8,846 matches
-
fruntea, acel dom înalt care-i dădea un aspect de geniu senzual, o iluzie întreținută de pletele blonde, ondulate, și de buza de sus răsfrântă. Dar era o iluzie: Aleksandr Cerkasov era un nebun nevolnic, plicticos de moarte, pustiu și îngust la minte, iar frumoasa lui soție era perfect conștientă de asta. De aceea îi și purta tot timpul pică, luând-o ca pe o insultă și ca pe o umilință. El nu ripostase niciodată - nu avea cum. Atunci când intrară cei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
vin? Bătălia se desfășura zgomotos și fluctua înăuntrul lui, iar el se simțea la fel de neștiutor și de prost ca și măgarul său, care nu se plângea de nimic, și și-ar fi dorit ca și orizontul lui să fie la fel de îngust ca al măgarului. — Cum demolezi mitul lui Grimus? îl întrebase el pe Gribb. — Nț, venise răspunsul. N-am timp de mituri creaționiste. Trebuie să te conving că o asemenea preocupare pentru explicațiile simpliste ale originilor - adică subiectul tuturor miturilor creaționiste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
tot înainte. Un chicotit de-al lui Alexei, idiotul, vlăstarul râzând de părintele descumpănit, o piesă de șah căzută la pământ, după care înapoi, înapoi spre casă, unde s-a pus jos și s-a uitat în gol. Sărman anacronism îngust la minte, și-a găsit alinarea în brațele curvelor, fiindcă n-a aflat-o într-ale mele, iar acum, când aș fi vrut să-l susțin, nu puteam să-i mai ofer nimic. Privea în gol și fuma, ca și cum moartea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
siluetă care să se târască. Vultur-în-Zbor fie fusese descoperit, fie își atinsese scopul. La celălalt capăt al Drumului Pietruit, în punctul în care orașul K lăsa locul culmilor semețe ale muntelui Calf, pădurea își recâștiga supremația. Vegetația deasă ascundea cărarea îngustă - mai potrivită pentru măgari decât pentru oameni - care ducea către ultimul punct locuit, stânca unde se afla casa lui Liv și de unde ea domina orașul K. Virgil și Vultur-în-Zbor își dăduseră întâlnire aici, în pădure. — Ca în vremurile bune, a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
un pui. Buricul adânc, adânc, o pată întunecată pe albul pielii ei. Sânii mici, dreptul puțin mai mare decât stângul, sfârcul stâng înclinat un pic mai sus decât tovarășul său, dar amândoi încă moi și trandafirii, ca de copil. Umerii înguști, drepți, trași ușor în spate aproape militărește, îndrăzneți și încrezători. Brațele atârnându-i drepte și moi, cu palmele mâinilor întoarse în sus, cu degetele mijlocii ascunse în pumn, sub degetele mari, și o tufă generoasă de păr ce-i umbrea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
K până la promontoriul stâncos și bogat împădurite. Avusese rețineri serioase față de escaladarea acelor înălțimi fără echipamentul adecvat. Prin urmare, a rămas uimit când a văzut înaintea lui un coridor bine curățat care mergea în susul muntelui, un șir întreg de trepte înguste de piatră ce se așterneau domol chiar până la ușa Casei Grimus. Și totuși erau acolo. Erau reale. Vultur-în-Zbor clătină din cap, cuprins involuntar, de admirație. Acum urcau scările - Prepelicarul în față, Media la urmă -, iar păsările coborau în zbor și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
-și că mă dă gata. Deci ne mișcăm de aici? zise Belinda, bosumflându-se drăguț. Se fâțâia pe loc, atrăgând atenția asupra picioarelor ei, care, în dresurile pastelate, erau subțiri și lungi ca ale unei berze; genunchii păreau și mai înguști decât gleznele. ÎI aruncă o privire zglobie de sub breton lui Charles de Groot. Amintindu-și de ceva, acesta se uită la ceas. Rezervarea e la opt și jumătate, nu? Da, ar trebui să mergem. Mergem ci toții să luăm cina
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
extrem de dezordonată - jacheta de camuflaj, blugii largi: nu putea fi decât Tony Muldoon. Vorbea cu o fată înaltă, slabă, mai înaltă decât el. Era rasă în cap și purta un pulover scurt, care era strâmt chiar și pentru pieptul ei îngust, lăsând câțiva centimetri de piele albă să i se zărească pe dedesubt. Fusta ei era de o palmă sub fund și picioarele erau aproape la fel de slăbănoage ca ale Belindei Fine. Se uita împrejur; era destul de ușor, fiind înaltă de aproape
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
mai puteam sta lângă colț mult timp. Primrose Gardens era o stradă mică, extrem de drăguță, cu un oval mare de iarbă în mijloc, cu pomi, bănci și un loc mic pentru copii, ca un parc în miniatură, în jurul căruia strada îngustă se despărțea și se unea din nou la celălalt capăt, precum un râu în jurul unei insule. Casele din jur erau înalte și înguste; mașinile erau blocate pe ambele părți ale străzii, strânse mai tare ca blugii pe fundul unui zidar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
cu pomi, bănci și un loc mic pentru copii, ca un parc în miniatură, în jurul căruia strada îngustă se despărțea și se unea din nou la celălalt capăt, precum un râu în jurul unei insule. Casele din jur erau înalte și înguste; mașinile erau blocate pe ambele părți ale străzii, strânse mai tare ca blugii pe fundul unui zidar. Era timpul să acționez. Liniștită, am hoinărit în josul străzii și am intrat în grădini. Copacii și tufișurile aveau un frunziș bogat și protector
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
suferinței. Se pare că Charles nu avea rude apropiate, doar niște veri în Olanda care nu veniseră la înmormântare, așa că Belinda nu era nevoită să le consoleze pe rudele îndurerate. Ea purta o pălărie neagră imensă și o rochie lungă, îngustă și neagră, în care arăta ca amanta unui magnat luându-și rămas-bun. Asemănarea dintre gemene era accentuată de hainele formale. Puteau fi chiar clone. Sir Richard a ținut-o părintește cu un braț pe Belinda pe parcursul întregii slujbe, cu Suki
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
din câte cunoșteam; ceilalți oameni erau pentru ea doar imagini pe care să le actualizeze după bunul plac - ba chiar sau, mai bine spus, în special Suki, care își făcea prea multe griji pentru ea. Și-a întins brațele, mânecile înguste ale rochiei sale desfăcându-se în clopot peste mâinile ei subțiri, și își privi unghiile un moment. Mă întreb dacă voi primi banii lui Charles, a spus meditând. Dacă am fi fost căsătoriți, i-aș fi luat. Nu că ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
a închis. Am pus telefonul jos, dezgustată de mine, simțindu-mă ca un șantajist de ultimă speță. Din spatele vălului negru, mi s-a părut că ochii Belindei Fine râdeau de mine. Pubul era într-o curte interioară pe niște străzi înguste, fațada nu promitea multe, iar interiorul la fel de soios era mai rău decât părea. Simon era deja acolo, într-un separeu din spate, unde clienții nu puteau fi văzuți decât dacă străbăteai jumătate de pub. Era un loc potrivit pentru o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
Este o curiozitate metafizică. Răspunsul sarcastic al lui Janey a fost mascat de întoarcerea lui Helen, îmbrăcată într-o rochie lungă, neagră și strâmtă, care m-a ciugulit de obraz cu buzele ei ca un plisc. Avea trăsături mici și înguste care se potriveau fotografiilor, cu toate planurile și unghiurile iar, și ochii verzi, calculați. Cu cine ai rămas să vorbești? a întrebat-o Janey. —Oh, doar cu adunătura obișnuită, nimeni special. Am discutat despre psihanaliștii lor. Helen era sub terapie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
Lloyd“. —Cum adică, dacă e în ordine costumul? Că trebuie să fie în dungulițe? Sebastian și-a tras răsuflarea brusc. — Te rog, în dungi late. Dungulițele sunt pentru băieții șmecheri. Costume cu un singur rând de nasturi, cămăși simple. Bretele înguste, dar trebuie să fie sobre. Eram biruită de o emoție pe care nu mă așteptam să o simt vreodată - o mare milă pentru acești bieți bărbați. Cum puteau ei să-și exprime personalitatea? — Dă-i drumul acelei domnișoare, Shaw, tună
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
de Pimms? am zis. —Nu, mulțumesc, Sam, mi-a răspuns. Mă duc chiar eu. Să-ți amintești ceea ce ți-am spus, da? Nu vreau să-l mai văd pe Richard îngrijorat de lucrul acesta. Vorbesc serios. I-am urmărit umerii înguști în rochia de in făcându-și drum prin mulțimea de agenți de bursă, în ciuda beției și zgomotului lor, care se dădeau imediat la o parte pentru a o lăsa să treacă. Mă gândeam că ar fi făcut asta și dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
mine și, mai ales, îl dojenea pe un oarecare bastard, pocnindu-l cu bățul: „Tu trebuia să rămâi acolo, în legea ta, în nenorocirea ta, ce-ai mai venit să le strici rosturile?“. L-am urcat cu greu pe treptele înguste, mai mult opintindu-l din spate, ca pe un balot imens. Din când în când, se agăța de bara înfiptă în zidul mucegăit, răsucindu-se spre mine, întrebându-mă în șoaptă: „Da’ le-ai spus că am viză chiar de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
de mirajul tânguirilor sale. Îl stârneam cu câte o întrebare, uneori, când eu însumi mă doream toropit de reveriile unor ținuturi în care nu aveam să ajung nicicând: — Kerim, îi spuneam, pot să te întreb ceva? Mă privea cu ochi înguști, scormonind parcă în mine întrebarea nepusă, cântărind dacă merita să o primească, zâmbea sfios, clipind des, puțin speriat: — Putem, de ce nu putem. Întrebam orice la Kerim, dar nu întrebar de-m lovește la inim, la Kerim ast întrebar nu puneam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
ruta noastră se pierduse Într-un amalgam de spirale ce urca Încetișor spre măruntaiele labirintului. În cele din urmă, am izbutit să-mi refac pașii prin hățișul de culoare și de tuneluri, pînă cînd am apucat-o pe un coridor Îngust care părea o pasarelă Întinsă spre beznă. Am Îngenuncheat lîngă ultimul raft și mi-am căutat vechiul prieten ascuns Îndărătul rîndului de tomuri Îngropate sub un strat de praf ce strălucea precum chiciura În lumina opaițului. Am luat cartea și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
Înveșmînta cerul Într-un albastru arzător. CÎnd am ajuns pe strada Ganduxer, șoferul coti la dreapta și Începurăm lentul urcuș spre promenada Bonanova. Colegiul San Gabriel se Înălța În mijlocul unei pădurici, În punctul cel mai de sus al unei străzi Înguste și șerpuitoare ce urca dinspre Bonanova. Fațada, presărată cu ferestre enorme În formă de pumnal, avea profilul unui palat gotic de cărămidă roșie, suspendat În arcade și turnuri care se arătau peste coroanele unui pîlc de platani, În contururi de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
am aruncat o privire disperată. El tăgădui senin, dîndu-mi a Înțelege să-l las să se ocupe de chestiune. Maica Hortensia ne conduse pînă la ceva ce părea o celulă lipsită de lumină și de aerisire, la capătul unui culoar Îngust. Luă una dintre lămpile de gaz ce atîrnau pe perete și ne-o Întinse. — Durează mult? Eu am treabă. — Să nu zăboviți din pricina noastră. Vedeți-vă de treabă, că noi Îl luăm și plecăm. N-aveți nici o grijă. — Bine, dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
acela pe care de ani de zile promitea să-l dea de pomană și l-am sărutat pe frunte ca și cînd aș fi vrut să-l feresc astfel de firele nevăzute care Îl Îndepărtau de mine, de acel apartament Îngust și de amintirile mele, ca și cînd aș fi crezut că, prin sărutul acela, aș fi putut Înșela timpul, convingîndu-l să treacă mai Încet, să se Întoarcă Într-o altă zi, Într-o altă viață. 34 Mi-am petrecut aproape
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
lumina lumînării abia dacă izbutea să smulgă Întunericului vreo cîțiva centimetri. CÎnd am ajuns jos, am ridicat lumînarea și am privit În jur. N-am descoperit nici o bucătărie, nici o cămară ticsită cu bușteni uscați. Dinaintea mea se deschidea un culoar Îngust ce dădea Într-o sală În formă de semicerc, unde se Înălța o siluetă cu chipul brăzdat de lacrimi de sînge și cu doi ochi negri fără fund, cu brațele deschise ca niște aripi și cu un șarpe de spini
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
pe care Îi visezi. Pentru mine, Nuria Monfort avea consistența și credibilitatea unui miraj: nu-i pui veracitatea sub semnul Îndoielii, ci pur și simplu umbli după el pînă cînd se destramă sau te distruge. Am urmat-o pînă În Îngustul salon de penumbră unde Își avea masa de scris, cărțile și colecția aceea de creioane aliniate ca un accident de simetrie. — Credeam că n-o să te mai văd. Regret că v-am decepționat. Se așeză pe scaunul din fața biroului, Încrucișîndu-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
Viçenteta l-a informat că Sophie trăia ca vai de capul ei Într-o pensiune situată pe o ulicioară din spatele clădirii Poștei, așteptînd să plece vaporul care să o ducă În America. Miquel s-a dus la adresa respectivă, o scară Îngustă și mizerabilă, ocolită de lumină și de aer. În vîrful acelei spirale prăfoase de trepte Înclinate, Miquel a găsit-o pe Sophie Carax, Într-o cameră de la etajul al patrulea, băltind de umbre și de umezeală. Mama lui Julián stătea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]