16,963 matches
-
spiritului ploieștean. Un portret în cioburi și sfărâme, un amplu și sclipitor mozaic de fapte și detalii adunate cu plăcerea cunoscătorului de un colecționar rafinat.” Autorul Ioan Groșescu vorbind despre propria-i carte a menționat că nu a tratat materia academic, ci filologic, respectând spiritul documentelor atestatoare, adunate din arhive, din lucrări, din mărturisiri, din experiența personală. A mulțumit Editurii KartaGraphic pentru ținuta elegantă a acestei cărți. Aprecieri la adresa cărți a făcut și profesorul Traian Lazăr. Tot la Biblioteca Județeană „Nicolae
FESTIVALUL INTERNAŢIONAL DE POEZIE „NICHITA STĂNESCU”, 2017 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2299 din 17 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369020_a_370349]
-
a proiectelor! Hai să ni le acordăm și să demonstrăm seriozitate! Acesta este primul anunț, pe care-l vom reaminti și în luna septembrie. Precizare: Se va constitui un juriu ( format din filologi de renume de înaltă ținută morală și academică) care va selecta riguros, cu imparțialitate și profesionalism poeziile trimise. Ne rezervăm dreptul de a NU include în antologiile menționate, autori ale căror creații nu sunt conforme standardelor noastre de calitate, ori autorii contestați sau care ar putea aduce un
STIMAȚI COLABORATORI, DRAGI PRIETENI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 2353 din 10 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370780_a_372109]
-
Pe lângă aceasta au început să apară romane despre viața romanțată a unor scriitori din literatura universală, dar și din literatura română, cărți pe care le studiam cu pasiune, respingând studiile seci, anoste și plictisitoare apărute între coperțile cărților cu aer academic. Acele romane ne atrăgeau prin felul de a aborda viața romanțată a scriitorilor, modul de a creiona atmosfera socială în care au trăit și mai ales felul cum zugrăveau realitatea, în contextual vieții acestora. Astfel, autorii acelor cărți ne făceau
FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2248 din 25 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370749_a_372078]
-
unice petrecute în preajma Observatorului meu. Dar mi-am dat seama, autorii acestor prezentări nu se apropiau nici pe departe de o explicare plauzibilă a legăturii între apariția misterioasei nave cosmice și fenomenul dedublării stelei albastre. După câteva prezentări suficient de academice, îmi veni și mie rândul să-mi prezint lucrarea. Adelina mi-a strâns mâna și mi-a urat succes. Chiar și asistența din sală a început să aplaude, știindu-mă toți, desigur, că eu eram eroul adevărat pentru care se
PENULTIMUL EPISOD) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 2033 din 25 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370893_a_372222]
-
Brăila), prof. dr. în științe teologice Const. Galeriu (București), prof. Ion Itu (București) etc. vine în sprijinul acestei aprecieri. Din păcate, spre marea mea dezamă¬gire, lipsa fondurilor bănești ne-a împie¬dicat să realizăm ceea ce ne propusesem: reînființarea Societății Academice „România Jună“, care fusese înființată în 1871 la Viena de către un grup de studenți români, în frunte cu Mihai Eminescu și a cărei activitate încetase în anul 1944. 8. Nu am publicat articole, eseuri sau lucrări literare cu privire la Mihai Eminescu
ULTIMUL VLĂSTAR AL EMINESCILOR de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1608 din 27 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/369806_a_371135]
-
frotiurile rinofaringiene, cu rol important în diagnosticul precoce al bolii. Studiul dedicat modificărilor cardiace din rujeolă a fost distins în 1964 cu Premiul “Jansen” al Academiei Franceze de Medicină. A fost membru în peste 20 de societăți științifice și organisme academice din Europa și din Statele Unite, a fost “Laureat al Academiei Franceze de Medicină” (1963, 1964, 1972), “Laureat al Academiei de Științe din Paris” (1978). Referință Bibliografică: Focul de tabără / Elena Armenescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1576, Anul V
FOCUL DE TABĂRĂ de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1576 din 25 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369830_a_371159]
-
pe Constantin Noica, care și-a prezentat atunci traducerile și exegeza sa asupra operei lui Platon. La 25 octombrie 1979, în cadrul reuniunii româno-germane din München,(25-27 octombrie 1979), organizată în cadrul Zilelor Culturale Româno-Germane, la Haus der Deutschen Ostens de Societatea Academică Română și de Südostdeutsche Kulturwerk, pe temele „Imaginea germanilor la români“ și „Imaginea românilor la germani“, Hans Bergel a prezentat conferința Das Bild der Rumänen in meinen literarischen Arbeiten/Portretul românilor în lucrürile mele literare, urmărită cu căldură și interes
MODEST OMAGIU PENTRU OMUL, SCRIITORUL, ESEISTUL, JURNALISTUL ŞI EDITORUL HANS BERGEL LA 90 DE ANI ! de ION DUMITRU în ediţia nr. 1669 din 27 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369782_a_371111]
-
ecou deosebit în țară, întrucât era o primă exegeză a unui ardelean asupra unei opere ce se bucura deja de un răsunet amplificat în Regat cât și în partea de țară ocupată încă, o primă micromonografe prezentată într-un mediu academic dinafara granițelor despre personalitatea poetului de ,,pe culme”(Perpessicius) al literaturii române, cel care a trasat cu pașii și scrisul său genial harta României Mari. Mai mult, a fost percepută ca un act patriotic săvârșit de un transilvănean cu o
CATINCA AGACHE ELIE MIRON CRISTEA ȘI PRIMA TEZĂ DE DOCTORAT EMINESCU de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1805 din 10 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369844_a_371173]
-
șirul de strălucite monografii, de originale exegeze ce urmau a i se consacra în cultura românească și universală. Semnată Elie Dinurseni, teza a fost susținută, în limba maghiară, la Unversitatea din Budapesta, în luna mai 1895, în fata unei comisii academice foarte exigente și care, probabil, lua contact pentru prima dată cu acest subiect. Un prim merit al acestei lucrări este acela că a fost elaborată la foarte scurt timp (1894) de la plecarea poetului la popoarele stelelor, că reprezintă prima lucrare
CATINCA AGACHE ELIE MIRON CRISTEA ȘI PRIMA TEZĂ DE DOCTORAT EMINESCU de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1805 din 10 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369844_a_371173]
-
dată cu acest subiect. Un prim merit al acestei lucrări este acela că a fost elaborată la foarte scurt timp (1894) de la plecarea poetului la popoarele stelelor, că reprezintă prima lucrare de gen pe acest subiect prezentată într-un mediu academic din exteriorul țării care vorbește despre genialitatea poetului român și că a fost tipărită, un an mai târziu, și tot în limba maghiară, la Editura „Aurora” a lui Todoran Endre din Gherla (un exemplar fiind donat, cu autograf, Academiei Române de
CATINCA AGACHE ELIE MIRON CRISTEA ȘI PRIMA TEZĂ DE DOCTORAT EMINESCU de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1805 din 10 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369844_a_371173]
-
propunându-și să arate lumii dimensiunea universală a unuia din cei mai mari lirici ai secolului al XIX-lea, înălțimea astrală a operei acestuia. Prezentarea tezei în limba maghiară s-a bazat pe acest considerent, de a înfățișa elitei budapestane academice pe poetul de geniu al literaturii române care poate sta alături de marii lirici europeni. Elie Miron Cristea are astfel meritul incontestabil al primei abordări monografice ample a lui Eminescu, afirmându-se ca biograf al său pe drumul deschis de Titu
CATINCA AGACHE ELIE MIRON CRISTEA ȘI PRIMA TEZĂ DE DOCTORAT EMINESCU de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1805 din 10 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369844_a_371173]
-
1899) de un anume I.S. Ordeanu - a trecut neobservată, deși ea punctează ideea enciclopedismul poetului pe care o vor susține ulterior Nicolae Iorga (,,expresia integrală a sufletului românesc”), Constantin Noica (,,omul deplin al culturii românești”) ș.a. Respectând rigorile unei lucrări academice, Elie Miron Cristea își structurează volumul (după modelul studiului maiorescian) pe două capitole mari - unul consacrat vieții, universului biografic; celălalt tratând opera, universul creației -, încheind cu Naționalismul lui Eminescu - titlu ce va fi preluat peste ani (1932) de eminescologul Dumitru
CATINCA AGACHE ELIE MIRON CRISTEA ȘI PRIMA TEZĂ DE DOCTORAT EMINESCU de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1805 din 10 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369844_a_371173]
-
și nu numai, cu care a fost înzestrat datorită muncii și tenacității prea cuvioșiei sale; luciditatea și spiritul său critic însoțit de foarte multă înțelegere și condescendență; pe urmă spiritul de dișciplină, în primul rând cu el însuși, de rigoare academică, doctrinară, liturgică și canonică revelată cu fiecare slujire a sa ori cu fiecare predică sau cuvântare, susținute într-un mod foarte coerent și elevat în diferite împrejurări și cu diferite ocazii; comportamentul, felul său de a fi și de a
DESPRE CONCEPŢIA ŞI VIZIUNEA PĂRINTELUI ARHIMANDRIT CLEOPA ILIE CU PRIVIRE LA PĂRINTELE DUHOVNICESC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1798 din 03 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369913_a_371242]
-
duhovnicească și nu numai, cu care a fost înzestrat datorită muncii și tenacității preacuvioșiei sale; luciditatea și spiritul său critic însoțit de foarte multă înțelegere și condescendență; pe urmă spiritul de disciplină, în primul rând cu el însuși, de rigoare academică, doctrinară, liturgică și canonică revelată cu fiecare slujire a sa ori cu fiecare predică sau cuvântare, susținute într-un mod foarte coerent și elevat în diferite împrejurări și cu diferite ocazii; comportamentul, felul său de a fi și de a
DESPRE PĂRINTELE DUHOVNICESC ŞI IMPORTANŢA ACESTUIA ÎN VIAŢA CREŞTINULUI, ÎN VIZIUNEA PREACUVIOSULUI PĂRINTE ARHIMANDRIT TEOFIL PĂRĂIAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2125 din 25 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370008_a_371337]
-
ecumenic, contribuind foarte mult la dezvoltarea relațiilor interbisericești, interconfesionale și interreligioase!... Datorită tuturor acestor calități și merite, din anul anul 1992 a fost membru al Academiei Române și al Academiei Republicii Moldova, de asemenea, la 12 Octombrie anul 1998 a primit Titlul Academic de Doctor Honoris Causa al Universității din Oradea, iar în anul 2002 pe cel al Universității „Lucian Blaga” din Sibiu!... Nu pot să uit faptul că, în mare parte, i se datorează reînființarea - la 12 Decembrie anul 1992 - (a) Mitropoliei
ZECE ANI DE LA TRECEREA LA IISUS HRISTOS DOMNUL A ÎPS DR. ANTONIE PLĂMĂDEALĂ – ARHIEPISCOPUL SIBIULUI ŞI MITROPOLITUL ARDEALULUI, CRIŞANEI ŞI MARAMUREŞULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1673 din [Corola-blog/BlogPost/370343_a_371672]
-
fericirii de a petrece Paștele împreună cu românii din Melbourne, la una dintre bisericile românești. Rog retransmiteți mesajul meu și altor români și/sau prieteni australieni din Melbourne sau care se află în această locație, mai ales celor din domeniile cultural, academic și media, evenimentul va avea loc în limba engleză și în simțire românească. De asemenea, voi aprecia dacă veți decide să anunțați acest eveniment fie lăcașurilor de cult, pe calea undelor sau în publicațiile pe care le păstoriți cu grijă
MELBOURNE, AUSTRALIA. EVENIMENT ANIVERSAR „CONSTANTIN BRÂNCUŞI” de NINETA BĂRBULESCU în ediţia nr. 1943 din 26 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370461_a_371790]
-
Moldova) și Ismail (Ucraina) https://www.mae.ro/node/39740 6. Avizarea de către Parlament a funcționării Consiliului Românilor de Pretutindeni http://www.cdep.ro/bp/docs/F447065176/Scanjob 20161115 140020.pdf RECUNOAȘTERE STUDII ȘI CERCETARE 7. Proceduri simplificate de recunoaștere a titlurilor academice obținute în străinătate* http://www.cnred.edu.ro/ o diplomele de doctor obținute în străinătate, o calitatea de conducător de doctorat în străinătate, o funcțiile didactice ocupate în învățământul superior din străinătate. * În curând vor fi publicate în Monitorul Oficial
MAI PUŢINE TAXE CONSULARE ! ÎNTÂLNIREA PREŞEDINTELUI ROMÂNIEI CU PRIMUL MINISTRU de NINETA BĂRBULESCU în ediţia nr. 2214 din 22 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370483_a_371812]
-
edu.ro/ o diplomele de doctor obținute în străinătate, o calitatea de conducător de doctorat în străinătate, o funcțiile didactice ocupate în învățământul superior din străinătate. * În curând vor fi publicate în Monitorul Oficial și metodologiile de recunoaștere a titlurilor academice obținute în străinătate la nivel de licență și masterat. 8. Locuri fără plata taxelor de școlarizare și burse în învățământul preuniversitar și superior de stat și particular din România pentru românii de pretutindeni - https://www.edu.ro/romanii-de-pretutindeni 9. Burse
MAI PUŢINE TAXE CONSULARE ! ÎNTÂLNIREA PREŞEDINTELUI ROMÂNIEI CU PRIMUL MINISTRU de NINETA BĂRBULESCU în ediţia nr. 2214 din 22 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370483_a_371812]
-
în Hessen alegeri locale, pe 13 martie 2016 se aleg parlamentele, pe cinci ani, în Land-urile Baden-Württemberg, Rheinland-Pfalz, Sachsen-Anhal. De rezultatul acestor alegeri depinde soarta, viitorul primului cancelar federal german femeie. Prof. Dr. Viorel Roman www.viorel-roman.ro Consilier academic la Universitatea din Bremen 19 ianuarie 2016 Referință Bibliografică: Viorel ROMAN - CRIZA DOAMNEI MERKEL / Viorel Roman : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1849, Anul VI, 23 ianuarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Viorel Roman : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
CRIZA DOAMNEI MERKEL de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 1849 din 23 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370532_a_371861]
-
nu L-a găsit pe Dumnezeu” pentru că a fost rău intenționat. Ilustra operă a liderului trupei „Taxi” - asumată de cele 32 (67) de personalități și vedete din televiziune, muzică, teatru și literatură, ce e drept, încă nepremiată de vreun for academic! - se încheie cu un citat din Scrisorile Sfântului Apostol Petru. Citatul este străin de contextul cântecului, dar, subliminal, mesajul de încheiere este împotriva preoților: „Pe preoții cei dintre voi” îi rog: „Păstoriți turma lui Dumnezeu ... nu pentru câștig urât, ci
CÂTEVA GÂNDURI SINCERE, IMPRESII MĂRTURISITOARE ŞI IDEI APOLOGETICE DESPRE CATEDRALA MÂNTUIRII NEAMULUI ROMÂNESC… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1959 din 12 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/369218_a_370547]
-
sincroniei.” Valoroasă prin cercetarea minuțioasă a surselor literare și științifice privind opera khayyamiană, a surselor biografice, a autenticității traducerilor istorice, a studiului comparativ întreprins, această ediție critică a Rubaiatelor îl posteză pe profesorul doctor filolog băcăuan Gheorghe Iorga în categoria academică a literaților români. Pasionat de literatura persană ( în tinerețe a beneficiat de o bursă la Teheran) Gheorghe Iorga a lucrat și alte traduceri: Bufnița oarbă de Sădegh Hedăyat (1996); Teama (antologii de proză scurtă iraniană modernă și contemporană); Călătorii cu
OMAR KHAYYÁM- RUBAIATE TRADUCERE DIN PERSANĂ DE PROF. GHEORGHE IORGA, USR BACĂU de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1893 din 07 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369330_a_370659]
-
nu am avut această senzație sau poate că am uitat-o. - Să nu spuneți că v-ați îndrăgostit, că nu vă cred! M-ați face să-mi schimb impresia despre dumneavoastră și să vă consider un simplu fustangiu, cu studii academice. Se cunosc destule cazuri în domeniu. - Că sunt îndrăgostit fără să-mi dau seama, se poate vedea asta? Nu vreau să par ridicol la cei treizeci și trei de ani ai mei, dar nu-i imposibil. În ceea ce privește considerațiile dumneavoastră față de un asemenea
ROMAN CAPITOLUL DOUĂZECI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1869 din 12 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369346_a_370675]
-
evenimentelor istorice, întrucât, exact prin subiectivismul conținut, prin ceea ce ascunde evenimentul mai mult decât limpezește, prin doza de incertitudine și uneori chiar de enigmă, această știință devine subiect predilect de conversație sau dezbatere cu o cuprindere aflată mult peste ariile academice sau didactice. Există în context și mult diletantism, sau exaltări de diferite genuri (a se vedea vechimea diferitelor popoare, ori primordialitatea unor invenții!) dar asta nu știrbește cu nimic farmecul istoriei, nevoia de a o cunoaște fără să o confundăm
MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 347 din 13 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369413_a_370742]
-
de dezvoltare a societății umane pe aceste teritorii. Prezența speologilor francezi, benefică sub toate aspectele, avându-se în vedere experiența lor în acest domeniu, dar și acela, devenit și el istoric, acum poate amuzant dar atunci nu, al reacției mediului academic față de acest gen de descoperiri. Dacă ar fi să luăm în considerație numai modul penibil în care universitarii au încercat să mistifice adevărul la momentul descoperii picturilor din peștera Lascaux și să acopere de ridicol pe descoperitori, atitudine despre care
MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 347 din 13 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369413_a_370742]
-
execuție. Mai putem vorbi însă și de o altă caracteristică comună tuturor acestor peșteri. Ele au fost descoperit, termenul corect ar fi: redescoperite, începând cam cu secolul al XVIII-lea și au fost tratate multă vreme, mai ales de lumea academică, dar și de biserică, în general, dar din motive diferite, ca fiind simple excrocherii, sau, în cel mai bun caz, nefericite încercări de fals cu scop autolaudativ . Însă noi, acum, am putea să ne punem întrebarea dacă aceste picturi, indiferent
MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 347 din 13 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369413_a_370742]