului Ungar, comunitățile evreiești s-au despărțit în tabere. Practic toate congregațiile dominate de neologi s-au afiliat la Biroul Național. Membrii lor erau cunoscuți drept „congresiști
Sciziunea iudaismului maghiar () [Corola-website/Science/330659_a_331988]
-
realitate legală. , Pe tot cuprinsul Regatului Ungar, comunitățile evreiești s-au despărțit în tabere. Practic toate congregațiile dominate de neologi s-au afiliat la Biroul Național. Membrii lor erau cunoscuți drept „congresiști” (Kongresszusi), deși termenul „neologi” - fusese aplicat în limbajul ortodox reformiștilor nu cu multă vreme înainte de Congres, a devenit sinonim cu acesta. Pesta, unde se afla comunitatea de departe cea mai reformistă, a fost printre primele atinse de sciziunea ortodocșilor. Ea a format o congregație separată care a aderat la
Sciziunea iudaismului maghiar () [Corola-website/Science/330659_a_331988]
-
care au putut deveni instituționalizate după noile legi, s-au produs în următorii ani și în multe alte așezări. Din contră, existau numeroase zone unde una dintre părți deținea o majoritate solidă și comunitățile au rămas unificate. În vreme ce puține congregații ortodoxe, mai ales în ariile neologe, pretindeau un minim nivel de observanță a cerințelor religioase, majoritatea au renunțat la aceasta. Încă la începutul schismei, a apărut și un al treilea gen de comunitate, în afara celor afiliate la Birou și la Comitet
Sciziunea iudaismului maghiar () [Corola-website/Science/330659_a_331988]
-
neologe au hotărât să nu adere la Birou. Între ortodocși, în mare parte, ritmul de afiliere la Comitet era lent. Chiar și la Bratislava, regulamentele necesare au fost acceptate abia în ianuarie 1872, dupa lungi și amare dezbateri. Numeroase comunități ortodoxe nu erau mai ahtiate să adere la Comitet decât avuseseră rezerve față de organizarea Congresului. Aceste obști independente, care au rămas un sector restrâns, au devenit cunoscute sub numele de „Status quo ante”, termen care a fost utilizat prima dată într-
Sciziunea iudaismului maghiar () [Corola-website/Science/330659_a_331988]
-
s-a dezlipit de congregațiile lor matcă din cauza unor dispute locale, dar au ales să adere la organul administrativ al curentului opus; congregații care au adoptat unele reforme moderate înaintea schismei,dar au continuat să adopte un stil de viață ortodox, fără a fi înclinate spre niciuna din taberele rivale; de asemenea, unele comunități neo-ortodoxe influențate de ideile lui Hildesheimer, și care nu împărtășeau ideile majorității ortodoxe,și obștile de hasidim știute în Ungaria sub numele de „Sefarzi”, datorită nusahului sefard
Sciziunea iudaismului maghiar () [Corola-website/Science/330659_a_331988]
-
unele reforme moderate înaintea schismei,dar au continuat să adopte un stil de viață ortodox, fără a fi înclinate spre niciuna din taberele rivale; de asemenea, unele comunități neo-ortodoxe influențate de ideile lui Hildesheimer, și care nu împărtășeau ideile majorității ortodoxe,și obștile de hasidim știute în Ungaria sub numele de „Sefarzi”, datorită nusahului sefard al cărților lor de rugăciune. Motivația acestora era alimentată de frica de a fi dominate de către „mitnaggdim” (ne-hasidim) care foloseau „nusah ashkenaz”, deși ei pretindeau felurite
Sciziunea iudaismului maghiar () [Corola-website/Science/330659_a_331988]
-
de comunități „sefarde”. Mai multe obști „status quo” aveau în fruntea lor rabini eminenți: Irmiyahu Löw, câtă vreme a trăit, a păstrat comunitatea din Ujhely independentă. La fel a procedat și rabinul Yekutiel Yehuda Teitelbaum la Sighet., Poziția majorității evreilor ortodocși față de aceste obști a fost determinată de disputa rabinică de la Košice din primăvara anului 1872. Rabinul Abraham Seelenfreind nu a fost agreat de majoritatea membrilor comunității tradiționale din Košice și, în aceste imprejurări, a decis, împreună cu adepții săi, să înființeze
Sciziunea iudaismului maghiar () [Corola-website/Science/330659_a_331988]
-
împreună cu adepții săi, să înființeze o comunitate proprie. Ei au subliniat ca fapta lor nu este legată de disputa pe plan național, ci are un caracter local. Comunitatea mamă a aderat, scurt timp după aceea, la Comitetul executiv al israeliților ortodocși. Presa ortodoxă a urmărit disputa de aproape, avertizând asupra primejdiei fenomenului Status Quo pentru lupta Comitetului împotriva neologilor. Meir Perls,un rabin tradiționalist de frunte, a scris rabinului Schick în sprijinul lui Seelenfeind, care după opinia sa,a comis o
Sciziunea iudaismului maghiar () [Corola-website/Science/330659_a_331988]
-
săi, să înființeze o comunitate proprie. Ei au subliniat ca fapta lor nu este legată de disputa pe plan național, ci are un caracter local. Comunitatea mamă a aderat, scurt timp după aceea, la Comitetul executiv al israeliților ortodocși. Presa ortodoxă a urmărit disputa de aproape, avertizând asupra primejdiei fenomenului Status Quo pentru lupta Comitetului împotriva neologilor. Meir Perls,un rabin tradiționalist de frunte, a scris rabinului Schick în sprijinul lui Seelenfeind, care după opinia sa,a comis o greșeală. Schick
Sciziunea iudaismului maghiar () [Corola-website/Science/330659_a_331988]
-
rabin tradiționalist de frunte, a scris rabinului Schick în sprijinul lui Seelenfeind, care după opinia sa,a comis o greșeală. Schick i-a răspuns în aprilie, afirmând că dat fiind situația la nivel statal, oricine nu se afiliază la organizația ortodoxă, încalcă porunca „Să nu te ridici împotriva vieții aproapelui tău”(Levitic 19,16), deoarece „reformații” sunt un pericol pentru spirit, ceea ce este chiar mai grav decât un pericol fizic. Această responsă rabinică, arată Jacob Katz, a devenit o piatră de
Sciziunea iudaismului maghiar () [Corola-website/Science/330659_a_331988]
-
Comitetului. Ortodocșii tradiționaliști i-au excomunicat pe toți slujbașii religioși - rabini, dayanim (judecători), shohtim, (măcelari rituali), mohalim (circumcizatori) etc. care au rămas în serviciul comunităților evreiești congresiste, declarând ca aceștia nu vor putea niciodată fi acceptați sau angajați în comunitățile ortodoxe. Potrivit cu sentința lui Schick, această excomunicare s-a extins și la cei care au optat pentru Status Quo.
Sciziunea iudaismului maghiar () [Corola-website/Science/330659_a_331988]
-
care s-au adăugat ulterior alte două, Conform datelor recensământului din 1930 populația județului era de 296.412 locuitori, dintre care 97,1% români, 2,2% țigani, 0,2% maghiari ș.a. Sub aspect confesional populația era formată din 99,4% ortodocși, 0,2% romano-catolici, 0,1% adventiști ș.a. În 1930 populația urbană a județului era de 31.016 locuitori, dintre care 92,7% români, 2,4% țigani, 1,0% maghiari, 0,7% evrei ș.a. Din punct de vedere confesional orășenimea era
Plasa Câlniștea, județul Vlașca () [Corola-website/Science/330736_a_332065]
-
1% adventiști ș.a. În 1930 populația urbană a județului era de 31.016 locuitori, dintre care 92,7% români, 2,4% țigani, 1,0% maghiari, 0,7% evrei ș.a. Din punct de vedere confesional orășenimea era alcătuită din 96,4% ortodocși, 1,3% romano-catolici, 0,8% mozaici ș.a.
Plasa Câlniștea, județul Vlașca () [Corola-website/Science/330736_a_332065]
-
care s-au adăugat ulterior alte două, Conform datelor recensământului din 1930 populația județului era de 296.412 locuitori, dintre care 97,1% români, 2,2% țigani, 0,2% maghiari ș.a. Sub aspect confesional populația era formată din 99,4% ortodocși, 0,2% romano-catolici, 0,1% adventiști ș.a. În 1930 populația urbană a județului era de 31.016 locuitori, dintre care 92,7% români, 2,4% țigani, 1,0% maghiari, 0,7% evrei ș.a. Din punct de vedere confesional orășenimea era
Plasa Siliștea, județul Vlașca () [Corola-website/Science/330737_a_332066]
-
1% adventiști ș.a. În 1930 populația urbană a județului era de 31.016 locuitori, dintre care 92,7% români, 2,4% țigani, 1,0% maghiari, 0,7% evrei ș.a. Din punct de vedere confesional orășenimea era alcătuită din 96,4% ortodocși, 1,3% romano-catolici, 0,8% mozaici ș.a.
Plasa Siliștea, județul Vlașca () [Corola-website/Science/330737_a_332066]
-
Timiș, la trei mile în sud de castelul Timiș. La aceasta se referă predicatul Kádár în nobilirea din 1808. Cei 748 de locuitori au trăit în 134 de case și au fost predominant vorbitori de limba română și de confesiune ortodoxă română. Fiii lui, Ștefan, Emilie, Eugenie și Petru, au moștenit satul după moartea sa. Nepoata sa Anastasia (n. 31 octombrie 1828, Beltinci - d. 27 martie 1907, Graz) s-a căsătorit cu Vincețiu conte de Logothetti (n. 13 noiembrie 1824, Cernăuți
Petru Duka de Kádár () [Corola-website/Science/330749_a_332078]
-
de la Brest a împărțit creștinii de est ai Comunității. În scopul de a sprijini catolicismul, Biserica Unită (recunoștea supremația papală dar numai în ritualuri răsăritene și liturghii slavone) a creat Sinodul de la Brest din 1596, îndepărtând mulți adepți ai Bisericii Ortodoxe din teritoriile estice ale Comunității. Încercările lui Sigismund de a introduce absolutismul s-au răspândit în restul Europei, iar obiectivul său de redobândire a teritoriului Suediei a dus la o rebeliune a șleahtei. În 1607, nobilimea poloneză a amenințat că
Istoria Poloniei în epoca modernă timpurie (1569–1795) () [Corola-website/Science/330739_a_332068]