54,930 matches
-
în 1834, era fiu de țărani din Ocna Sibiului și își datorează cariera mitropolitului ortodox Andrei Șaguna. A absolvit liceul de la Sibiu (în limba germană), și, apoi, în 1857, a devenit student al Institului teologic sibian. Aici a avut loc întîlnirea, plină de consecințe, cu mitropolitul Șaguna. Acesta, apreciindu-l mult pe tînărul student, îl sfătuiește să se înscrie și la Facultatea de Drept. Și cum studentul a acceptat propunerea, a devenit pe dată funcționar la Cancelaria consistorială a Sibiului. Avînd
Jurnalul unui memorandist by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17214_a_18539]
-
obișnuit, cel care va duce greul și în acest an și în cei care vor urma pînă cînd România va fi primită în Uniunea Europeană. Or, acest accept depinde în mare măsură de atitudinea presei din perioada imediat următoare. La această întîlnire, însă, premierul a mai lansat un semnal. Acela că, indiferent care sînt problemele care macină coaliția de la putere, el nu are de gînd să se lase antrenat în ele, ci își vede numai de rostul său de tehnocrat căruia i
Strategia pe termen scurt a dlui Isărescu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17256_a_18581]
-
să ne povestească? Schematic judecând, nimic extraordinar. Cu toate acestea extraordinarul există totuși, în subsolurile fiecărei experiențe, iar oamenii îl descoperă cu uimire, doar că de cele mai multe ori nu sunt pe deplin conștienți, ori nu știu să-l relateze. O întâlnire cu doi câini enormi, pe un drum pustiu de munte: pericolul iminent, care este depășit prin transfigurarea interioară a personajului. Un primar dintr-un sat francez care povestește despre activitatea sa din Rezistență - extrem de periculoasă în sine, dar limitându-se
Violența domenstică by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17263_a_18588]
-
secol XIX, Școala Shanghai. Nu sînt o cunoscătoare a artei chineze, dar am rămas minute lungi în fața cîtorva dintre pînze, nu atît sau nu doar impresionată de frumusețea lor discretă, calmă și parcă depărtată, cît mai cu seamă derutată de întîlnirea cu un univers estetic și mental atît de diferit. Unul dintre tablouri, creat de Zhou Xian în 1867 și intitulat " O sută de flori", a fost inspirat de o compoziție mult mai veche, datînd din secolul al XVI lea, a
Riscul gazetarului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17254_a_18579]
-
atît de grave ca aceasta. Cu atît mai mult cu cît poetul Adrian Păunescu are o audiență din ce în ce mai mică. De la postul de televiziune Antena 1, el s-a mutat la Tele 7 abc, unde poate defila și cu cenaclul său și cu întîlnirile sale nocturne, dar în fața unui public mult mai restrîns.
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17255_a_18580]
-
Apostu merita un alt tip de întoarcere acasă, un alt spațiu de expunere și un alt cadru al receptării. Expoziția de la Muzeul municipiului, mai degrabă un inventar naiv de lucrări decît o expoziție propriu-zisă, este expresia pură și nefericită a întîlnirii dintre două exteriorități: sentimentalismul familiei, pe de o parte, și amatorismul curatorial, pe de alta. Ceea ce se impune aici, în primul rînd, este o senzație de flagrantă neînțelegere, dublată de o dorință imperativă de a spune totul dintr-odată, precipitat
Noul exil al lui George Apostu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17269_a_18594]
-
pașilor lui Mozart. Sau Kafka. Nu se poate ca aura teatrului Stavovské - elegant, opulent și cald totodată - să nu îi fi motivat, odată în plus, pe actorii lui Purcărete (patru francezi, trei italieni și trei români). De altfel, ei așteptau întîlnirea cu Praga, cu un public avizat, cultural, deshis spre o propunere de mari proporții spirituale cum este De Sade. Spectacolul a fost bine mediatizat, am întîlnit afișe peste tot (și nu mi s-a părut deloc puțin lucru că era
O săptămână sadică la sfîrșitul lumii by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17268_a_18593]
-
națională, vine cineva mai bine informat, mai vioi, cu o foame culturală sănătoasă, înghițind și digerînd rapid noutățile din domeniu, propunînd alte subiecte de discuție sau altă viziune asupra celor vechi. Asta nu poate decît să învioreze atmosfera, să facă întîlnirile mai pasionante, mai dinamice, mai antrenante. Cu aceste sentimente am primit primul număr al "săptămînalului de informație și analiză culturală" OBSERVATOR CULTURAL (director: Ion Bogdan Lefter, redactor-șef: Carmen Mușat, redactori: Paul Cernat, Victoria Luță, Cristian Munteanu, Diana Soare), apărut
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17273_a_18598]
-
permanent, se abține cât poate, îl inundă apa memoriei") și al casei cu ploaie nesfârșită, personajul renaște, în cele din urmă, nu numai din propriul trecut, dar și din versiunile fictive ale vieții sale, cum se întâmplă de exemplu, în întâlnirile cu fata-rață, prezență miraculoasă și imaginea iubitei pierdute: "Ah, cu aceeași senzație perfectă că toate acestea mi se mai întâmplaseră cândva. Cândva... Ceva I-me-mo-ri-al." Sub semnul rescrierii permanente, romanțul personajului contemporan se sfârșește în cheia improvizației și a revenirilor halucinante
O meditație pentru zilele noastre by Roxana Pană-Oltean () [Corola-journal/Journalistic/17279_a_18604]
-
chiar așa arăta: părinți protectori, bunici ce întrupau însăși bunătatea, mătușe adorabile, verișori plini de farmec, vecini binevoitori, colegi săritori, prieteni devotați. Nu era o lume idilică, o lume lipsită de conflicte. însă, ca prin miracol, toate se rezolvau prin întâlnirea dintre adversari, prin conversația potolită și prin dialogul deschis. Ulterior, am descoperit și latura mai puțin plăcută a lumii românești: activiști de partid ce emanau, la fiecare cuvânt, vulgaritate și tâmpenie, securiști unsuroși, insinuanți, condeieri ce duhneau a veleitarism de la
Dreptul la sinonimie by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17292_a_18617]
-
cerut nimeni vreo modificare... să schimb ceva, nu, nu... Poate, odată, a fost o excepție... O singură dată! O.G.: Relatați-ne un moment decisiv din viața Dv. O întîmplare care v-a marcat destinul, ceva în sensul acesta... I.P.:Întîlnirea mea cu Lovinescu... a fost hotărîtoare. Datorită lui am pătruns în altă lume. Viața mea a fost o continuă obsesie... îmi doream să scriu, să scriu... De la 14 ani am vrut să devin scriitoare, dar nu știam cum... Păi, întîlnirea
La 90 de ani, Ioana Postelnicu de vorbă cu Ovidiu Genaru by Ovidiu Genaru () [Corola-journal/Journalistic/17267_a_18592]
-
Întîlnirea mea cu Lovinescu... a fost hotărîtoare. Datorită lui am pătruns în altă lume. Viața mea a fost o continuă obsesie... îmi doream să scriu, să scriu... De la 14 ani am vrut să devin scriitoare, dar nu știam cum... Păi, întîlnirea mea cu Lovinescu a fost un miracol, Domnule Genaru, îți imaginezi? Să ajung să fiu atît de prețuită de el, nu îndrăznisem să-mi închipui asta... De fapt el mi-a făcut calea mea. Dacă eu exist și sînt, o
La 90 de ani, Ioana Postelnicu de vorbă cu Ovidiu Genaru by Ovidiu Genaru () [Corola-journal/Journalistic/17267_a_18592]
-
o carte de care va trebui să țină seama orice cercetare de istorie a culturii noastre. Și, altfel, modelul criterionist, pentru care militează Liviu Antonesei, e unul foarte actual fie și numai pentru bunul motiv că presupune totdeauna o bună întîlnire intelectuală: aceea care îți permite apropierea, asumarea, dar și despărțirea, îndepărtarea: "o apropiere prin depărtare", cum zice, după un poet de azi, Liviu Antonesei.
Ultimul criterionist by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/17301_a_18626]
-
unui prozator ratat condamnat să se facă una cu toți eroii creați de el... Se jură mereu pe autenticitatea personajelor, chinuindu-se să demonstreze că "trăiește ca ele". Arta lui care, de atîta nevoie de autenticitate, devine falsă și incredibilă. * Întîlnire cu M. pe stradă. Îmbătrînită, neîngrijită, nefardată. N-am mai văzut-o de 15-17 ani,... de cînd, la mare, pe plaja pustie, încă luminată de soarele amurgului, îi adusesem dintr-o vie de pe coasta îndepărtată a falezei un ciorchine mare
Note abandonate by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17323_a_18648]
-
fă copii, croșetează!" * Portretul unui dramaturg pueril, de ocazie. "Avea un costum gri, nasturi la haină înveliți, îmbrăcați în cîrpă, pantofi scîlciați, tot gri, cu găuri, împletiți, vorbea repede sugîndu-și măselele din cînd în cînd în pauzele dese și la întîlniri îl pupa vesel și afectuos pe orișicine. La despărțire, cei rămași aveau să observe cu timpul că imediat îl bîrfea imediat pe cel plecat, și că, de fapt, tuturor, din cînd în cînd, după asemenea întîlniri, le venea rîndul să
Note abandonate by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17323_a_18648]
-
pauzele dese și la întîlniri îl pupa vesel și afectuos pe orișicine. La despărțire, cei rămași aveau să observe cu timpul că imediat îl bîrfea imediat pe cel plecat, și că, de fapt, tuturor, din cînd în cînd, după asemenea întîlniri, le venea rîndul să fie forfecați... * Blond, nevrotic, anxios. Copilăros la figură. Pliuri amare în colțul gurii. Dinți strînși, îndesați, de rozător, fără succes la femei. Tipul de bărbat care rămîne atașat pe viață unei singure femei, nu ca morală
Note abandonate by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17323_a_18648]
-
și totuși apăsătoare de dinaintea detunăturii, mirarea nespusă pe care o provoacă simpla prezență a armei și a morții pe care o anunță - toate acestea devin nu numai poem de o mare frumusețe, ci și obsesie. Din ziua aceea, a ciudatei întîlniri, autorul e urmărit de silueta masivă a vînătorului, obsedat de întrebări și temeri pe care nu știe să și le explice. Pînă cînd, la ceva timp după apariția poemului - de a cărui inadecvare în revista cinegetică autorul e rușinat și
Culoarea tristeții by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17308_a_18633]
-
La aceste dileme ale scriitorului, livrești cîtă vreme ele există doar în poem, vînătorul vrea să răspundă. Romanul lui Yasushi Inoue devine, astfel, o tulburătoare reflecție pe tema unei metafizici a mimetismului, a interfeței dintre ficțiune/închipuire și realitate, a întîlnirii dintre supoziție, ca act creator, și acele obiecte - corelative obiective - care ne susțin fantasmele. Ceea ce vînătorul, numit cu o recunoscută convenție a arbitrarului Yosuke Misugi, îi pune la dispoziție autorului, despre sine, nu e o confesiune, firește. Nici un șir de
Culoarea tristeții by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17308_a_18633]
-
Locarno. Este vorba de laureații concursului "SSR idée suisse", care au obținut foc verde pentru a-și realzia filmele Id Swiss și La bonne conduite. Sunt filme documentare, articulate în episoade - o nouă generație de cineaști elvețieni se prezintă la întâlnirea cu diferitele culturi pe care le reprezintă "țara cantoanelor" și își notează cu luciditate și umor, tristețe sau îngrijorare impresiile personale în atașante Kaleidoscopuri. În Id Swiss - 7 cineaști vor să cunoască cum este percepută identitatea elvețiană de imigranți ce
Sărbătoarea filmului elvețian by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/17322_a_18647]
-
complexe, deși trebuie să facă față neajunsurilor provocate de însuși statutul său de animal hibrid, care se află, simultan, în două luntre. Cel mai explicit - și avînd ochii larg deschiși - optează Faust. Bătrînul savant (un fel de pustnic pînă la întîlnirea crucială cu Mefisto), ce pare a fi epuizat tainele cărților, e conștient nu doar de faptul că alegi în orice clipă a vieții - ceea ce sfîrșește prin a fi obositor, chiar monoton -, ci și de acela că nu încetezi să te
Faust, cavalerul și struțocămila by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/17343_a_18668]
-
a avut ce și-a dorit. El își oferă șansa de a lua viața de la capăt (încă un păcat de moarte, dat fiind că viața ne-a fost dată doar o dată), fără a și-o nega pe aceea dusă înaintea întîlnirii cu Mefisto, diavolul de la răscruci. Dacă n-ar fi așa, piesa lui Goethe s-ar sfîrși la moartea Margaretei.) Faust vrea să își proiecteze singur totul. Chiar și viitorul care îl așteaptă dincolo de moarte. Între altele, el e salvat fiindcă
Faust, cavalerul și struțocămila by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/17343_a_18668]
-
ritm, sugerînd o călătorie construită pe o temă cu variațiuni, o călătorie nărăvașă, o aventură printr-o lume zbuciumată, dominată însă de iubire, mai mult decît de instincte, cum se întîmplă pe scenă. Pentru trupa Teatrului "Toma Caragiu" din Ploiești, întîlnirea cu Hausvater, un regizor carismatic, a fost o experiență covîrșitoare. Trebuie evidențiat aici efortul conducerii și al trupei de a se mișca într-un sens pozitiv, de a căuta să se întîmple ceva, de a invita regizori să monteze aici
La iepurele mort by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17376_a_18701]
-
scenografi ca Florica Mălureanu și Vittoria Holtier. La colaborarea cu regizorul Alexander Hausvater nu se putea ajunge doar stînd cu mîinile încrucișate și visînd. Lucrurile întîmplate aici, mai bune sau mai puțin bune, au făcut posibil asta. Pentru regizor însă, întîlnirea nu a condus la un spectacol împlinit, coerent. Într-un fel pare că Hausvater și-a abandonat intențiile și interpretarea lui Witkiewicz pe drum, adaptîndu-se la nivelul de receptare și la capacitățile concrete ale trupei. De aceea, probabil, regizorul mizează
La iepurele mort by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17376_a_18701]
-
Capșa, (ouă moi la pahar, unt, șuncă, cornuri și un svarț) în care vreme își citea, atent, presa zilei. Și prînzul îl lua la Capșa și se plîngea de mizerie pentru că nu putea lua și cina tot acolo. Nu evita întîlnirile cu colegii scriitori, preferînd, evident, numai pe unii importanți și cu care avea ceva de discutat, mai totdeauna în contradictoriu. Apoi e falsă opinia că prozatorul nostru a fost un om modest. Numai modest n-a fost, se știe, această
Evocări verosimile by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17354_a_18679]
-
trebui să se considere norocos de potrivirea între mandatul său și sărbătorirea a 150 de ani de la nașterea poetului. Cît despre intelectualul Emil Constantinescu, acesta ar avea toate motivele să se considere fericit că soarta i-a oferit o asemenea întîlnire. Din acest punct de vedere, e mai mult decît exagerat să citim un asemenea eveniment ca pe o afacere cu iz electoralist. Iar dacă ministrului Culturii i-a venit ideea ca acest an să fie declarat în România drept an
Despre Eminescu azi by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17384_a_18709]