5,887 matches
-
72−73) se oprește asupra distincției neergativ/ergativ (inacuzativ), subliniind că singurul test care distinge în limba română cele două clase de verbe intranzitive este utilizarea ergativelor cu formă de participiu activ în construcții absolute și, implicit, folosirea participiului ca adjectiv (vezi Capitolul 4, 2.). Autoarea menționează și posibilitatea ca participiul activ cu valoare adjectivală al verbelor ergative românești să se combine cu verbul copulativ a fi (este plecat), spre deosebire de participiul verbelor neergative (*este râs) − vezi Capitolul 4, 3. Între cele
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
sunete produse din exterior. 3.2.3. Predicate inacuzative vs predicate inergative O altă clasificare semantică este propusă de Alexiadou, Anagnostopoulou și Everaert (2004: 12−13), care au în vedere atât tipurile semantice de predicate inacuzative: (a) predicate (exprimate prin adjective în engleză) care descriu mărimea, forma, greutatea, culoarea, mirosul; (b) predicate al căror termen nuclear inițial este semantic Pacient; (c) predicate care denotă existența sau întâmplarea; (d) emisie involuntară de stimuli; (e) predicate aspectuale, cât și de predicate inergative: (a
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
a se cloci, a se înnora, a se înstela, a se părăgini, a se prinde (laptele), a se ramoli, a se zbârci (primare); a se aburi, a se accentua, a se accidenta, a se acidula, a se acri, a se adjectiv(iz)a, a se afuma, a se aglomera, a se agrava, a se albăstri, a se alcooliza, a se altera, a se ameliora, a se amesteca, a se amplifica, a se anemia, a se animaliza, a se aplatiza, a se
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
derivare. Procesul de încorporare este un proces lexical de natură sintactică, afectând structura argumentală a itemilor lexicali. Verbe de tipul clear 'a curăța', thinn 'a subția, a rări', narrows 'a micșora' sunt derivate prin deplasarea centrului (engl. head-movement), încorporând un adjectiv. Hale și Keyser (1993: 75−76) arată că inergativele nu au subiect în reprezentarea lexicală, însă în cazul verbelor de schimbare de stare sau de localizare, apariția subiectului este forțată de predicație. Autorii (Hale și Keyser 1993: 81) atrag atenția
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
cauză externă sunt predicate diadice, care au drept argumente participantul pasiv și cauza externă. Autoarele arată că nu există cauză externă fără variație de tranzitivitate. În engleză, multe verbe de schimbare de stare care acceptă alternanța sunt deadjectivale (pentru că multe adjective descriu stări). Proprietățile permanente, spre deosebire de cele temporare, nu pot fi cauzate extern. Levin și Rappaport Hovav (1995: 98) observă că distincția între verbele cu cauză internă și cele cu cauză externă corespunde aproximativ distincției între verbele inacuzative și cele inergative
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
construcția cu se: În nopțile cu lună plină, se adoarme greu (copilul) Dacă injecția este făcută cu pricepere, se amorțește ușor (bolnavul) În timpul concertelor rock, se asurzește (publicul) Se înaintează cu greu (o cerere) în firma asta. 7. NOTĂ DESPRE ADJECTIVELE ERGATIVE Conceptul de "adjectiv ergativ" a fost introdus de lingvistul italian Guglielmo Cinque, în contextul Ipotezei lexicaliste. Ideea lui Cinque (1990) este că dacă se acceptă că verbul și adjectivul reprezintă o singură intrare în Lexicon, cu proprietăți tematice și
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
nopțile cu lună plină, se adoarme greu (copilul) Dacă injecția este făcută cu pricepere, se amorțește ușor (bolnavul) În timpul concertelor rock, se asurzește (publicul) Se înaintează cu greu (o cerere) în firma asta. 7. NOTĂ DESPRE ADJECTIVELE ERGATIVE Conceptul de "adjectiv ergativ" a fost introdus de lingvistul italian Guglielmo Cinque, în contextul Ipotezei lexicaliste. Ideea lui Cinque (1990) este că dacă se acceptă că verbul și adjectivul reprezintă o singură intrare în Lexicon, cu proprietăți tematice și selecționale identice, atunci un
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
cu greu (o cerere) în firma asta. 7. NOTĂ DESPRE ADJECTIVELE ERGATIVE Conceptul de "adjectiv ergativ" a fost introdus de lingvistul italian Guglielmo Cinque, în contextul Ipotezei lexicaliste. Ideea lui Cinque (1990) este că dacă se acceptă că verbul și adjectivul reprezintă o singură intrare în Lexicon, cu proprietăți tematice și selecționale identice, atunci un adjectiv ca it. morto 'mort', aflat în relație morfologică cu verbul ergativ morire 'a muri' ar trebui să fie și el ergativ. Din punct de vedere
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
ergativ" a fost introdus de lingvistul italian Guglielmo Cinque, în contextul Ipotezei lexicaliste. Ideea lui Cinque (1990) este că dacă se acceptă că verbul și adjectivul reprezintă o singură intrare în Lexicon, cu proprietăți tematice și selecționale identice, atunci un adjectiv ca it. morto 'mort', aflat în relație morfologică cu verbul ergativ morire 'a muri' ar trebui să fie și el ergativ. Din punct de vedere sintactic, aceasta presupune că adjectivul ar avea subiectul generat în poziția de complement al grupului
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
în Lexicon, cu proprietăți tematice și selecționale identice, atunci un adjectiv ca it. morto 'mort', aflat în relație morfologică cu verbul ergativ morire 'a muri' ar trebui să fie și el ergativ. Din punct de vedere sintactic, aceasta presupune că adjectivul ar avea subiectul generat în poziția de complement al grupului adjectival (soră cu A'), așa cum subiectul verbelor ergative este generat în poziția de complement al grupului verbal (soră cu V'). În spiritul Ipotezei lexicaliste, Cinque contrazice astfel studii mai vechi
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
generat în poziția de complement al grupului adjectival (soră cu A'), așa cum subiectul verbelor ergative este generat în poziția de complement al grupului verbal (soră cu V'). În spiritul Ipotezei lexicaliste, Cinque contrazice astfel studii mai vechi, care susținuseră că adjectivele care au o legătură morfologică cu verbe ergative nu sunt ele însele ergative: Burzio (1986), Levin și Rappaport (1986)156, Stowel (1987)157. Conform Ipotezei lexicaliste introduse de Chomsky (1970), o gramatică are un component categorial (este o gramatică liberă
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
o gramatică liberă de context, engl. context free grammar) și un Lexicon. Majoritatea itemilor apar în Lexicon cu trăsături selecționale fixe și cu trăsături de subcategorizare stricte, dar cu posibilitatea de alegere a trăsăturilor asociate cu categoria lexicală: nume, verb, adjectiv. Altfel spus, substantivele, verbele și adjectivele aflate în relație morfologică se reprezintă în Lexicon ca o singură intrare, cu proprietăți tematice și selecționale identice. Problema relației dintre verb și adjectivul corespondent a fost discutată și de Baker și Stewart (1997
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
context free grammar) și un Lexicon. Majoritatea itemilor apar în Lexicon cu trăsături selecționale fixe și cu trăsături de subcategorizare stricte, dar cu posibilitatea de alegere a trăsăturilor asociate cu categoria lexicală: nume, verb, adjectiv. Altfel spus, substantivele, verbele și adjectivele aflate în relație morfologică se reprezintă în Lexicon ca o singură intrare, cu proprietăți tematice și selecționale identice. Problema relației dintre verb și adjectivul corespondent a fost discutată și de Baker și Stewart (1997) pentru limba edo, vorbită în Nigeria
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
de alegere a trăsăturilor asociate cu categoria lexicală: nume, verb, adjectiv. Altfel spus, substantivele, verbele și adjectivele aflate în relație morfologică se reprezintă în Lexicon ca o singură intrare, cu proprietăți tematice și selecționale identice. Problema relației dintre verb și adjectivul corespondent a fost discutată și de Baker și Stewart (1997) pentru limba edo, vorbită în Nigeria. Analiza acestor autori nu confirmă ideea susținută de Cinque și de Ipoteza lexicalistă. În limba edo, principala diferență sintactică dintre verbe și adjective este
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
și adjectivul corespondent a fost discutată și de Baker și Stewart (1997) pentru limba edo, vorbită în Nigeria. Analiza acestor autori nu confirmă ideea susținută de Cinque și de Ipoteza lexicalistă. În limba edo, principala diferență sintactică dintre verbe și adjective este legată de inacuzativitate: adjectivele funcționează ca predicate inergative, pe când verbele corespunzătoare funcționează ca predicate inacuzative. Prin urmare, adjectivul și verbul au structuri argumentale diferite, apartenența la clasa verbului sau la clasa adjectivului nefiind un simplu fapt de morfologie flexionară
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
discutată și de Baker și Stewart (1997) pentru limba edo, vorbită în Nigeria. Analiza acestor autori nu confirmă ideea susținută de Cinque și de Ipoteza lexicalistă. În limba edo, principala diferență sintactică dintre verbe și adjective este legată de inacuzativitate: adjectivele funcționează ca predicate inergative, pe când verbele corespunzătoare funcționează ca predicate inacuzative. Prin urmare, adjectivul și verbul au structuri argumentale diferite, apartenența la clasa verbului sau la clasa adjectivului nefiind un simplu fapt de morfologie flexionară. Cinque arată că alternanțelor verbale
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
acestor autori nu confirmă ideea susținută de Cinque și de Ipoteza lexicalistă. În limba edo, principala diferență sintactică dintre verbe și adjective este legată de inacuzativitate: adjectivele funcționează ca predicate inergative, pe când verbele corespunzătoare funcționează ca predicate inacuzative. Prin urmare, adjectivul și verbul au structuri argumentale diferite, apartenența la clasa verbului sau la clasa adjectivului nefiind un simplu fapt de morfologie flexionară. Cinque arată că alternanțelor verbale de tranzitivitate, de tipul (a) le corespunde un fenomen asemănător, sistematic, în domeniul adjectival
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
edo, principala diferență sintactică dintre verbe și adjective este legată de inacuzativitate: adjectivele funcționează ca predicate inergative, pe când verbele corespunzătoare funcționează ca predicate inacuzative. Prin urmare, adjectivul și verbul au structuri argumentale diferite, apartenența la clasa verbului sau la clasa adjectivului nefiind un simplu fapt de morfologie flexionară. Cinque arată că alternanțelor verbale de tranzitivitate, de tipul (a) le corespunde un fenomen asemănător, sistematic, în domeniul adjectival (b): (a) Il capitano affondò la nave ' Căpitanul a scufundat vasul' La nave affondò
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
Il capitano affondò la nave ' Căpitanul a scufundat vasul' La nave affondò ' Vasul s-a scufundat' (b) Gianni è certo/sicuro [che verrò] 'Gianni e sigur că voi veni' [Che verrò] è certo/sicuro ' Că voi veni e sigur'. Aceste adjective au posibilitatea alegerii între atribuirea rolului extern (ca în primul exemplu de sub (b)) și suspendarea acestuia (al doilea exemplu de sub (b)). Cinque aplică teste sintactice care diferențiază, în limba italiană, verbele și adjectivele ergative de cele inergative (cliticizarea cu ne
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
sicuro ' Că voi veni e sigur'. Aceste adjective au posibilitatea alegerii între atribuirea rolului extern (ca în primul exemplu de sub (b)) și suspendarea acestuia (al doilea exemplu de sub (b)). Cinque aplică teste sintactice care diferențiază, în limba italiană, verbele și adjectivele ergative de cele inergative (cliticizarea cu ne, extracția interogativă într-un subiect inversat și extracția clitică succesivă, legarea anaforică la (scurtă) distanță a subiectului, asimetria de comportament în propozițiile introduse prin come, selecția complementizatorilor care introduc un infinitiv), ajungând să
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
de cele inergative (cliticizarea cu ne, extracția interogativă într-un subiect inversat și extracția clitică succesivă, legarea anaforică la (scurtă) distanță a subiectului, asimetria de comportament în propozițiile introduse prin come, selecția complementizatorilor care introduc un infinitiv), ajungând să distingă adjective ergative (certo 'sigur, cert', chiaro 'clar', evidente 'evident', imminente 'iminent', noto 'cunoscut', oscuro 'neclar, obscur', prevedibile 'previzibil', probabile 'probabil', sicuro 'sigur') de adjective inergative (buono 'bun', ingiustificato 'nejustificat', pericoloso 'periculos', possibile 'posibil', riconoscente 'recunoscător'). Lista de adjective ergative refăcută din
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
asimetria de comportament în propozițiile introduse prin come, selecția complementizatorilor care introduc un infinitiv), ajungând să distingă adjective ergative (certo 'sigur, cert', chiaro 'clar', evidente 'evident', imminente 'iminent', noto 'cunoscut', oscuro 'neclar, obscur', prevedibile 'previzibil', probabile 'probabil', sicuro 'sigur') de adjective inergative (buono 'bun', ingiustificato 'nejustificat', pericoloso 'periculos', possibile 'posibil', riconoscente 'recunoscător'). Lista de adjective ergative refăcută din articolul lui Cinque nu cuprinde însă adjective corespunzătoare unor verbe ergative (așa cum se spusese la începutul studiului), criteriile folosite de această dată fiind
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
ajungând să distingă adjective ergative (certo 'sigur, cert', chiaro 'clar', evidente 'evident', imminente 'iminent', noto 'cunoscut', oscuro 'neclar, obscur', prevedibile 'previzibil', probabile 'probabil', sicuro 'sigur') de adjective inergative (buono 'bun', ingiustificato 'nejustificat', pericoloso 'periculos', possibile 'posibil', riconoscente 'recunoscător'). Lista de adjective ergative refăcută din articolul lui Cinque nu cuprinde însă adjective corespunzătoare unor verbe ergative (așa cum se spusese la începutul studiului), criteriile folosite de această dată fiind pur sintactice și independente de relația cu un verb ergativ. Faptul că adjectivele ergative
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
evidente 'evident', imminente 'iminent', noto 'cunoscut', oscuro 'neclar, obscur', prevedibile 'previzibil', probabile 'probabil', sicuro 'sigur') de adjective inergative (buono 'bun', ingiustificato 'nejustificat', pericoloso 'periculos', possibile 'posibil', riconoscente 'recunoscător'). Lista de adjective ergative refăcută din articolul lui Cinque nu cuprinde însă adjective corespunzătoare unor verbe ergative (așa cum se spusese la începutul studiului), criteriile folosite de această dată fiind pur sintactice și independente de relația cu un verb ergativ. Faptul că adjectivele ergative nu răspund la anumite teste aplicabile verbelor ergative (posibilitatea de
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
de adjective ergative refăcută din articolul lui Cinque nu cuprinde însă adjective corespunzătoare unor verbe ergative (așa cum se spusese la începutul studiului), criteriile folosite de această dată fiind pur sintactice și independente de relația cu un verb ergativ. Faptul că adjectivele ergative nu răspund la anumite teste aplicabile verbelor ergative (posibilitatea de a apărea în construcții absolute, construcția cu il impersonal și cliticizarea prin en în franceză) este explicat de Cinque prin intervenția unor factori care țin de proprietățile speciale ale
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]