9,045 matches
-
grași liberi spre diferite țesuturi. Reglarea expresiei lipazei în mușchiul scheletic și țesutul adipos este de obicei reciprocă. În sindromul de insulinorezistență, activitatea musculară a LPL este scăzută și puternic corelată cu insulinosensibilitatea. Reducerea activității LPL poate conduce la obezitate abdominală prin direcționarea acizilor grași de la nivel muscular (locul de oxidare) spre adipocite (locul de depozit). În timp ce obezitatea abdominală intensifică producția de VLDL prin furnizarea hepatică de acizi grași ce stabilizează apo B100, scăderea LPL musculară poate întreține dislipidemia caracteristică sindromului
Tratat de diabet Paulescu by Cornelia Pencea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92248_a_92743]
-
În sindromul de insulinorezistență, activitatea musculară a LPL este scăzută și puternic corelată cu insulinosensibilitatea. Reducerea activității LPL poate conduce la obezitate abdominală prin direcționarea acizilor grași de la nivel muscular (locul de oxidare) spre adipocite (locul de depozit). În timp ce obezitatea abdominală intensifică producția de VLDL prin furnizarea hepatică de acizi grași ce stabilizează apo B100, scăderea LPL musculară poate întreține dislipidemia caracteristică sindromului de insulinorezistență. 4.2. Lipaza hepatică (Hepatic lipase, HL) Lipaza hepatică este o glicoproteină sintetizată și secretată în
Tratat de diabet Paulescu by Cornelia Pencea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92248_a_92743]
-
în proporție de 80%, iar prevalența diabetului zaharat tip 2 (T2DM) este de 40%, cea mai mare din lume. 4. Tipurile de obezitate și caracteristicile lor Se cunosc două modele de bază ale distribuției țesutului adipos la indivizii obezi: obezitatea abdominală (așa zis androidă, centrală) cu cele două componente, viscerală și subcutană, și obezitatea gluteofemurală (așa zis ginoidă). Stabilirea tipului de obezitate a pacienților are o importanță clinică majoră. Astfel, obezitatea centrală este un factor determinant puternic al insulinorezistenței și se
Tratat de diabet Paulescu by Cornelia Pencea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92256_a_92751]
-
o amprentă puternică asupra repartiției corporale a masei adipoase. Aproximativ 20% din țesutul adipos al bărbaților și numai 6% din cel al femeilor aflate în premenopauză este localizat visceral (59). Deși sexul masculin și postmenopauza se însoțesc de creșterea grăsimii abdominale, sexul singur nu modifică direct relația obezității abdominale cu sensibilitatea la insulină (30). În ceea ce privește vârsta s-a constatat o scădere a depozitului abdominal subcutan la bărbații obezi după 50 ani și o creștere la femeile de peste 60-70 ani (67). 4
Tratat de diabet Paulescu by Cornelia Pencea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92256_a_92751]
-
adipoase. Aproximativ 20% din țesutul adipos al bărbaților și numai 6% din cel al femeilor aflate în premenopauză este localizat visceral (59). Deși sexul masculin și postmenopauza se însoțesc de creșterea grăsimii abdominale, sexul singur nu modifică direct relația obezității abdominale cu sensibilitatea la insulină (30). În ceea ce privește vârsta s-a constatat o scădere a depozitului abdominal subcutan la bărbații obezi după 50 ani și o creștere la femeile de peste 60-70 ani (67). 4.1.2. Factorii de mediu S-a identificat
Tratat de diabet Paulescu by Cornelia Pencea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92256_a_92751]
-
aflate în premenopauză este localizat visceral (59). Deși sexul masculin și postmenopauza se însoțesc de creșterea grăsimii abdominale, sexul singur nu modifică direct relația obezității abdominale cu sensibilitatea la insulină (30). În ceea ce privește vârsta s-a constatat o scădere a depozitului abdominal subcutan la bărbații obezi după 50 ani și o creștere la femeile de peste 60-70 ani (67). 4.1.2. Factorii de mediu S-a identificat statistic o asociere între creșterea adipozității centrale și unii factori de mediu ca sedentarismul, nivelul
Tratat de diabet Paulescu by Cornelia Pencea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92256_a_92751]
-
β3 adrenergici este activă predominant în adipocitele omentale, însă este prezentă și în adipocitele din regiunea mamară și subcutană (61). La ambele sexe, independent de gradul obezității, adipocitele gluteo-femurale au un răspuns lipolitic scăzut la catecolamine comparativ cu cele subcutane abdominale, acestea din urmă având o densitate și o sensibilitate crescută a β1/ β2 receptorilor asociată cu o reducere a afinității și numărului α2 receptorilor (tabel 1) (61). Adipocitele viscerale, spre deosebire de cele localizate subcutan abdominal și femural, au o sensibilitate crescută
Tratat de diabet Paulescu by Cornelia Pencea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92256_a_92751]
-
la catecolamine comparativ cu cele subcutane abdominale, acestea din urmă având o densitate și o sensibilitate crescută a β1/ β2 receptorilor asociată cu o reducere a afinității și numărului α2 receptorilor (tabel 1) (61). Adipocitele viscerale, spre deosebire de cele localizate subcutan abdominal și femural, au o sensibilitate crescută la lipoliza mediată de catecolamine, un răspuns scăzut la efectul antilipolitic insulinic și o sensibilitate egală (sau ușor scăzută) la activarea receptorilor α2 și adenozinici cu rol antilipolitic. Expresia înalt crescută în adipocitele viscerale
Tratat de diabet Paulescu by Cornelia Pencea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92256_a_92751]
-
între intensitatea lipolizei catecolaminin-mediată și cantitatea de receptori β1/ β2, cu afinitate normală a acestora și răspuns lipolitic normal la agoniștii ce intervin în cascada lipolitică postreceptor (61). La subiecții obezi s-a înregistrat o lipoliză catecolamin-indusă crescută în regiunea abdominală comparativ cu cea gluteo-femurală. Caracteristicile specifice obezității viscerale, 1) acțiune lipolitică crescută a catecolaminelor și 2) răspuns antilipolitic scăzut la insulină, se păstrază în obezitate (61). Fluxul crescut în sistemul venos portal de acizi grași liberi (AGL) de origine viscerală
Tratat de diabet Paulescu by Cornelia Pencea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92256_a_92751]
-
hormon, se poate spune că activitatea la nivelul țesutul adipos visceral este mai puțin supusă acțiunii SNC. Efectul insulinosensibilizant al leptinei la nivel muscular și eliberarea predominent subcutanată a acesteia, în vecinătatea mușchilor striați, poate contribui la insulinorezistența din obezitatea abdominală (59). 2. Angiotensinogen Studii genetice au identificat o expresie predominantă a ARNm angiotensinogenic în regiunea omentală (13, 59); producția viscerală crescută de angiotensina II, rezultată din conversia adipocitară a angiotensinogenului, contribuie la hipertensiunea din sindromul dismetabolic (sindromul insulinorezistenței). 3. Glucocorticoizii
Tratat de diabet Paulescu by Cornelia Pencea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92256_a_92751]
-
capitolul adipocit) decât cel subcutan (13). Astfel, prezența crescută a ASP în adipocitele viscerale stimulează sinteza trigliceridelor, contrabalansând capacitatea lipolitică ridicată a acestor celule. 5. Proteina de transfer a esterilor de colesterol (CETP ) Nivelul ARNm CETP este dublu în regiunea abdominală subcutană față de cea omentală (13). Deși nivelul ARNm CETP nu se corelează cu secreția enzimei, cantitatea de colesterol și capacitatea de legare a HDL colesterolului este mai mare în adipocitele subcutane (12). Acest fapt susține rolul CETP în diferențele regionale
Tratat de diabet Paulescu by Cornelia Pencea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92256_a_92751]
-
61). 4. Receptorul adenozinic Adenozina fiind un puternic agent vasodilatator și lipolitic, poate fi considerată un reglator autocrin atât a lipolizei cât și a insulinosensibilității în țesutul adipos uman. Concentrația adenozinei este mai mare în regiunea omentală față de cea subcutană abdominală, dar inhibiția lipolizei receptor-dependentă este mai redusă în primul depozit (61). 5. Receptorii catecolaminici (vezi lipoliza) 4.3. Metode de estimare a compoziției corporale și a distribuției țesutului adipos Masa totală de țesut adipos este dificil de evaluat corect prin
Tratat de diabet Paulescu by Cornelia Pencea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92256_a_92751]
-
cu vârsta, se dezvoltă adesea insidios alterând calitatea vieții. Cele mai importante complicații ale obezității pot fi clasificate în funcție de mecanismul de apariție în: mecanice, metabolice și mixte (tabel 4) (3, 35). În ultimii ani numeroase studii au confirmat relația obezității abdominale (în special viscerală), mai mult decât creșterea masei totale adipoase corporale, cu câteva consecințe morbide a obezității (tabel 5) (35). Mecanismul este probabil activitatea lipolitică ridicată a acestui depozit adipocitar, având drept consecință creșterea concentrației de AG liberi în vena
Tratat de diabet Paulescu by Cornelia Pencea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92256_a_92751]
-
bolii aterosclerotice sau a aritmiilor. Mecanismul de apariție a aritmiilor fatale este hiperactivitatea simpatică, mărimea ventricului stâng fiind cel mai bun marker clinic de identificare a persoanelor cu risc aritmic (48). 7.2. Accidente vasculare cerebrale (AVC) Obezitatea, în special abdominală, dublează riscul de apariție a AVC printr-un mecanism necunoscut, posibil datorită unei anomalii a sistemului fibrinolitic. Studii recente au arătat că excesul ponderal este factor predictiv pentru AVC ischemic, dar nu și pentru cel hemoragic (44). Prevalența trombozei cerebrale
Tratat de diabet Paulescu by Cornelia Pencea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92256_a_92751]
-
fost confirmată de Feldman și colab. (16), utilizând diferite metode de apreciere a distribuției țesutului adipos. Într-un studiu ce a cuprins 30000 de femei, Hartz și colab. au raportat o prevalență crescută a T2DM la subiecții cu distribuție predominant abdominală a țesutului gras, independent de gradul obezității (22). În afara acestui studiu intrapopulațional, West a raportat o incidență crescută a obezității abdominale la indienii Plains din Oklahomma, o populație cunoscută cu o prevalență crescută a T2DM, comparativ cu caucazienii din U.S.
Tratat de diabet Paulescu by Cornelia Pencea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92256_a_92751]
-
cuprins 30000 de femei, Hartz și colab. au raportat o prevalență crescută a T2DM la subiecții cu distribuție predominant abdominală a țesutului gras, independent de gradul obezității (22). În afara acestui studiu intrapopulațional, West a raportat o incidență crescută a obezității abdominale la indienii Plains din Oklahomma, o populație cunoscută cu o prevalență crescută a T2DM, comparativ cu caucazienii din U.S.A., ce au o prevalență scăzută a bolii diabetice tip 2 (64). Deși datele de mai sus susțin existența unei relații
Tratat de diabet Paulescu by Cornelia Pencea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92256_a_92751]
-
poate depăși uneori 5 Kg/an) nu ar fi posibilă dacă adipocitul nu ar fi sensibil la insulină. Rolul diabetogen al excesului ponderal survine puternic pe o a doua spirală diabetogenă, când masa adipocitară mult expansionată (în special în teritoriul abdominal, cu drenaj portal) va declanșa un dublu mecanism diabetogen: 1) primul este acela de producere a adipokinelor care accentuează insulinorezistența deja prezentă în unele țesuturi (țesutul muscular, dar posibil și în alte celule). AGL crescuți în circulația portală vor conduce
Tratat de diabet Paulescu by Cornelia Pencea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92256_a_92751]
-
insulină. Are efect doză-dependent și contribuie la menținerea unei greutăți stabile în T2DM. În studiul STOP-NIDM, acarboza reduce cu 25% riscul de dezvoltare a T2DM (10, 62). Este contraindicată în unele boli intestinale. La doze mai mari flatulența și disconfortul abdominal pot fi stânjenitoare. Metforminul este obișnuit folosit la pacienții cu T2DM cu exces ponderal. Pe lângă efectul antihiperglicemic, medicamentul induce scădere în greutate sau limitează câștigul ponderal indus de alte ADO (antidiabetice orale) și insulină. Efedrina și cofeina fac parte din
Tratat de diabet Paulescu by Cornelia Pencea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92256_a_92751]
-
de el, sunt trecute cu vederea și necomentate). Greutatea rezultatelor lui negative a descurajat cercetătorii în a mai aborda problema. Din când în când, la examenele anatomopatologice ale pacienților care mureau de diabet, se semnala, printre alte modificări în organele abdominale, și modificări pancreatice (Thomas Cawley - 1789, Joseph Alexander Fles - 1864, de exemplu), fără a li se acorda mare atenție, întrucât se considera că problema fusese deja tranșată de Brunner. A urmat episodul Claude Bernard din 1847. Fără îndoială că acesta
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92230_a_92725]
-
mecanisme reparatorii care compensează pierderea laminei elastice interne și conduc la stabilizarea anevrismului. Leziunile proteolitice ale peretelui vascular cauzate de inflamație (inflamația conduce la eliberarea de metaloproteinaze și alte enzime proteolitice) formează un mecanism fiziopatologic important în ateroscleroză, anevrismul aortic abdominal și arterită. Câteva observații sugerează că un mecanism asemănător ar putea fi implicat în patogeneza anevrismelor intracraniene. Pierderea echilibrului dintre proteaze și antiproteaze este un posibil factor de risc pentru dezvoltarea anevrismelor intracraniene. Degradarea proteinelor matricei extracelulare de către enzimele proteolitice
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
este urmată de rezultate slabe evolutive și de selectarea tulpinilor bacteriene rezistente la drogurile antimicrobiene. Capitolul I DEFINIȚIA ȘI CLASIFICAREA INFECȚIILOR INTRAABDOMINALE Infecțiile intraabdominale sunt infecții ale peritoneului, ale organelor retroperitoneale (abces al rinichiului, al psoasului) fuzate anterior, ale viscerelor abdominale (ficat, intestin subțire și colon), pelvine, consecința afectării organelor genito-urinare, infecția spontană a lichidului de ascită, survenită în cursul unei ciroze cunoscute, infecția peritoneului la copiii cu sindrom nefrotic sau prin intermediul cateterului Tenckhoff la persoane cu dializă peritoneală ambulatorie (DPCA
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
neinfecțioasă cum ar fi: aseptică; - medicamentoasă; - hiperlipidică;porfirică; - prin intoxicație cu plumb; - prin contact cu pudra de talc de pe mănușile chirurgului; - Peritonite localizate, care rămân izolate într-o anumită zonă a peritoneului, fiind delimitate de mezouri, epiploon, viscere și perete abdominal sau numai de viscerele abdominale. În funcție de localizarea lor abdominală, se împart în: o supramezocolice ocupând spațiul dintre mezocolonul transvers și diafragm; Cunoscute și sub denumirea de abcese subfrenice, au diferite localizări în etajul supramezocolic:interhepatofrenice drepte, delimitate de diafragm, ligamentul
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
medicamentoasă; - hiperlipidică;porfirică; - prin intoxicație cu plumb; - prin contact cu pudra de talc de pe mănușile chirurgului; - Peritonite localizate, care rămân izolate într-o anumită zonă a peritoneului, fiind delimitate de mezouri, epiploon, viscere și perete abdominal sau numai de viscerele abdominale. În funcție de localizarea lor abdominală, se împart în: o supramezocolice ocupând spațiul dintre mezocolonul transvers și diafragm; Cunoscute și sub denumirea de abcese subfrenice, au diferite localizări în etajul supramezocolic:interhepatofrenice drepte, delimitate de diafragm, ligamentul falciform, fața superioară a lobului
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
intoxicație cu plumb; - prin contact cu pudra de talc de pe mănușile chirurgului; - Peritonite localizate, care rămân izolate într-o anumită zonă a peritoneului, fiind delimitate de mezouri, epiploon, viscere și perete abdominal sau numai de viscerele abdominale. În funcție de localizarea lor abdominală, se împart în: o supramezocolice ocupând spațiul dintre mezocolonul transvers și diafragm; Cunoscute și sub denumirea de abcese subfrenice, au diferite localizări în etajul supramezocolic:interhepatofrenice drepte, delimitate de diafragm, ligamentul falciform, fața superioară a lobului hepatic drept, ligamentul triunghiular
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
o supramezocolice ocupând spațiul dintre mezocolonul transvers și diafragm; Cunoscute și sub denumirea de abcese subfrenice, au diferite localizări în etajul supramezocolic:interhepatofrenice drepte, delimitate de diafragm, ligamentul falciform, fața superioară a lobului hepatic drept, ligamentul triunghiular drept, peretele anterolateral abdominal, unghiul colic hepatic; - subhepatic drept, situat între fața inferioară a lobului drept hepatic, stomac, duoden, mezocolon transvers, peretele abdominal anterior; - abcese ale bursei omentale, localizate retrogastric; - interhepatofrenice stângi delimitate de fața inferioară a diafragmului, fața superioară a lobului stâng hepatic
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]