4,105 matches
-
Mihai Băcescu, elev al profesorului Ioan Borcea, unul dintre cei mai mari oceanologi români din toate timpurile. O lungă perioadă a fost director al Muzeului de Istorie Naturală „Grigore Antipa” din București. Specialist cu un spectru foarte larg de cuprindere, academicianul Mihai Băcescu a bătut oceanele lumii și a făcut cercetări asupra crustaceelor și a peștilor marini. A creat două familii noi, două triburi, 50 de genuri și peste 300 de specii noi pentru știință; - Acad.dr. Petru Bănărăscu, unul dintre cei
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
părea mai apt era Spalaikovici, patriot pătimaș, mereu sub presiune, fremătînd din vîrful moțului rebel al pieptenăturii sale pînă la călcîiele tropăind a nerăbdare. Abia se abținea, nemulțumit de a fi doar un diplomat dotat cu o sabie inofensivă de academician în loc să se găsească în spatele unui copac dintr-o pădure deasă, cu pușca în mînă, înfruntînd inamicul rasei și aspirațiilor sîrbești în Macedonia. Iar acest inamic era, înainte de toate, bulgarul, după cum sesizasem cîndva, în timpul sejurului meu de la Salonic. Fără îndoială, criza
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
Confederația Helvetică. De asemenea, Apponyi îl convingea pe Paléologue că Ungaria fusese de-a lungul istoriei și va fi în viitor singurul bastion împotriva bolșevismului: el folosea cuvîntul "colmataj", iar acest termen de grădinărit, necunoscut de Paléologue (încă nu ajunsese academician și să lucreze la dicționar...) îl încînta în așa măsură încît îl făcea să uite că Budapesta fusese guvernată de un pașă și că fără intervenția salutară a armatei române, Bela Kun ar fi continuat în Ungaria sistemul de execuții
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
e adevărat, am fost coleg de facultate -, vândut lui Soroș sau lui Manea ori nu mai știu cui; alții explică totul prin faptul că sunt prieten cu Breban și cu Uricaru, complice cu Eugen Simion sau, dimpotrivă, furios și gelos că Manolescu e academician, iar eu nu; sau alții, și mai firoscoși, își închipuie că sunt unealta evreilor din lumea întreagă care vor să-l pedepsească pe N. Manolescu pentru antisemitismul său. Bine, aș putea eu să mă apăr în acest din urmă caz
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
am pornit-o spre munte toamna. Ploua mărunt. Dar în mașina președintelui Academiei nici că-mi păsa. Din prietenie, dacă nu din capriciu, președintele m-a invitat pe mine, scriitor pricăjit din Paris, să particip la colocviul de la Sinaia, unde academicieni și politologi renumiți din fel de fel de țări prietene sau vecine aveau să discute despre cum va arăta Europa de mâine. Cel mai interesant, cred, a fost în mașină, la ducere. Alături de președinte era vicepreședinta - îmi suceam gâtul și
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
următorii cinci ani. Dacă li se va cere mai mult decît sînt în stare și mai repede decît pot, există riscul ca liceenii să ia calea altora, și exemple sînt destule, care au rămas fără bacalaureat pentru că s-au crezut academicieni înainte de vreme. Motivul pentru care Universitatea și-a căutat atîta amar de vreme vadul, inclusiv prin Divizia B, trebuie căutat în legătura prea strînsă cu trecutul. Acele întîmplări au fost atunci, au bucurat și au trecut. Remizele cu Dinamo, Steaua
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
este ageră și sobru exprimată. Neuitată este scena primirii la curtea din Viena a cronicarului, de către Iosef II, circumstanțiată, demnă, fără neghioabe admirații, vie parcă de ieri. D. CANTEMIR D. Cantemir (1673-1723) e un erudit de faimă europeană,voievod moldovean, academician berlinez, prinț moscovit, un Lorenzo de Medici al nostru. Autor între altele al unei Istorii a imperiului otoman scrisă latinește, care i-a făcut renumele în Occident, întrucît ne privește, interesează prin Divanul seau gâlceava înțeleptului cu lumea sau județul
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
românilor de pretutindeni: "Moldova joacă în dezvoltarea modernă a românilor un rol însemnat. Aici, în mare depărtare de șarlatanismul intelectual, de suficiența și corupția centrului politic al țării, s-a făcut binefăcătoarea reacțiune în contra ignoranței și spiritului de neadevăr al academicienilor"1 . Eminescu e atât de încredințat de incapacitatea culturală a Munteniei, încît, când e nevoit să constate un fapt cultural pozitiv, în București, el își exprimă mirarea: " C-o adevărată părere de bine am văzut însă pronunțîn-du-se, spre marea noastră
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
la restabilitea virtuților strămoșești; ea avea ca scop realizarea omului nou sănătos, muncitor, cinstit și practicant al virtuților creștine. Ei practricau și pretindeau și celorlalți cetățeni seriozitatea, demnitatea, sobrietatea. Atitudinea lor față de educația prin muncă era analizată și apreciată de academicieni ca Simion Mehedinți Soveja, și Const. Rădulescu-Motru. Frații de cruce citeau cu mult interes cărțile scrise de Simion Mehedinți, „Altă creștere. Școala muncii” și „Creștinismul românesc”. Ideile acestor studii erau la baza educației pe care o propagau și o practicau
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
Crucea Golgotei, căci numai așa vei birui! Patrioții, adevărații buni români, nu se fabrică la televizor, ci pe câmpul de luptă, școală, Biserică, muncă și unitate. Toți politicienii, toți înstrăinații și analfabeții de ieri aveau diplome universitare, doctorate și erau academicieni. Românul a pierdut din memorie și a uitat ce a pătimit el și copiii lui jumătate de veac. Țara a fost transformată într-o „hecatombă”. Școala nu mai era școală, iar Procuratura și Justiția erau un „bordel de prostituate” conduse
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
și d), art. 28 pct. 1 lit. c) și art. 29 pct. 1 lit. b) din acest cod, precum și în cazul infracțiunilor împotriva protecției muncii." Această lege a fost adoptată de Senat în ședința din 11 septembrie 1990. PREȘEDINTELE SENATULUI academician ALEXANDRU BÎRLĂDEANU Această lege a fost adoptată de Adunarea Deputaților în ședința din 25 septembrie 1990. PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR MARȚIAN DAN În temeiul art. 82 lit. m) din Decretul-lege nr. 92/1990 pentru alegerea parlamentului și a Președintelui României, promulgam
LEGEA nr. 20 din 9 octombrie 1990 pentru modificarea şi completarea unor dispoziţii din Codul penal şi Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106818_a_108147]
-
Baltagul 1. Date despre autor 2. Prezentarea conTinutului momentele subiectului 3. Personajele romanului; caracterizarea personajelor 4. Caracteristicile romanului 1. Date despre autor Mihail Sadoveanu (n. 5 noiembrie 1880, Pașcanid. 19 octombrie 1961, București) a fost un scriitor, povestitor, nuvelist, romancier, academician și om politic român. Este considerat unul dintre cei mai importanți prozatori români din prima jumătate a secolului XX. Fiind numit de Geo Bogza “Ștefan cel Mare al literaturii românești”. Opera sa se poate grupa în câteva faze care corespund
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
săli foarte pline și a salvat Societatea „Artiștilor asociați“. Millo juca rolul protagonist, adică ceea ce se numește în Franța: „Comperul“, iar Frosa Sarandi, „Compera“. Pe ariile la modă erau cântate numeroase cuplete. Pretutindeni auzeai răsunând cupletul Cișmigiului, al Circului, al Academicienilor etc. Ce petrecere frumoasă E în Cișmigiu pe lac, Barca mică și voioasă Te conduce după plac. Ici și colo câte-un pește Tot de dragoste vorbește 234 bucureștii de altădată 24. Anunț reprodus din: TRC., an. XII, nr. 1165
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
dată, a băut ceai într-o cofetărie. Povestea sa a fost ceva mai lungă, incluzînd și alte amintiri, de pildă aceea despre evreii care ieșeau la poarta orașului înaintea țăranilor, cu „seringa”, pentru proba grîului. Azi, la șaptezeci și cinci de ani, academicianul Vrănceanu se consideră încă în putere. Are - mi-a spus - o fată în clasa a șasea. Datorită ei a observat ce dificultoase, cît de încîlcite sînt manualele de matematică și a înaintat un memoriu ministerului. „Nimeni nu m-a întrebat
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
receptiv la „comanda socială”?! Iată un lucru pe care refuz să-l înțeleg. *A murit un om pe care nu l-am cunoscut direct, dar ale cărui articole le-am citit mereu, de-a lungul anilor, ca pe un „breviar”: academicianul Octavian Fodor, medic și eseist clujean, un moralist stăpîn al „justei măsuri”. El însuși om de carte, actorul Virgiliu Florescu, fost pacient de-al său, mi l-a lăudat cîndva cu o mare însuflețire. E nu numai impresionantă, ci și
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
în ședința de la „Ateneu”, marotele, respectiv că „tot ce facem e istorie literară”, că se poate descoperi literatură și în ce zice badea sau lelea Cutare etc. Poartă, de aceea, mereu, un carnețel în care conspectează „pe țăran și pe academician”, nășește pe oricine ține un plaivaz în mînă, de la „șoimul patriei” la veteranul din Primul Război Mondial, îndrăgește prezidiile reuniunilor culturale, „oficiază” vernisaje, seri muzicale, „se implică” în simpozioane științifice etc., fără teamă că se repetă și se banalizează cu
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
că e Gina Lolobrigida: se bronza și iarna ca să aiba un ten asemănător cu al celebrei actrițe italiene, iar un coleg, deși nu lucrase mai nimic în domeniul științific, pretindea că meritele sale sînt cel puțin egale cu ale unui academician. Există apoi reveria obținerii unui post, a achiziționării unui automobil, unui frigider, unui aragaz etc. La o altă lansare a romanului, organizată la Institutul de Chimie „Petru Poni” din Iași, o „tovarășă” i ar fi reproșat misoginismul, mai exact faptul
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
despre Calimandric, al cărui imitator perfect este. Ultima despre acest „personaj” (multora simpatic, nu și mie) e următoarea. Venit cu întîrziere și băut bine la recepția dată de Comitetul Județean participanților la un simpozion al naturaliștilor, C. a nimerit în fața academicianului Radu Codreanu și a soției acestuia, care, la un moment dat, a făcut observația că nu se atinge de vin, crezîndu-l un timid. „știți, doamnă, - i-a răspuns bătrînul cotoi, cu afectare, umezindu-și buzele - noi oamenii politici nu avem
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
de literatură (Ov.S. Crohmălniceanu, Mircea Opriță ș. a.). Ultima soluție, cea mai decentă, ar fi să renunțe la vacanța din acest an și să-și tipărească prozele la „Litera”, unde au publicat, punînd, se înțelege, o anumită ostentație în gestul lor, academicianul Iorgu Iordan, Ion Biberi, șerban Foarță. Discuția a durat aproape o oră. *Mă enervează, ori de cîte ori le întîlnesc pe stradă, figurile celor dezvoltați mai mult în lățime - funduri late, burți revărsate - de inși neglijenți și nesimțitori, rînjind din
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
care se repetă, că reforme de genul celor ce s-au produs în Ungaria și Polonia vor fi „implementate” la noi „cînd o face plopul mere și răchita micșunele” (exces de siguranță?, manifestare de reacționarism?); pe de altă parte, articolul academicianului Oleg Bogomolov („De la PSMU la PSH”) din „Nouvelles de Moscou” (nr. 42/1989), în care sînt evaluate (e drept, cu prudență) evenimentele petrecute în țara vecină. *Promisiunile cu care sîntem momiți au ajuns să fie atît de deșănțate încît, chiar
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
prefața acad. Mihai Băcescu, fiu al plaiurilor fălticenene și fost elev al lui Vasile Ciurea, monografia profesorului de la „Nicu Gane” a fost la un pas de publicare. A intervenit criza hârtiei și speranțele s-au spulberat, deși intervenise direct și academicianul ce s a dovedit foarte binevoitor. 578 17 Brașov, 2 nov. 1971 Mult stimate Domnule Dimitriu, Răspund la amabila Dvs. scrisoare, În plină iarnă, cu lapoviță și ninsoare! Nu știu cum va fi și pe la Dvs.? Ne pare foarte bine că nu
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Boroaia, care muzeu este o bijuterie; se află acolo costumul de gală al unui general, din primul război mondial; planul de atac al Imperiului austro-ungar, În perioada primului război mondial, donate de colonelul Cocolaș din București, cu care am discutat. Academicienii: Ion Irimescu. Portretul l-am donat la școala „Ion Irimescu” din Fălticeni, vis-à-vis de Piață, cu ocazia aniversării a 125 de ani de la Înființare. Petru Jitariu - donat Muzeului „Ion Irimescu” din Fălticeni. Mihai Băcescu, cu portret aflat la „Muzeul Apelor
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
ce este publicat, căci nu vreau să răpesc nimănui originalitatea, dar poate există interes și pentru a publica acolo date despre cei din Fălticeni, ajunși oameni de seamă 255. Din câte Îmi amintesc, un farmacist de acolo este În prezent academician În America, la Chicago și a fost pe aici acum vreo 2 ani etc., etc. Bănuiesc că din familia Rojniță a fost și Dr. Rojniță 256, care a studiat la Paris, etc. Credeți că ar interesa pe cineva de acolo
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
bine, că prin acest articol, sa păstrat ceva din sărbătorirea celor 80 ani de existență a frumoasei reviste - azi decedată. Află Însă, că am Înmânat Academiei Române, prin fostul meu elev șerban Cioculescu, azi director general al Bibliotecii Academiei și Însuși academician (corespondent), un memoriu prin care cer acestui Înalt for de cultură reînființarea „șezătoarei” sub auspiciile sale sau, eventual, să fie editată de Academie. Aștept rezultatul. știu că d. Cioculescu va face tot ce va putea În sensul celor de mai
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Iorga se referă la desmembrarea jud. Suceava (i se luase Muntele și unele sate). Voi căuta textul cuvântării mele ținute la comemorarea Mândrescu, și, de o voi mai găsi, V-o trimit. Dintre profesorii germani numai Hans Heinrich Borcherdt era academician; iar Iulius Wilhelm era Consilier guvernamental. Primul era germanist, al doilea romanist. Nu mai posed textul Gorovei (Îl are d. Datcu și i-l voi cere). Cu toată prietenia, V. Tempeanu 45 Carte de vizită Buftea, 12 sept. 1972 Mulțumiri
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]