43,415 matches
-
creșterea economică fiind centrată pe înlocuirea importurilor. Teorema lui Rybczynski poate fi particularizată pentru cazul țărilor în curs de dezvoltare care, în marea lor majoritate, se rezumă la exportul unui număr destul de redus de produse, în general cu o valoare adăugată limitată. În acest context, a fost analizat de către o serie de economiști efectul creșterii producției dintr-un anumit bun asupra raportului de schimb și posibilitatea realizării unui impact negativ în cele din urmă asupra avuției naționale. Astfel, a fost introdusă
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
creștere economică depinde de modul de integrare și, în același timp, de locul țărilor în diviziunea internațională a muncii. Succesul în dezvoltarea ramurilor industriale cu un potențial de export ridicat, adaptat cât mai bine cererii globale în continuă expansiune, valoarea adăugată ridicată și creșterea rapidă a productivității sporesc posibilitățile de majorare a profiturilor care provin de pe piețe extinse și totodată măresc importanța comerțului internațional ca factor principal al creșterii economice. În caz contrar, concentrarea în exporturile de mărfuri cu o cerere
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
părților componente cu un nivel tehnologic ridicat sunt produse în țările dezvoltate, țărilor în curs de dezvoltare revenindu-le astfel doar sarcina de a realiza prelucrarea în stadiile care nu necesită decât un aport sumar de tehnologie și o valoare adăugată scăzută din lanțul de producție al societăților transnaționale. De aceea, creșterea exporturilor cu asemenea produse pentru țările în curs de dezvoltare nu a fost însoțită de o majorare concomitentă a valorii adăugate și a venitului corespunzător realizat. Partea principală a
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
un aport sumar de tehnologie și o valoare adăugată scăzută din lanțul de producție al societăților transnaționale. De aceea, creșterea exporturilor cu asemenea produse pentru țările în curs de dezvoltare nu a fost însoțită de o majorare concomitentă a valorii adăugate și a venitului corespunzător realizat. Partea principală a valorii adăugate, încorporată în aceste mărfuri, revine încă posesorilor capitalului, tehnologiei și managementului. Totuși implicarea în aceste activități poate aduce o serie de beneficii pentru țările aflate într-un stadiu incipient de
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
din lanțul de producție al societăților transnaționale. De aceea, creșterea exporturilor cu asemenea produse pentru țările în curs de dezvoltare nu a fost însoțită de o majorare concomitentă a valorii adăugate și a venitului corespunzător realizat. Partea principală a valorii adăugate, încorporată în aceste mărfuri, revine încă posesorilor capitalului, tehnologiei și managementului. Totuși implicarea în aceste activități poate aduce o serie de beneficii pentru țările aflate într-un stadiu incipient de dezvoltare și de industrializare, deoarece permite o utilizare mai bună
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
al cererii pieței, în locul dezvoltării specificului producției și comerțului existent. În multe cazuri, acest lucru implică înlocuirea importurilor de componente care încorporează o prelucrare și un proces tehnologic ridicat cu produse realizate pe plan intern, astfel încât să crească valoarea internă adăugată a producției și exporturilor. De asemenea, pentru economiile mai mari, dependente într-o mai mare măsură de exporturi se impune intensificarea activității pe piețele interne, pentru a susține procesul de creștere economică și de creare a noi locuri de muncă
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
o mai mare măsură de exporturi se impune intensificarea activității pe piețele interne, pentru a susține procesul de creștere economică și de creare a noi locuri de muncă, în locul concentrării asupra exporturilor intensive în muncă din segmentele cu o valoare adăugată redusă ale rețelelor internaționale de producție. Mecanismul de corelare a exporturilor cu creșterea economică este prin urmare strâns legat de stadiul de dezvoltare a fiecărei țări în parte. În primele stadii de dezvoltare, accesul pe piețele externe oferă posibilitatea realizării
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
forței de muncă și terenurilor, anterior subutilizate, în vederea producerii unor cantități superioare de produse primare al căror surplus poate fi exportat. Acest lucru ajută în mod considerabil la creșterea nivelului de activitate și a veniturilor aferente, chiar și atunci când valoarea adăugată corespunzătoare unui muncitor este relativ scăzută. De asemenea, prin angrenarea în activități de export este obținută moneda străină necesară pentru importuri și investiții. Etapa următoare în cadrul acestui proces constă în începerea diversificării și prelucrării bunurilor destinate exportului, posibilitățile pe care
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
a diversificat foarte puternic, depășind nivelul producerii componentelor de calculatoare electronice, într-o varietate de segmente de piață caracterizate de o creștere ridicată. Astfel, "sau îmbunătățit caracteristicile producției sale interne în cazul unui anumit număr de componente cu o valoare adăugată importantă, realizându-se în acest mod deplasarea de la nivelul producției manufacturiere în direcția unor servicii de nivel foarte înalt, care încorporează o cantitate mare de cunoștințe și informație"19. Analizând situația specifică a țărilor în curs de dezvoltare, care participă
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
încorporat în producția internă, ca urmare a liberalizării rapide a comerțului pe fondul participării în creștere a țărilor în curs de dezvoltare în procesele productive dependente de import, cu o intensitate crescută a utilizării factorului muncă și cu o valoare adăugată redusă din cadrul companiilor transnaționale, a condus la o creștere a exporturilor de produse manufacturate ale acestor țări, fără să realizeze însă și o concordanță cu creșterea veniturilor și a valorii adăugate. Există variații semnificative între țările în curs de dezvoltare
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
crescută a utilizării factorului muncă și cu o valoare adăugată redusă din cadrul companiilor transnaționale, a condus la o creștere a exporturilor de produse manufacturate ale acestor țări, fără să realizeze însă și o concordanță cu creșterea veniturilor și a valorii adăugate. Există variații semnificative între țările în curs de dezvoltare în ceea ce privește legătura dintre comerțul cu produse manufacturate și valoarea adăugată, care reflectă în principal diferențele între tipurile de industrializare și de integrare în cadrul sistemului comercial mondial. Astfel, conform UNCTAD 22, dintr-
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
a exporturilor de produse manufacturate ale acestor țări, fără să realizeze însă și o concordanță cu creșterea veniturilor și a valorii adăugate. Există variații semnificative între țările în curs de dezvoltare în ceea ce privește legătura dintre comerțul cu produse manufacturate și valoarea adăugată, care reflectă în principal diferențele între tipurile de industrializare și de integrare în cadrul sistemului comercial mondial. Astfel, conform UNCTAD 22, dintr-un grup de șase țări în curs de dezvoltare considerate (China, Hong Kong, Coreea de Sud, Malaiezia, Mexic și Turcia), se remarcă
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
Mexic, două economii aproape identice ca dimensiune, valoarea adăugată în Coreea înregistrează o creștere relativă și absolută net superioară comparativ cu evoluția comerțului; de asemenea, prin compararea Turciei cu Mexicul, deși prima este mai mică ca dimensiune a economiei, valoarea adăugată a produselor manufacturate turcești depășește exporturile acelorași produse cu aproape 50%, în timp ce, în cazul Mexicului, valoarea adăugată în industria manufacturieră este în jur de o treime din exporturile specifice 23. Aceasta demonstrează că, majorarea ponderii în comerțul mondial cu produse
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
categorii a crescut semnificativ, cu alte cuvinte, în termeni relativi, țările puternic industrializate par să comercializeze mai puțin dar să obțină câștiguri superioare. Țările în curs de dezvoltare au înregistrat o creștere atât a valorii exporturilor cât și a valorii adăugate a produselor manufacturate, dar creșterea exporturilor a fost mult mai puternică decât cea a valorii adăugate. De asemenea tot din analiza tabelului 2.1. rezultă că nici una dintre economiile țărilor în curs de dezvoltare, care a urmărit liberalizarea rapidă a
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
mai puțin dar să obțină câștiguri superioare. Țările în curs de dezvoltare au înregistrat o creștere atât a valorii exporturilor cât și a valorii adăugate a produselor manufacturate, dar creșterea exporturilor a fost mult mai puternică decât cea a valorii adăugate. De asemenea tot din analiza tabelului 2.1. rezultă că nici una dintre economiile țărilor în curs de dezvoltare, care a urmărit liberalizarea rapidă a comerțului și investițiilor în ultimii 20 de ani, nu a obținut o creștere 23 UNCTAD, Op.
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
ani, nu a obținut o creștere 23 UNCTAD, Op. Cit, p. 80 semnificativă a ponderii în venitul obținut din industria manufacturieră, o parte dintre acestea înregistrând doar creșteri ale exporturilor. Tabelul 2.1. Ponderea în exporturile mondiale și în valoarea adăugată a industriei manufacturiere procente Regiune / țară Ponderea în exporturile mondiale de manufacturate Ponderea în valoarea adăugată mondială 1980 1997 1980 1997 Țări dezvoltate 82,3 70,9 64,5 73,3 Țări în curs de dezvoltare 10,6 26,5
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
venitul obținut din industria manufacturieră, o parte dintre acestea înregistrând doar creșteri ale exporturilor. Tabelul 2.1. Ponderea în exporturile mondiale și în valoarea adăugată a industriei manufacturiere procente Regiune / țară Ponderea în exporturile mondiale de manufacturate Ponderea în valoarea adăugată mondială 1980 1997 1980 1997 Țări dezvoltate 82,3 70,9 64,5 73,3 Țări în curs de dezvoltare 10,6 26,5 16,6 23,8 America Latină 1,5 3,5 7,1 6,7 Argentina 0,2
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
de dezvoltare prezentate în tabelul 2.1. Hong Kong, Mexic, Filipine și Turcia se situează printre țările care au înregistrat cele mai mari creșteri în ceea ce privește ponderea lor în exporturile de produse manufacturate. În ceeace privește însă evoluția ponderii lor în cadrul valorii adăugate, Hong Kong-ul și Mexicul au înregistrat scăderi, Filipine a stagnat, iar Turcia s-a înscris pe o ușoară pantă ascendentă. De asemenea, merită reținut faptul că, între 1980 și 1997 ponderea Mexicului în exporturile mondiale de produse manufacturate a crescut
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
Filipine a stagnat, iar Turcia s-a înscris pe o ușoară pantă ascendentă. De asemenea, merită reținut faptul că, între 1980 și 1997 ponderea Mexicului în exporturile mondiale de produse manufacturate a crescut de 11 ori, în timp ce ponderea în valoarea adăugată totală a scăzut cu mai mult de o treime, iar cea în venitul mondial a scăzut cu 13%. În contrast cu tendința de mai sus, Coreea de Sud, Singapore și Taiwanul au înregistrat cele mai mari câștiguri în ceea ce privește ponderea lor în venitul mondial din
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
de dezvoltare a Coreei de Sud îl reprezintă faptul că firmele exportatoare, în majoritate autohtone, sunt foarte bine integrate în ansamblul economiei. Acestea au condus procesul de industrializare națională prin realizarea de legături cu celelalte firme autohtone, majorând conținutul local și valoarea adăugată a activităților, lucru care a condus în final la crearea și dezvoltarea unor activități de o complexitate sporită 36. În ceea ce privește țările din Estul-Europei, majoritatea au cunoscut în anii '80 o accentuată încetinire a creșterii economice, iar la începutul anilor'90
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
să nu fie foarte strâns îmbinate în ansamblul economiei, Ungaria aflându-se în fața unei mari provocări, aceea de a îmbunătăți capacitățile autohtone de producție și de a atrage investiții străine care să conducă în mod obligatoriu la realizarea unei valori adăugate superioare. În vederea evidențierii mai clare a corelației comerț exterior-creștere economică în lumea contemporană, s-au folosit pentru exemplificare valorile în dolari SUA ale PIB/loc și exporturilor/loc pentru anul 2000, ale unor țări cu niveluri diferite de dezvoltare economico-socială
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
treime din exporturile totale, grupa de mașini, 7 S. Pralea, Op. Cit., p. 37 utilaje și mijloace de transport a oferit pentru export un ansamblu de produse cu un grad limitat de competitivitate, cu o structură deficitară și cu o valoare adăugată scăzută 8, aceste elemente conducând inevitabil la obținerea unor prețuri sub cele realizate de țările concurente cu un potențial economic apropiat. Semnificativ în acest sens este faptul că "am fost și mai suntem și în prezent în situația ca dintr-
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
în anul 1950 până la aproape 10% în anul 1989 (tabelul 3.2). La fel ca și în cadrul grupei anterioare, și în cazul produselor chimice au predominat cele cu un nivel limitat de prelucrare industrială, având în consecință și o valoare adăugată destul de scăzută (îngrășăminte chimice, produse clorosodice, negru de fum, etc.), în timp ce produsele cu un nivel ridicat de prelucrare (medicamente, produse cosmetice, vopsele, materiale fotosensibile, radioactive, etc) au înregistrat ponderi nesemnificative, situate de-a lungul întregii perioade postbelice sub 10% din
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
miliarde dolari SUA), tendința menținându-se și după anul 1990. La fel ca și în cazul majorității produselor industriale românești și cele din industria chimică erau caracterizate preponderent de un grad insuficient de prelucrare industrială, având deci și o valoare adăugată relativ scăzută. Această structură deficitară a constituit și una dintre principalele motivații pentru care România a obținut un preț mediu unitar situat sub cel realizat de țările dezvoltate și datorită căruia excedentul realizat, în special în perioada anilor '80 de către
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
fi valorificate numai în situația creșterii de ansamblu a competitivității în cadrul sectoarelor care produc pentru exterior și prin înglobarea în oferta de export, într-un procent din ce în ce mai ridicat, a unor bunuri cu un nivel înalt de prelucrare și o valoare adăugată ridicată, care să facă față cu succes concurenței de pe piața externă. 5. Acordurile regionale de creare a zonelor de liber schimb și impactul lor în economie 5.1. Crearea zonei de liber schimb între România și țările UE Pe fondul
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]