25,302 matches
-
dezastre la nivelul comunităților locale, în special al celor mici și mijlocii și al celor care prezintă particularități socioculturale; ... 12. atrage atenția asupra caracterului continuu al procesului de consolidare a capacităților, ceea ce reclamă îndeosebi programe de formare mai bune, adaptate la grupuri-țintă specifice și la structuri specializate, pentru a îmbunătăți pregătirea și timpul de reacție la toate nivelurile, înainte și după dezastru; ... 13. recomandă analizarea pregătirii și a capacității de răspuns la temperaturi extreme și secetă, din perspectiva amenajării teritoriului
HOTĂRÂRE nr. 93 din 11 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292236]
-
și dăunătorilor specifici mediului urban prin metode tradiționale sau cu sprijinul instrumentelor digitale; 3. Identificarea serviciilor ecosistemice oferite de vegetația din cadrul spațiilor verzi din mediul urban; 4. Identificarea și transmiterea situațiilor din teren; 5. Gestionarea plantelor native / naturalizate și adaptate la mediu pentru protejarea biodiversității; 6. Gestionarea plantelor invazive pentru protejarea biodiversității; 7. Gestionarea spațiilor verzi urbane pentru protejarea biodiversității și adaptarea la schimbările climatice; 8. Implementarea unor tehnici de control al dăunătorilor și bolilor prietenoase cu mediul înconjurător; 9
STANDARD DE PREGĂTIRE PROFESIONALĂ din 13 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/291271]
-
biodiversității și adaptarea la schimbările climatice în cadrul amenajărilor peisagistice din mediul urban 5.1.8. Definirea și importanța biodiversității 5.1.9. Factori care reduc biodiversitatea: -distrugerea / modificarea / fragmentarea habitatelor -schimbările climatice -speciile invazive -exploatarea resurselor -poluarea 5.1.10. Protejarea plantelor native / naturalizate și adaptate la mediu urban 5.1.11. Măsuri privind prevenirea, minimizarea și atenuarea efectelor negative ale plantelor invazive asupra biodiversității 5.1.12. Soluții optime pentru protejarea biodiversității și pentru adaptarea la schimbările climatice în cadrul amenajărilor peisagistice din mediul urban: - protecția polenizatorilor și a
STANDARD DE PREGĂTIRE PROFESIONALĂ din 13 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/291271]
-
Identificarea factorilor care duc la reducerea biodiversității 5.2.19. Gestionarea spațiilor verzi urbane pentru protejarea biodiversității și adaptarea la schimbările climatice 5.2.20. Citirea și traducerea autonomă de informații minime din limba modernă studiată privind biodiversitatea 5.2.21. Gestionarea plantelor native / naturalizate și adaptate la mediu pentru protejarea biodiversității 5.2.22. Gestionarea plantelor invazive pentru protejarea biodiversității 5.2.23. Alegerea de soluții optime pentru protejarea biodiversității și adaptarea la schimbările climatice în cadrul amenajărilor peisagistice din mediul urban 5.2.24. Depistarea bolilor și dăunătorilor specifici mediului urban
STANDARD DE PREGĂTIRE PROFESIONALĂ din 13 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/291271]
-
normelor de securitate și sănătatea muncii specifice lucrărilor pentru analiza ecosistemelor mediului urban ... – Colaborarea cu membrii echipei de lucru, în scopul analizei biodiversității ... – Colaborarea cu membrii echipei de lucru, în scopul executării lucrărilor de gestionare a plantelor native / naturalizate și adaptate la mediu ... – Comunicarea la locul de muncă privind protejarea biodiversității și adaptarea la schimbările climatice în cadrul amenajărilor peisagistice din mediul urban ... – Colaborarea cu membrii echipei de lucru, în scopul stabilirii și aplicării unor metode de control al bolilor și
STANDARD DE PREGĂTIRE PROFESIONALĂ din 13 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/291271]
-
să fie modificate printr-o ordonanță de urgență emisă de Guvern la sfârșitul anului 2020, pe fondul unei situații de o gravitate fără precedent cum a fost pandemia de COVID-19, context în care întreaga politică bugetară a trebuit să se adapteze pentru a răspunde unor noi imperative publice impuse, în primul rând, de protecția sănătății publice și stabilitatea economiei naționale. ... 30. Prin urmare, nu se poate susține că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 226/2020 este „nelegală“ în raport cu Legea-cadru
DECIZIA nr. 388 din 17 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292187]
-
urmând a se implementa un registru național al IAAM într-un termen de maximum 3 ani de la adoptarea prezentei legi; ... b) asigură analiza datelor colectate și prezentarea către decidenți a situației la nivel național și regional; ... c) implementează, derulează, adaptează sisteme naționale specifice de supraveghere, cum sunt cele privind infecțiile cu Clostridioides difficile sau enterobacterii rezistente la carbapeneme, în vederea colectării de informații utile pentru definirea de acțiuni preventive și politici de sănătate publică; ... d) implementează studii de analiză a
LEGEA nr. 3 din 8 ianuarie 2021 (*republicată*) () [Corola-llms4eu/Law/293725]
-
de care a fost lipsit pe perioada suspendării contractului. Astfel, dispozițiile art. 52 alin. (1) lit. b) teza a doua din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii sunt clare, precise și predictibile pentru că destinatarii normei (angajatorul și angajatul) își pot adapta conduita în mod corespunzător, pentru a se asigura scopul avut în vedere de legiuitor. Conținutul normei este clar, precis și predictibil întrucât stabilește cu exactitate când intervine suspendarea contractului individual de muncă - la trimiterea în judecată a salariatului -, pentru ce
DECIZIA nr. 361 din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293774]
-
se reține că art. 1 alin. (5) din Constituție consacră principiul respectării obligatorii a legilor. Pentru a fi respectată de destinatarii săi, legea trebuie să îndeplinească anumite cerințe de precizie, claritate și previzibilitate, astfel încât acești destinatari să își poată adapta în mod corespunzător conduita. În acest sens, Curtea Constituțională a statuat în jurisprudența sa (de exemplu, Decizia nr. 1 din 11 ianuarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 53 din 23 ianuarie 2012) că, de principiu
DECIZIA nr. 361 din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293774]
-
prevederilor art. 13 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 731/2024 privind organizarea și funcționarea Ministerului Educației, cu modificările ulterioare, ministrul educației și cercetării emite prezentul ordin. Articolul 1 Prezentul ordin stabilește cadrul legal pentru ca sistemul de învățământ superior să adapteze permanent oferta educațională la cerințele pieței muncii, astfel încât rolul instituției de învățământ superior să fie unul integrat la nivel local, regional, național și internațional. Articolul 2 (1) Misiunea instituției de învățământ superior se stabilește, în conformitate cu principiul autonomiei
ORDIN nr. 3.027 din 15 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/293931]
-
lei pentru sprijinirea antreprenorilor care au nevoie să angajeze personal calificat, urmând ca angajatorul să asigure calificarea la locul de muncă pentru angajați. Șomerii care încheie contracte de ucenicie cu angajatorii vor obține calificări în baza cărora, ulterior, se pot adapta la cerințele pieței muncii; ... – Actualizarea competențelor sau recalificarea persoanelor afectate de procesul de tranziție justă; ... – Prime de instalare, prime de angajare și prime de stabilitate pentru tinerii și românii întorși în țară; ... – Program privind formarea profesională pentru meseriile specializate. Acordarea
HOTĂRÂRE nr. 33 din 23 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292981]
-
și susținerea elevilor cu performanțe înalte, prin susținerea centrelor de excelență, dar și prin programe de sprijin personalizate; • Evaluarea periodică a nivelului de alfabetizare funcțională al elevilor și personalizarea parcursului educațional, pentru a garanta atingerea profilului absolventului; • Crearea de manuale adaptate pentru predarea limbii române, dedicate elevilor care se întorc în țară după ce au urmat exclusiv programe de învățământ în alte țări, pentru a sprijini integrarea lor educațională; • Consolidarea educației sociale, prin extinderea și susținerea financiară a programelor de prevenire
HOTĂRÂRE nr. 33 din 23 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292981]
-
modernizări urgente pentru a rămâne competitivă. Investițiile în tehnologiile avansate sunt cruciale pentru ca industriile productive să rămână relevante în peisajul industrial global. În acest context, industria auto românească, de exemplu, trebuie să își modernizeze rapid producția și să se adapteze la noi modele de business și valoare adăugată pentru a rămâne competitivă. Prin urmare, implementarea acestui obiectiv presupune nu doar adopția tehnologiilor de vârf, ci și o revizuire profundă a modelului de afaceri industrial, orientat spre sustenabilitate și inovație. Aceasta
STRATEGIA din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292202]
-
accent pe două direcții principale. În primul rând, se urmărește creșterea volumului exporturilor industriale, prin îmbunătățirea calității și diversificarea produselor românești, explorând noi piețe și capitalizând pe sectoarele existente. În al doilea rând, se vizează creșterea rezilienței lanțurilor de aprovizionare, adaptându-le la provocările globale și regionale, și îmbunătățind capacitatea de a răspunde rapid și eficient la schimbările din mediul de afaceri internațional. Această abordare duală vizează nu doar extinderea exporturilor, ci și asigurarea unei baze solide pentru stabilitatea și adaptabilitatea
STRATEGIA din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292202]
-
ridicată și promovarea antreprenorialului, pentru a crea un mediu propice inovației și dezvoltării economice durabile. Prin aceste inițiative, se dorește asigurarea unei forțe de muncă bine pregătite, capabilă să susțină și să contribuie la creșterea industriei românești și să se adapteze ușor multiplelor provocări create de tranziția industrială. OS 3.1: Dezvoltarea de programe de formare profesională adaptate la cerințele industriei românești Obiectivul specific 3.1 se axează pe dezvoltarea de programe de formare profesională, pentru a răspunde cerințelor dinamice ale pieței muncii
STRATEGIA din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292202]
-
aceste inițiative, se dorește asigurarea unei forțe de muncă bine pregătite, capabilă să susțină și să contribuie la creșterea industriei românești și să se adapteze ușor multiplelor provocări create de tranziția industrială. OS 3.1: Dezvoltarea de programe de formare profesională adaptate la cerințele industriei românești Obiectivul specific 3.1 se axează pe dezvoltarea de programe de formare profesională, pentru a răspunde cerințelor dinamice ale pieței muncii și a industriei moderne. Această inițiativă este esențială pentru creșterea ratei de ocupare și pentru asigurarea
STRATEGIA din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292202]
-
Obiectivul specific 5.2 se axează pe sprijinirea sectoarelor industriale energointensive, ajutându-le să facă față provocărilor aduse de dubla tranziție - verde și digitală. Această inițiativă este vitală în contextul schimbărilor climatice și al avansului tehnologic rapid, cerând industriei să se adapteze pentru a rămâne competitivă și sustenabilă. Pentru atingerea acestui obiectiv, se propune implementarea unei scheme de ajutor de stat destinată sprijinirii costurilor asociate cu reducerea consumului de energie, modernizarea tehnologică și digitalizarea în cadrul companiilor din sectoarele industriale energointensive. Această
STRATEGIA din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292202]
-
de ocupare, în vederea integrării socio- profesionale a persoanelor din grupuri dezavantajate pe piața muncii 3.d.1. Măsuri de sprijin pentru adaptarea la schimbare a angajaților și angajatorilor și sprijinirea tranzițiilor pe piața muncii 3.d.2. Sprijinirea angajatorilor pentru condiții de muncă adaptate nevoilor lucrătorilor: EECR01 Participanți aflați în căutarea unui loc de muncă la încetarea calității de participant EECO01 Număr total de participanți 5SR15 Participanți care obțin sau își mențin locul de muncă la sfârșitul intervenției EECO19 Numărul de microîntreprinderi și de
STRATEGIA din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292202]
-
lanțuri de aprovizionare regionale și clustere; creșterea gradului de inovare și internaționalizare a IMM- urilor din industrie 3. Sprijin pentru crearea de locuri de munca de înaltă calitate si calificarea forței de muncă 3.1. Dezvoltarea de programe de formare profesională adaptate la cerințele industriei românești 3.2. Stimularea antreprenorialului în contextul Strategiei industriale a României Creșterea disponibilității și pregătirii forței de muncă din industrie Stimularea înființării de întreprinderi inovative în sectorul industrial 4. Înlesnirea accesului la finanțare a companiilor din industrie 4.1
STRATEGIA din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292202]
-
urbane, industriale și comerciale, este necesar ca accentul să se pună pe dezvoltarea măsurilor de retenție naturală a apei și pe construirea de poldere/zone de drenaj. Se recomandă ca, ori de câte ori este posibil, managementul zonelor inundabile să fie adaptat și ajustat prin intermediul unor măsuri nestructurale - "lucrări pasive". În acest sens, următoarele măsuri prezintă un interes ridicat: amenajarea teritoriului, inclusiv managementul folosinței/utilizării terenului, reglementările în materie de construcții, gestionarea situațiilor de urgență și măsuri de creștere a gradului de
ANEXĂ din 4 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292390]
-
prevenire, acțiune și răspuns în cazul dezastrelor naturale specifice provocate de fenomene meteorologice extreme, împreună cu creșterea gradului de siguranță a infrastructurii de apărare împotriva inundațiilor. Concret, pentru 2030, strategia vizează: a) consolidarea rezilienței și capacității României de a se adapta riscurilor asociate cu schimbările climatice și cu dezastrele naturale; ... b) creșterea capacității de a reacționa rapid la fenomenele meteorologice extreme neașteptate; ... c) îmbunătățirea educației, a gradului de conștientizare și a capacității umane și instituționale de atenuare, adaptare și reducere a
ANEXĂ din 4 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292390]
-
de gestionare a inundațiilor Analizând literatura de specialitate publicată în perioada 2000 - 2020 se poate observa că abordările de management al inundațiilor au evoluat de-a lungul timpului, desprinzându-se mai multe etape distincte de evoluție; aceste etape au fost adaptate situației din țara noastră, rezultând următoarele trei abordări care s-au succedat în timp: a) controlul inundațiilor - aceasta a reprezentat abordarea care a marcat o lungă perioadă de gestionare a inundațiilor, așa-zisa abordare "tradițională" a inundațiilor în România, având
ANEXĂ din 4 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292390]
-
investiției publice, demonstrată prin analize cost-beneficiu sau multicriteriale. Cu excepția cazului în care există o nevoie strategică națională justificată în mod corespunzător, nivelul de ambiție al acestui obiectiv (exprimat prin valoarea costurilor de investiție) ar trebui, prin urmare, să fie adaptat în funcție de gravitatea evenimentelor: a) reducerea costurilor investiționale asociate evenimentelor cu probabilitate ridicată: evaluarea relevanței economice a protejării cu structuri a bunurilor existente, operațiuni de reducere a vulnerabilității bunurilor existente, zonelor de albie majoră inundabilă și a structurilor de
ANEXĂ din 4 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292390]
-
de inundații. Măsurile de pregătire pot contribui la îmbunătățirea capacităților de prognoză a evenimentelor și la sporirea gradului de cunoștințe privind starea infrastructurii de apărare. Reziliența este capacitatea comunității de a anticipa, de a se pregăti și de a se adapta la condițiile în schimbare și de a rezista, de a răspunde și de se recupera rapid după perturbări. Abordările reziliente implică anticiparea, rezistența, absorbția, recuperarea, adaptarea și transformarea în urma inundațiilor perturbatoare și extreme. Reziliența este un termen tot mai
ANEXĂ din 4 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292390]
-
de apă. Din 2012, BEI a acordat 170 de miliarde de euro de finanțare, sprijinind prin investiții în valoare de 600 miliarde de euro în proiecte care reduc emisiile de gaze cu efect de seră și ajută țările să se adapteze la schimbările climatice. BEI sprijină, de asemenea, acțiuni prin investițiile privind pregătirea pentru dezastre naturale și adaptarea la schimbările climatice, inclusiv promovarea abordărilor pentru dezvoltarea rezilienței activelor, comunităților și ecosistemelor. În plus, BEI sprijină proiectele de reconstrucție post-dezastru în urma
ANEXĂ din 4 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292390]