5,682 matches
-
34 31 23 2 Mulțumirea față de veniturile personale 2003 27 43 16 13 1 1999 22 43 19 14 1 Mulțumirea față de realizările personale 2003 4 18 26 46 3 1999 5 18 26 46 4 Indicatori Ani Nefericit, disperat Îngrijorări mari Ceva nu merge Mici probleme Fără probleme Pe deplin fericit Starea din ultimele zile 2003 6 25 17 39 12 1 1999 5 22 25 34 14 0 SOCIODEMOGRAFIA LUMII RURALE ÎN ROMÂNIA, EUROPA CENTRALĂ ȘI EURASIA Ilie Bădescu
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
implicării în activități pastorale a persoanelor nerecunoscute oficial; folosirea fanfarelor pe străzi; instruirea „organelor locale” de a se implica în respectarea „regimului legal al cultelor” și de a semnala împuterniciților abaterile; oprirea adunărilor prea dese în biserici în cursul săptămânii. Îngrijorarea față de menținerea sentimentului religios la cote ridicate a determinat autoritățile de la București să inițieze, între anii 1960 și 1980, acțiuni de „educare științifică și de combatere a misticismului și obscurantismului din conștiința maselor”. Grupările minoritare, atât cele legale, cât și
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
unde, de asemenea, cel în cauză a provocat o serie de disensiuni și dezbinări în rândul baptiștilor. [...] Ca urmare a măsurii întreprinse de noi, prestigiul lui P.P. a scăzut în masa de baptiși, iar el, tot mai des, își exprimă îngrijorarea pentru situația lui de viitor în cadrul comunității. P.P., în prezent, este cercetat și de organele procuraturii, fapt ce îl deranjează, determinându-l să-și caute susținători la Uniunea Baptistă, apelând și la relațiile sale din București și din străinătate.” Sursa
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
a se spânzura (îi era teamă ca ramura să nu se rupă și să-și producă o fractură sau o rană, trebuind apoi să explice cum s-a întâmplat, toate acele lucruri care ar fi constituit o sursă suplimentară de îngrijorare pentru părinții săi...) S-a întors apoi acasă istovit, a așezat sfoara într-un colț al camerei și câteva zile mai târziu a înghițit medicamente... Dacă luăm în considerație „statisticile”, acest băiat a avut una sau două TS? Din punct
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
34 părinți: tați, mame, tați vitregi sau mame vitrege) ale unor adolescenți care tocmai au efectuat o tentativă de suicid (23 de tineri, vârstă medie: 15,5 ani). Dacă autorii regăsesc, după cum ne putem aștepta, sentimente de tristețe sau de îngrijorare (caring) la părinți, sentimente exprimate mai ales în momentul în care a avut loc tentativa de suicid și în zilele imediat următoare, ei constată, de asemenea, că aproximativ 50% dintre părinți exprimă sentimente de ostilitate față de tânăr, sentimente care, mai
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
necesar și nici nu înseamnă deloc a renunța la orice exigență. Prezența grupului de tineri de-o seamă cu subiectul constituie un element important al cadrului în care se desfășoară îngrijirea, liniștind tânărul (după ce s-a depășit faza inițială de îngrijorare în fața ideii de a fi confruntat cu alți tineri „care nu se simt bine”), facilitând identificările laterale și focalizând atenția acestui adolescent asupra unui mediator care este în realitate vectorul relației cu adultul care îl îngrijește. Pentru acești pacienți și
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
lipsă de concentrare frecvenței cardiace, zahăr, fumatul, probleme speranță, stimă de sine diminuată, transpirației, distres de somn incluzând coșmaruri, scăzută, agitație, afectarea intestinal, dureri de probleme sexuale, apariția oboseală rapidă, memoriei, cap, greață și vomă, comportamentelor ne sentimente de panică, îngrijorare, suspin, tremor, ticuri, caracteristice, diminuarea intereipohondrie, agravateama de a lipsă de coordonare sului rea problemelor de nu greși personalitate Figura 2.2: Efectele pe termen scurt ale stresului Efectele stresului Atunci când stresorii sunt intenși și prelungiți ei pot duce la
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
hipnoanalitic. Sugestiile lui erau autoritare, directive, orientate spre viitor și suportive. Scopul lui Hartland a fost acela de creștere a stimei de sine și a încrederii pacientului, precum și de îmbunătățire a abilităților de coping și de minimalizare a anxietății și îngrijorării. El susținea că puțini pacienți renunță la simptome înainte de a se simți suficient de stăpâni pe sine și de puternici pentru a funcționa fără ele. Această abordare poate fi foarte potrivită pentru pacienții care au o mare nevoie de structură
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
a disfuncțiilor fazei orgasmului; eșecul partenerilor în a comunica unul cu celăllat privitor la sentimentele lor sexuale și la comportamentele în care doresc să se angajeze. Una din principalele bariere în calea performanței adecvate și a succesului o constituie stresul. Îngrijorarea în ce privește performanța poate duce la impotență sau ejaculare precoce, iar eșecul repetat în timpul contactului sexual duce la anxietate și frustrare. La femei conflictele inconștiente privitoare la activitatea sexuală pot fi responsabile de vaginism, un spasm reflex involuntar al mușchilor vaginali
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
în timpul nopții și trezitul devreme. Probabil cea mai frecventă tulburare a somnului este insomnia, care poate fi legată de stresul situațional și anxietate, deși există multe alte cauze posibile (de ex. sindromul de apnee de somn și alte dificultăți respiratorii, îngrijorarea că nu va putea dormi, durerea, ingestia excesivă de cafeină și depresiaă. Atunci când persoana este trează se consumă adesea cu gânduri legate de evenimentele din viața sa. Domeniul medicinii somnului s-a extins rapid în ultimele trei decenii iar diferitele
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
recunoscută valoarea specială a protagonistului. Poveștile tradiționale cum sunt „Rășușca cea urâtă” sau „Vrăjitorul din Oz” conțin toate elementele de mai sus. Copiii întâlnesc multe situații stresante în viața lor și adesea au reacții psihosomatice și comportamentale care le produc îngrijorare atât lor cât și familiilor lor. În discuția de mai jos sunt prezentate șase domenii legate de performanța academică, procedurile medicale stresante, dificultățile de somn, enurezisul nocturn, problemele dermatologice și imaginea corporală. Deși aici se subliniază lucrul cu copiii, multe
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
acestui complex devastator. Părerea mea este însă că, dacă privim lucrurile dintr-o perspectivă mai generală, și nu neapărat individuală, pe coordonate mai îndelungate de timp, și mai ales în perspectivă, psihologia românească și psihologii români n-au motive de îngrijorare. Trăiesc cu convingerea că psihologia românească este puternică, robustă, competitivă, chiar dacă unora le place sau nu. Mă bazez când fac această afirmație pe o seamă de argumente și pe câteva dovezi. Un prim argument îl constituie acela că de-a
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
la angajamentul/implicarea personală în/pentru organizație și la dimensiunea de optimism/flexibilitate, celelalte dimensiuni situându-se la cote medii spre înalte, cu excepția nivelului de încredere personală, care se află la limita inferioară a mediei etalonului, ceea ce denotă o posibilă îngrijorare cu privire la siguranța viitoare privind cariera personală sau dezvoltarea firmei/organizației; autoevaluarea performanței se situează la nivelul mediei etalonului. 4.2. Decelarea relațiilor dintre dimensiunile stresului socioprofesional la manageri și identificarea predictorilor pentru efectele la stres Prelucrarea secundară a datelor ne-
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
cu nivelul de încredere, lipsa simptomelor fizice și nivelurile de energie crescute; mobilitatea/optimism cu lipsa simptomelor fizice; nivelul de energie cu simptomele fizice; angajamentul organizațional crescut implică o scădere a nivelului de încredere personal și inducerea unei stări de îngrijorare față de exagerarea implicării/consumului de resurse personale; presiunea recunoașterii meritelor managerului scade nivelul de energie perceput; interesant de remarcat este corelația pozitivă între responsabilitățile personale și satisfacția organizațională (cu cât presiunea din partea responsabilităților personale este mai mare, cu atât crește
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
tip Adult, Copil sau Părinte. Dat fiind că fiecare personalitate este o structură de stări ale eului, orice tranzacție între două persoane este un schimb între șase stări ale eului. Anxietatea, ca stare afectivă de vagă neliniște, apăsare, tensiune și îngrijorare, este neconfortabilă din punct de vedere psihologic. Cei cuprinși de anxietate sunt mereu în alertă, au senzația penibilă de neputință în fața pericolelor pe care le simt că se apropie, au scăderi ale randamentului intelectual (Șchiopu, 1997). Ea apare ca răspuns
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
apare ca răspuns la aspectele imprevizibile ale situației, iar, atunci când stresul indus este foarte intens, anxietatea poate fi însoțită și de frică. Complexitatea și caracterul adeseori imprevizibil al situațiilor cu care ne confruntăm zilnic fac inevitabil un anumit grad de îngrijorare, care, în proporții reduse, poate fi considerată un fenomen normal, cu valențe motivaționale și chiar cu rol declanșator al creativității. Morris (1990) constată că, atunci când solicitările stresante au un caracter permanent și intens, iar individul nu și-a elaborat strategii
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
trei niveluri: mobilizare energetică pentru reacția de răspuns imediat, care poate produce în timp tulburări fiziologice; îngustarea percepției, alterarea gândirii logice, rigidizarea, diminuarea creativității și utilizarea mecanismelor de apărare; dispariția bucuriei de a trăi, anxietatea menținând o stare de perpetuă îngrijorare, a cărei consecință este incapacitatea individului de a face față evenimentelor cotidiene. Din cauza caracteristicilor aparte ale etapelor de viață (prescripții și așteptări de rol, status și experiență), în fiecare vârstă cronologică este învestită energetic preponderent una dintre cele trei stări
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
mulțumite studentele noastre de felul în care arată. Numărul celor care afirmă că au probleme de sănătate în procente reprezintă 52,5%. Restul de 47,5% afirmă că sunt sănătoase. Prima reacție în fața unei astfel de statistici este de reală îngrijorare. Dacă din 120 de fete foarte tinere, cele mai multe în jurul vârstei de 20 de ani, mai mult de jumătate declară că au probleme de sănătate, nu ne mai aflăm în fața unor cazuri izolate, ci ne confruntăm cu un adevărat fenomen. Fie
APLICAȚII ALE PRINCIPIULUI RESPECTĂRII PARTICULARITĂȚILOR INDIVIDIALE ŞI DE GRUP ÎN EDUCAȚIA FIZICĂ DIN ÎNVĂȚĂMÂNTUL SUPERIOR. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Cristiana Pop () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_786]
-
momentul înființării Fondului, precum și dacă acesta a reușit să reziste după încheierea primei sale misiuni, este necesar să revedem câteva dintre elementele de context din perioada anilor ’90, când procesul continuu de adâncire a inegalităților sociale și economice a produs îngrijorare în rândul politicienilor și specialiștilor, al societății civile și populației. Ca un efect direct al acestui fenomen, institutele de sondaj prezentau date ce indicau din ce în ce mai des o tendință de pierdere a încrederii în procesul de schimbare inițiat, atât la nivel
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
Un exemplu interesant ne furnizează, în acest sens, Irving Janis care, făcând observații asupra pacienților ce trebuiau să facă față unei operații, a constatat o slabă legătură (corespondență) între dificultatea reală, a operației (judecată după opinia chirurgilor) și gradul neliniștii (îngrijorării, fricii) pacientului. O explicație a acestui fapt poate consta în diferența de pregătire medicală dintre chirurg și pacient, deosebire care explică conștientizarea de către primul a gravității și implicațiilor operației respective și neputința celui de-al doilea de a prevedea natura
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
deosebire care explică conștientizarea de către primul a gravității și implicațiilor operației respective și neputința celui de-al doilea de a prevedea natura bolii și consecințele operației. Ca urmare, pacientul care prezintă o excrescență suspectă, dar nedureroasă, față de care nu manifestă îngrijorare deoarece nu bănuiește că, ar putea fi canceroasă, se deosebește de pacientul rănit care simte puternic durerea și starea de neliniște (spaima), dar nu are conștiința faptului că, din punct de vedere chirurgical operația, rănii sale este minoră, prezentînd serioase
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
hipersensibilizare, de modificări profunde în sfera vieții afective a elevului (concretizate în stări de irascibilitate, încăpățânare, temeri, neliniște, nesiguranță etc.) pot fi determinate și de atitudinile de neîncredere, admonestare și interdicții nejustificate, manifestate de către unii părinți, sau de răsfățul și îngrijorările excesive ale acestora. Este cunoscut faptul că exigența educativă nerațională determină la elevi sentimente de nesiguranță și neîncredere care se adâncesc, pe măsura lărgirii contactelor extrafamiliale ale acestora, ducând la devieri de conduită. De aici rezultă necesitatea ca părinții și
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
impresia că i se va întâmpla ceva deosebit, ceva rău „teamă fără obiect”, cum îi spunea P. Janet). Altfel spus, persoana se găsește într-o stare de pericol iminent, pe care însă delimita, defini, sau înlătura. De aici și acea îngrijorare, sau acel sentiment al neputinței persoanei în cauză față de pericolul difuz anticipat. Filosofii existențialiști (ex. J.P. Sartre) vorbesc chiar de prezența la persoana anxioasă a unui sentiment al înstrăinării față de sine și față de lume. Acest sentiment ar fi determinat, spun
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
mult ca altele la bugetul comunitar, tremură că vor fi nevoite de acum înainte să dea încă și mai mulți bani, iar țări care au fost net beneficiare se tem că milioanele lor vor fi „sifonate” spre Est. O altă îngrijorare mai sensibilă este aceea a migrației forței de muncă. Vest-europenii sunt timorați de „invazia” străinilor din estul Europei, dispuși să muncească din greu pentru salarii mai mici decât localnicii pe care îi lasă astfel fără locuri de muncă. Chiar înainte de
Secolul XXI. Viitorul Uniunii Europene. Războaiele în secolul XXI by Silviu Brucan () [Corola-publishinghouse/Science/2353_a_3678]
-
unele părți importante din viața și experiența candidatului, iar pentru candidat, de a divaga și plictisi intervievatorul sau de a evidenția și unele puncte slabe ale personalității. Interviul stresant, ca tip special de interviu, are ca scop să producă neliniște, Îngrijorare și presiune asupra candidatului pentru a se putea vedea felul În care reacționează. Acest tip de interviu este recomandat la funcțiile ce presupun un grad ridicat de stres, el având ca scop verificarea calităților de a lucra Într‑un mediu
Potențialul uman al firmei. Asigurare și utilizare by Petru Radu () [Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]