3,465 matches
-
influența rousseauismului (filantropismul, curentul educației noi, școala activă). De numele lui Rousseau se pomenește pentru prima dată la noi încă din 1794, în legătură cu traducerea (nepublicată) în limba română a comediei Narcis, traducere avîndu-l ca autor pe Ion Cantacuzino: "Narchis sau îndrăgostitul însuși de sine. Comedie de Jan Jac Ruso, pe franțozește făcută și tălmăcită la an 1794". Tot în faza de manuscris se mai găsesc și două traduceri cu fragmente din Émile și Noua Eloiză, datînd probabil din primele trei-patru decenii
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
un motiv în plus să nu-l uite. La un moment dat, nu mai știu ce afirmație a făcut el despre Blandiana, la care ea a răspuns printr-un scurt comunicat. Idee nefericită, fiindcă atâta i-a trebuit autorului Dulapului îndrăgostit ca să repete de câte ori avea ocazia: „Îmi pare rău că am supărat-o, dar eu o prefer pe Cârcotașa”. Dacă pe mine mă prefera Blandianei, Gabrielei Melinescu îi scria cândva scrisori de amor. Dar ea l-a lăsat îndrăgostit lulea și
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]
-
deciziile soțului prin aluzii viclene. Patronează petrecerile, serbările, orgiile. Alaiul ei, constituit din șapte fecioare, determină comportamentul manifestărilor iubirii: Fulla influențează belșugul, Gnaa mijlocește comunicarea divină, Hlynn ajută eliminarea obstacolelor, Sjöfn trezește patima iubirii, Var pedepsește jurămintele false, Löfn împacă îndrăgostiții certați, Syn păzește palatul divin. Freya, fiica zeului Odhinn, zeu suprem, născut din primordialii Borr și Bestla, reprezintă fertilitatea naturii, vegetația, sexualitatea, dragostea pasională. Este ocrotitoarea podoabelor femeiești și patroana magiei. Cultul ei include și prostituția sacră în temple. Este
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
creadă că este iubit, că este unic. Candidata la acest mod de viață învață nu numai să cucerească bărbații și să se mențină în sfera atracției lor pentru bani și alte avantaje, dar și cum să evite bărbații nedoriți: cei îndrăgostiți de neveste, bolnavi, brutali, cu handicapuri severe, zgârciți. Oricum secretarul curtezanei îl evaluează pe client și-i predă acesteia cadourile primite. Ține de talentul ei să-i creeze clientului o ambianță plăcută, să se comporte ca o soție fidelă, să
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
a deveni, la tinerețe, profesioniste ale sexului, prin educație aleasă. În timp, își însușeau cele 64 de arte, arta amorului, mentalitatea și abilitatea de a profita prin câștig și de prestigiu social. Se deprindeau, de asemenea, să renunțe la un îndrăgostit sărac pentru un client care plătește, să aleagă relațiile de pe urma cărora vor profita. Au intrat în legendă curtezane celebre: Ahalya, Katamaki, Laksmana, Pingala, Rambla, Sugandha, Virasena, Kamamanjari, Vasantasena, Indumati, Amrapali ș.a. Toate aveau ca modele zeitățile feminine: Sakti, Lakshmi, Rati
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
ori să răspundă la fel iar dacă primesc daruri, ele să vină cu favoruri afective și sexuale. Să nu se încreadă în jurăminte, să le cântărească și să le diferențieze de cele făcute cu sinceritate. Să nu fie accesibile oricărui îndrăgostit, să-și stăpânească violența firii, să se antreneze în jocuri erotice, după cum acestea li se potrivesc. În Italia, în perioada Renașterii, de prestigiu se bucurau meretrices onestae. Femei frumoase, elegante, cultivate, curtezanele Renașterii se remarcau prin conversații de spirit în
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
din rațiuni de stat. Suveranul trebuia să se căsătorească, din calcul politic, cu Maria-Tereza de Austria. Prevăzător, cardinalul Mazarin le-a adus pe nepoate și pe mama lor la domeniul său, Rochelle, unde era guvernator. Cu toate opreliștile, cei doi îndrăgostiți se întâlneau în taină. Pentru a-l vindeca de pasiune pe rege, cardinalul i-a plasat-o în sfera nevoii de admirație și adorație pe sora mai mare căsătorită, contesa de Soissons. Maria a fost trimisă în Italia și destinul
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
îndrăgostit nebunește de ea, a răpit-o, au plecat amândoi la Paris și au făcut legământ de căsătorie. Puținii bani pe care-i aveau s-au terminat și ea a început să procure bani din relații cu diverși amanți. De îndrăgostit ce era, nu avea puterea s-o acuze și să-și manifeste gelozia. Tatăl, prietenul și fratele său l-au convins să urmeze cursurile teologice, ceea ce a și făcut. Se credea vindecat de iubirea devastatoare. Dar, la o conferință publică
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
Kibo ce se afirmase în zonele de conflict militar. S-au îndrăgostit și s-au căsătorit numai că, în perioada conviețuirii, Yoko i-a descoperit și i-a amplificat defectele soțului ei, a deranjat-o inactivitatea lui, faptul că din îndrăgostit a devenit indolent și grosolan. Nașterea fetiței lor, Sadako, nu a redresat relațiile lor tensionate și Yoko a refuzat să i-o atribuie. Tot în salonul mamei, unde se întâlneau persoane din "lumea bună" a orașului, devine ținta zvonurilor calomnioase
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
derulat motive muzicale, nu sînt interesați de nimic din ceea ce pot sugera și care n-ar putea fi exprimat în limba lor. Într-o sală în care se interpretează opere muzicale, unui poet, unui filozof, unui romancier, dar și unui îndrăgostit sau unui ambițios le va fi întotdeauna ușor și, de altfel, plăcut să uite pe jumătate de muzică și să se izoleze în meditații și reverii. Cu totul alta este atitudinea muzicianu-lui, indiferent că interpretează sau ascultă: în acel moment
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
la Plopii fără soț, în fața cărora este așezat bustul lui Eminescu - o copie a celui din fața Teiului din Copou. Aș îndrăzni să afirm că oriunde s-ar afla adevărații Plopi fără soț ei aduc în sufletele noastre poezia și zbuciumul îndrăgostitului neînțeles. Îl aduce pe Eminescu așa cum l-am perceput poate la primul nostru contact cu poezia lui și putem spune că înainte de a învăța să citim ne-au picurat în suflet versurile romanțate: „Pe lângă plopii fără soț Adesea am trecut
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
mesager în fața reginei. El este, rând pe rând, mesager în calitate de brav luptător, regină și alter ego admirativ. Don Rodrigue este, în primul său monolog din Cidul, o ființă scindată: fiul, apărător al valorilor clanului aristocratic trebuie să înăbușe ezitările tânărului îndrăgostit etc. Pentru a reda aceste forme subtile ale polifoniei teatrale, actorul este mult mai mult decât un simplu locutor. De pildă, un rol important îi revine modului în care intonează și expresiei chipului în momentul în care vrea să dea
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
1845): Într-o dimineață friguroasă de decembrie, spre sfârșitul anului 1612, un tânăr îmbrăcat în haine ponosite se plimba prin fața porții unei case din strada Les Grands-Augustin, din Paris. După ce umblă destul de mult timp pe această stradă, nehotărât ca un îndrăgostit care nu cutează să intre la prima sa iubită, oricât de ușuratică ar fi ea, trecu, în sfârșit, pragul acelei uși și întrebă dacă maestrul François Porbus era acasă. La răspunsul afirmativ al unei bătrâne care mătura o încăpere de
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
cine iese din sat. Atunci când nu scriu și doar observ, folosul meu e la fel de important. Așa s-a întâmplat să abordez câteva subiecte, pe care le-am și publicat în mai vechea carte: „Întâmplări la apa Corrèze”, „Băiatul cu motocicleta”, „Îndrăgostiții”. Henri e un bărbat înalt și subțirel, vioi și mereu în căuta- re de ocupații care să-i pună în mișcare mintea și organismul. E de câțiva ani pensionar, dar, fiind mereu activ, nu se plânge că nu are cu
ALTE ?NT?MPL?RI LA APA CORR?ZE by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83173_a_84498]
-
secțiunea 1961 a Jurnalului, unde Steinhardt, alături de Anatolie Hagi-Beca, are revelația acestui atașament. Colegi în celula numărul nouă, de pe "secția întâi", macedoneanul și legionarul Hagi-Beca, respectiv "evreul botezat și naționalistul român" Nicolae Steinhardt, ajung la concluzia că: "ne aflăm deopotrivă îndrăgostiți de ceea ce găsim cu cale să numim "fenomenul românesc", altfel spus de poporul român". De altfel, analizând "fenomenul românesc" alături de același Anatolie Hagi-Beca, atenția lor se oprește asupra nuvelei lui Brătescu-Voinești, Călătorului îi șade bine cu drumul. Ce se naște
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
Jurnalul fericirii: avataruri politice, metamorfoze ale scriiturii", în Observator cultural, nr. 48, 2006, pp. 12-13. Sabău, Adrian, "Dăruind vei dobândi sau între predică și eseu teologic", în Glasul Maramureșului, nr. 3031, 24 martie 2007, p. 7. Simuț, Ion, "N. Steinhardt îndrăgostit", în România literară, nr. 19, 2005, p. 13. Ștefănescu, Alex, "Expeditor: N. Steinhardt", în România literară, nr. 18/10-16 mai 2000, p. 4. Teremtuș, Nicolae și Botiș Ioan, "Bomba de sub moștenirea Steinhardt", în Gazeta de Maramureș, 8 iulie 2006. * * * Notă
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
Anna-Mad se revalorifică vechi motive romantice, există o oarecare prospețime a limbajului poetic atât în exclamațiile retorice ("o, melancolia atlasului geografic!", "Ce echinocțiu nesperat/ între zi și noapte,/ Anna-Mad,/ Ce resemnată eternitate" - fie ele și sub forma unor avertismente: Sunt îndrăgostitul algelor, Anna-Mad,/ îți spuneam atunci, sunt spărgătorul de visuri/ teme-te de mine!"), cât și în secvențele în care erotismul se realizează prin aglomerarea elementelor descriptive ("Anna-Mad, părul tău despletit era un oraș/ pavoazat cu bandiere lungi, negre și violete
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
iubirii sau a relațiilor amoroase are ceva din ironia și savoarea caragialiană, pentru că sunt supuse aceleiași degradării. Titlul este și el unul apropiat de cele publicistice în astfel de cazuri, Dramă în parc. Cadrul e acela consacrat al întâlnirii dintre îndrăgostiți, dar datele au fost schimbate. Termenul general folosit, femeia, apoi descrierea, "avea ochi obosiți și buze de anilină", "degetele mâinii reci" conturează o întâlnire în care cei doi își sunt străini, din care comunicarea sau comuniunea lipsește. Întâlnirea se realizează
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
în apă, ci în ochi, în suflet. Albastrul este cel care șterge contururile, acvaticul (rada portului cu navele sale) se desenează în sufletul uman și perspectiva este răsturnată, comunicarea se face prin peștii zburători. Este o reinventare a relației dintre îndrăgostiți. Dacă ne-am obișnuit să găsim proiecții ale sentimentelor eului liric asupra universului înconjurător, de data aceasta lumea pare a se proiecta în ochii iubitei și îndrăgostitul n-o mai percepe decât prin intermediul acestora. Se modifică și dimensiunea sonoră a
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
răsturnată, comunicarea se face prin peștii zburători. Este o reinventare a relației dintre îndrăgostiți. Dacă ne-am obișnuit să găsim proiecții ale sentimentelor eului liric asupra universului înconjurător, de data aceasta lumea pare a se proiecta în ochii iubitei și îndrăgostitul n-o mai percepe decât prin intermediul acestora. Se modifică și dimensiunea sonoră a tabloului, sunetul este redat la nivel vizual pentru a se încadra în acest univers aplatizat: "De la înălțimea ce pune somnului capăt,/ din sirene de fabrici, ceasuri care
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
lor era veștedă de nopți nedormite și de plăceri; pe fața lor pudrată, ochii apăreau mari și suferinzi”.1) Vezi personajele: două măști expresive dintr-un film mut, un cuplu aflat la capătul resurselor, epuizat și trist. Sensitif și Marieta, îndrăgostiții din „Cîntec tîrziu”, împrumutaseră acest „fel artistic de a trăi, din unele romane”. Care puteau fi acelea? Unul e, cu certitudine, în răspăr de J. -K. Huysmans, unde „obrajii tencuiți cu fard și buzele pictate” sînt de rigoare. în literatura
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Bacovia, a cărui viața în cuplu durează puțin. Dandysmul său e o manifestare de interior, izolată, intimă, menită să-i sublinieze patima, ardoarea și suferința. Face parte excusiv din jocurile de budoar. Scoase la rampă de autor, figurile celor doi îndrăgostiți anunță de fapt sfîrșitul „romanului” lor. Odată el terminat, „acest fel artistic” de a se purta încetează. Deși nu-l practică decît rareori, dandysmul e, totuși, cel puțin ca aspirație, o componentă a modului de a fi al lui Bacovia
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
ideale - va spune ceva mai tîrziu - erau fugitive, le găsea în cărți, le zărea prin lume”16). Amanții Prezent de cîteva ori, cuvîntul „amant” apare, la Bacovia, doar ca plural: amanți/ amante și înseamnă (nu-i chiar inutil să precizez) „îndrăgostiți”, acesta din urmă lipsind din poezia sa1). Ce fel de îndrăgostiți însă? Dintre cei chinuiți de povara sentimentului, atinși de disperare. Siluetele lor se desenează, prima dată, în „Nervi de toamnă”: „E toamnă, e foșnet, e somn.../ Copacii, pe stradă
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
cărți, le zărea prin lume”16). Amanții Prezent de cîteva ori, cuvîntul „amant” apare, la Bacovia, doar ca plural: amanți/ amante și înseamnă (nu-i chiar inutil să precizez) „îndrăgostiți”, acesta din urmă lipsind din poezia sa1). Ce fel de îndrăgostiți însă? Dintre cei chinuiți de povara sentimentului, atinși de disperare. Siluetele lor se desenează, prima dată, în „Nervi de toamnă”: „E toamnă, e foșnet, e somn.../ Copacii, pe stradă, oftează;/ E tuse, e plînset, e gol.../ Și-i frig, și
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
al XIX-lea defaimează femeia mondenă, "oisive, frivole, inutile, inconsciente de șes devoirs, elle est le contre-modèle de la femme de foyer" [Martin-Fugier, p.14]. Printre cauzele acestei demitizări figurează izolarea morală a femeii, instabilitatea sentimentului de dragoste, mediocritatea sau influențarea îndrăgostitului 58, falsă identitate 59 ș.a. Destinul Parizienei demitizează dragostea romantică. Maupassant surprinde într-un singur alineat dramă legăturii cu o astfel de femeie, în care raportul dominat/dominant se schimbă și demitizează vraja puterii feminine fatale 60. E.Roy-Reverzy menționează
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]