3,081 matches
-
ridicată însăși pretenția sa la obiectivitate și evidență totală. Aceste acte însă par deocamdată a fi, toate, judicative; sau cel puțin par a se afla în orizontul gândirii autonome și formale, adică al dictaturii judicativului. Demersul de față, așadar, nu țintește direct către cunoașterea ca atare (nu este o "teorie a cunoașterii) luată într-o unitate a sa, de exemplu, cunoștința veritabilă și, la drept vorbind, nici către re-cunoașterea de tip filosofic (nu este o "doctrină" întemeiată pe "înțelepciune"), ci către
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
constituirea dictaturii judicativului. În privința aceasta, ar fi de reflectat asupra faptului că dictatura judicativului nu este forma originară a reconstrucției filosofice. Este cea mai radicală formă, aceasta poematică propusă pentru o a doua Introducere față de cea a dictaturii judicativului, pentru că țintește către o negare; dar, poate, numai către o revenire la sine a filosofiei, dacă ținem seama de ceea ce tocmai am observat în privința formei originare a reconstrucției filosofice, și chiar către o revenire la sine a dictaturii judicativului, printr-un proiect
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
acesteia cu pretenție de grijuliu-păstrător al "adevărurilor" despre lucrurile însele. În ultimă instanță, o asemenea gândire ar pune de-o parte toate aceste piese ale actului de recunoaștere prejudecăți, pre-comprehensiuni, presimțiri etc. -, după ce ele sunt recunoscute ca atare, pentru a ținti, cu toate mijloacele ei, începutul însuși, mai bine zis, originarul în sens constitutiv pentru "lucrurile însele", aflat dincolo sau, poate, dincoace de toate aceste precondiții. Modelul a ceea ce se întâmplă înaintând pe orice cale filosofică îl putem găsi în scenariul
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
chiar în acest orizont. În fapt, cu sau fără "model", cât de profund putem săpa la rădăcina lucrurilor, în locul indicat de întrebarea însăși, în scopul de a descoperi un "început" legitim pentru un demers propriu-zis filosofic? Interogațiile de mai sus țintesc, după cum se vede, către un propriu al demersului de tip filosofic. Așteptările noastre în privința sa sunt deja active, odată acceptate câteva convenții ale orizontului uimirii aparținând tradiției filosofice. Poate că însăși judecata radicală a condițiilor sub care se constituie discursul
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
fi cu putință operarea reducției judicative. Evaluarea de mai sus a Categoriilor lui Aristotel are temei; în lucrările Organon-ului, mai cu seamă în primele două, Categoriile și Despre interpretare, Aristotel analizează elementele discursului și dintr-o perspectivă ontologică, chiar dacă țintește să construiască un instrument (organon) "logic" cu ajutorul căruia să descopere greșelile produse în argumentare, în fond, să dezvăluie erorile logice ale sofiștilor (adică "sofismele"). Tocmai pentru atingerea acestui scop, Aristotel implică în discuție conceptul adevărului, singurul criteriu în baza căruia
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
altor concepte matematice, ci deschide un orizont de tematizare în care mai mulți termeni din această știință, precum și din știința logicii, sunt remodelați: expresie, expresie matematică, funcție, structura funcției, sens, semnificație, simbol, obiect, relație, propoziție etc. Prezentarea scurtă care urmează țintește către ilustrarea ideii formulate ca temă mai sus, referitoare la relația de adecvare dintre lucru și cuvânt și la sinteza onticului cu lingvisticul în logic. Frege a avut alte scopuri în studiul său despre Funcție și concept, decât tema deschisă
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
în genere) și argumentare (aceasta din urmă fiind, de fapt, o ipostază a raționamentului, anume raționament dialectic). Mai întâi vor fi ilustrate constituirile discursive complexe pe temeiul structurii logice originare pornind de la câteva reconstrucții filosofice care în mod explicit au țintit către statutul de "analitică" sau "dialectică". Apoi, prin operarea unei reducții judicative a dictaturii judicativului, vor fi reconstruite sistematic înseși "condițiile de constituire" ale analiticii (și raționamentului) și ale dialecticii (și argumentării). Structurarea și restructurarea discursului (oricărui tip de discurs
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
aceasta, ele rămân la statutul inițial, acela de domenii ale logicii-organon -, vor căpăta statutul unor modele de discurs, mai bine-zis, funcționând în sensul pre-ordonării (pre-normării) spațiului de discurs în care se vor încadra toate demersurile teoretice (contemplative), speculative, aporetice, care țintesc acreditarea sau măcar acceptarea, în zona semnificativă a înțelegerii "lucrurilor", a cunoașterii acestora etc. Aristotel pune pe seama celor două modele și funcții "locale", particulare. De exemplu, în privința rolului topicii (dialecticii) pentru filosofie, el susține că "dacă suntem în stare să
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
ele operații "logice", au un sens mult mai larg; ele sunt, de fapt, tipuri de analitică și de dialectică, nu de raționamente (demonstrație, argumentare, analogie etc.). Operarea lor nu este posibilă decât pornind de la întreaga bogăție a dictaturii judicativului și țintind către ceea-ce-este aceasta: către timp. Reducția are chiar acest sens de restrângere regresivă a sensurilor elementelor dictaturii judicativului, până se ajunge la timp. Reconstrucția mai degrabă postulează originaritatea timpului, pentru a reface, pe acest temei, structura dictaturii judicativului în toată
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
atare a cunoștinței veritabile. 3.1.2.4. Corectitudinea gândirii și constituirea silogismului prin operația de mediere Ideea de corectitudine reprezintă, cum știm deja, unul dintre temeiurile logicii organon. Ea pare a avea, mai întâi, o justificare pragmatică, întrucât Aristotel țintea să construiască un instrument cu ajutorul căruia să respingă raționamentele sofiștilor. Acestea vor fi socotite incorecte, iar faptul acesta constituie un motiv puternic pentru a le respinge. Dar corectitudinea, bazată pe reguli, are semnificație și în construcția ca atare a silogismelor
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
se poate să nu fie făcut. O cale lăturalnică ne-ar conduce către pierderea țintei. Aceasta din urmă apare, în contextul amintit, în mod generic (construcția silogismului după reguli formale și generale), așa cum s-a precizat mai sus; dar Aristotel țintește și către o "formă" logică determinată ca "mod silogistic" (în structura logică proprie acestuia sunt precizate tipurile judecăților de predicație din premise și tipul concluziei). Între silogismul corect, constituit pur și simplu după legi formale și generale, și modul silogistic
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
procedeu "analitic". Dar de ce este atât de semnificativ actul acestei scoateri la iveală a unui temei pentru proiectul unei ontologii fundamentale, pe care și-l propune filosoful german? Și de ce trebuie să fie atât de atent cu el interpretul care țintește dincolo de rolul lui de a susține demersul ontologic propriu-zis, interesat fiind de rostul unei "analitici", în genere? Și, în urmarea acestor două întrebări: de ce vorbește Heidegger, încă de la debutul demersului său, despre un fapt neobișnuit, care nu ține în mod
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
dictaturii judicativului, termen prim, așadar nesurvenit din/prin altceva, printr-o anumită "mișcare", cum trebuie să se întâmple cu ființarea propriu-zisă, care, astfel, nu poate fi termen prim? Este o cale firească aceea a timpului întru ființare? Toate aceste întrebări țintesc către fenomenul în-ființării, care, potrivit etapelor consumate din reducția judicativă, are drept "agent" timpul. Dar este suficient acesta pentru în-ființare, atâta vreme cât, odată în-ființând, devine el însuși ființarea determinată printr-un act de în-ființare sau de constituire? Nu cumva timpul agent
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
adică tocmai în locul ce este sau măcar pare a fi "natural" pentru ele. În acest demers, integrat reducției judicative, trebuie să pornim de la constituția logică cea mai "durabilă", adică de la subiect. De altminteri, am pornit deja, fiindcă precizările metodologice, care țintesc întâi spre "forma" unui discurs și apoi spre ceea ce aceasta poate cuprinde, sunt nici nu s-ar putea altfel "logice", în primul rând. În privința subiectului, potrivit reducției care a scos la iveală în-ființarea (constituirea) acestuia ca o "poziție" logică, spre
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
doar în unitatea lor. Cf. Günter Patzig, Silogistica aristotelică; I, 2. 55 Cf. Topica, 100 a 100 b. 56 Cf. Ibidem, 101 b. 57 A se vedea, în acest sens, și Aristotel, De anima, Cartea a III-a. 58 Aristotel țintește către asemenea sensuri, de exemplu atunci când vorbește despre "intelectul activ" (De anima etc.), folosind o analogie cu "natura", susținând că acesta apare ca un fel de topos al formelor de cunoaștere, așa cum natura este "rezervorul" (sau potențialul) de genuri, de
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
reduce nevoile de finanțare ale Guvernului și pentru a îmbunătăți sustenabilitatea fiscală pe termen lung, pregătind astfel România pentru intrarea în zona euro; menținerea unei capitalizări adecvate a băncilor și lichidităților suficiente pe piața financiară națională; aducerea inflației la intervalul țintit de B.N.R. și să o mențină în acest interval; asigurarea unei finanțări externe adecvate și îmbunătățirea nivelului de încredere în perspectivele economiei românești. În perioada 20-27 iunie 2010 a avut loc misiunea comună a reprezentanților Fondului Monetar Internațional (F.M.I.), ai
Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Ioan Ciochină Barbu, Constantin Sălceanu, Andy Puşcă, Angelica Roşu () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2361]
-
a pensiilor, aprobarea legislației secundare pentru implementarea legii salarizării unitare; adoptarea de către Parlament a legislației privind îmbunătățirea controlului asupra cheltuielilor efectuate de autoritățile locale; schimburi legislative pentru îmbunătățirea monitorizării și controlul întreprinderilor cu capital de stat; aducerea inflației în intervalul țintit de B.N.R. și menținerea ei în acest interval; aprobarea legislației pentru îmbunătățirea administrării fiscale; asigurarea unei finanțări externe adecvate și îmbunătățirea nivelului de încredere în perspectivele economiei românești etc. Cele prezentate mai sus au făcut obiectul unei noi Scrisori de
Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Ioan Ciochină Barbu, Constantin Sălceanu, Andy Puşcă, Angelica Roşu () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2361]
-
în timp mintea va învăța că poate face față și acestui gen de provocări, vom realiza lucruri cu probabilitate de 50% și din nou ne vom angrena toată priceperea și stăruința ca să le putem realiza, iar după mult timp putem ținti și spre lucruri la care ne-ar fi fost imposibil să sperăm vreodată că vor fi posibile. Să fim faliți și să ne gândim că doar prin forța gândului și prin legea reversibilității ne vom îmbogăți peste noapte, este doar
Manual de citire rapidă by Silviu Vasile () [Corola-publishinghouse/Science/1653_a_2933]
-
să devină competitivi. Teama de a fi Înghițiți a fost cea care i-a Împins către nivele mai Înalte de integrare economică. Dar vizionari ca Monnet, Robert Schumann, cancelarul german Konrad Adenauer și, mai apoi, Jacques Delors, președintele Comisiei Europene, ținteau mult mai departe. Strategia lor a fost de a de dezvolta prin intermediul unor măsuri tehnice și economice destinate unificării statelor membre Într-o rețea continuă de relații economice interdependente. Fiecare pas către integrarea economică ar determina o mică, aproape imperceptibilă
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
spre reprezentare acest text a cărui demnitate subzistă în temeritățile pe care le emite, Constantin Popa își asuma, s-ar putea spune, riscurile unui disident. Un disident virtual. Muiate într-un amalgam de sarcasm și îndîrjire, săgețile unei reflexivități active țintesc, dincolo de o anume structură politică păcătoasă, către umbrele și sincopele unui destin istoric, vizează slăbiciunile și rătăcirile unei colectivități cu vocația resemnării. Cîți au crezut sau, pentru confortul lor interior, s-au prefăcut a crede "cacealmaua" cu "bau-bau-ul" roșu? Porecliții
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
pleacă cu ea! Mă-ncurcă..., încurcă pe toată lumea...! Pa, Ovidiu! Good by!" He, groparule, chiar dacă dormi ai putea să mă aplauzi! Groparul: ...Să mă trezești la final... după aia aplauzele... Octav: Bravo, bătrîne, ochitor de elită... Ha!, numai în frunte țintești... Numai în frunte... Ucigașule...! Te-ai antrenat, nu glumă! (apropiindu-se de Mona; tandru) Mona, rămîi numai frumoasă... numai femeie... N-are rost să faci... analize... evaluări... Nu-mi place să-ți pipăi inteligența... N-am nici un chef să-ți
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
unificare (standardizare) și diversificare disciplinară. În Forumul Sociologiei Românești din numărul anterior au fost prezentate puncte de vedere ale unor cunoscuți metodologi români privind unul dintre mijloacele recunoscute de asigurare a canonului universal al disciplinei - sondajele de opinie publică. Diversificarea țintește mai degrabă identitatea sociologiei, aspectele „soft”, „intangibile și imponderabile”, guvernate de criterii axiologice și cognitive, cum sunt ipotezele, teoriile, modelele, conceptele, stilurile de argumentare, imaginile, tematica cercetărilor sociologice ce reflectă experiențele naționale, zonale, locale. Un „marcator identitar” (Septimiu Chelcea și
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
În care se pune lucrarea pe care o analizăm, studiul domeniului transformării putea să capete o Însemnătate deosebită; căci este Învederat că stabilirea adevărului asupra faptelor care nu mai sunt trebuie să se opereze prin alte mijloace decât aceea care țintește faptele ce se repetă la orice moment al duratei și care deci se pot manifesta din nou și chiar fi evocate de către noi atunci când ne place. Trebuie bine să ne Încredințăm că faptele, deși dispărute pentru totdeauna, constituie o realitate
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
din el o culpă transconfesională. Cardinalul departajează ignoranții limitați, în credința lor, la explicațiile sau desfășurările multiple ale divinului de monoteiști. Cei din urmă sînt înțelepții fie ei creștini, evrei sau romani care iau aceste explicații în transparența lor și țintesc spre unitatea infinit simplă a lui Dumnezeu. Primii, în schimb, le iau nu ca pe o imagine, ci ca pe un adevăr și constituie, cu o expresie platoniciană, mulțimea, jucărie a iluziilor. Cu vigoarea unei vîrste tinere, Pico della Mirandola
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
ce se cufundă nu s-ar mărgini să aleagă locurile cele mai apropiate de țărm, el nu ar mai reveni nicicînd către lumea creată. Profeții și moștenitorii-păzitori plonjează către aceste locuri apropiate de țărm din milă pentru univers Alții au țintit către centrul oceanului ori mai degrabă el i-a atras și s-au cufundat acolo pentru veșnicie (cf. Michel Chodkiewicz, Un océan sans rivages. Ibn Arabi, le Livre et la Loi, Seuil, Paris, 1992). Așadar, chiar în cazul experienței unitive
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]