11,001 matches
-
locul legitimității unui tip de societate nu putea fi văzut într-un apel la ceva aflat în afara societății. Mai mult, ar fi dificil să pretindem că nici Grecia și nici Roma nu se recunoșteau ca societăți istorice"17. Dincolo de critica adusă unei distincții între societățile istorice (specifice modernității) și cele non-istorice primele fiind locul privilegiat al apariției ideologiei regăsim aici totuși extinderea temporală a unui concept inventat de modernitate (dar și a unei semnificații acordate acestuia ulterior), la scara întregii societăți
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
că așa stau lucrurile pentru că problema este de natură practică"136. În aceste condiții, se poate susține că însăși tema atât de dragă a pozitivării științelor spiritului, dezbătută în stadiu germinal de Francis Bacon, teoretizată de Comte și Durkheim și adusă, cumva, la rang de credință de către empirismul logic al secolului al XX-lea, nu rămâne decât un mit. Or, tocmai acest mit al pozitivării științelor sociale, încât acestea să atingă statutul epistemologic al unor științe precum fizica ori matematica, pare
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
și, respectiv, de relativiști. S-a conturat, pe o astfel de direcție, inițiată și susținută de filosofia americană contemporană, ceea ce am numit, la începutul acestui subcapitol, concepția pragmatistă asupra ideologiei 168. Aceasta promite, pe de o parte, să depășească acuzațiile aduse concepției obiectiviste de către relativiști și, în același timp, să treacă dincolo de cele aduse concepției relativist-relaționiste de către susținătorii obiectivității demersului științific, eliberat astfel de orice influență ideologică. Gânditorul reprezentativ pentru această încercare poate fi considerat Richard Rorty, în opera căruia promisiunea
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
și susținută de filosofia americană contemporană, ceea ce am numit, la începutul acestui subcapitol, concepția pragmatistă asupra ideologiei 168. Aceasta promite, pe de o parte, să depășească acuzațiile aduse concepției obiectiviste de către relativiști și, în același timp, să treacă dincolo de cele aduse concepției relativist-relaționiste de către susținătorii obiectivității demersului științific, eliberat astfel de orice influență ideologică. Gânditorul reprezentativ pentru această încercare poate fi considerat Richard Rorty, în opera căruia promisiunea de mai sus devine vizibilă prin faptul că opțiunea pragmatistă este aceea de
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
anunțării sale sunt respinse, așa cum am arătat deja mai sus, prin calificarea radical-lismelor precum cele implicate de diversele mișcări sociale ale anilor '60 și '70 ca fiind nimic altceva decât niște fenomene culturale, și nu politice. Dincolo însă de criticile aduse concepției sale și cărora autorul le răspunde, comentatorii au remarcat că un punct sensibil al teoriilor care susțin "sfârșitul ideologiei" se regăsește la nivelul premiselor lor, care, deși clar definite, sunt discutabile. Astfel, se susține că "premisele cele mai evidente
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
să nu moară niciodată, să trăiască mereu, ca durere, în neuitarea veșnică a unei mame eterne. Briseis are un rol hotărâtor în acțiunea epopeii: mânia lui Ahile și lunga lui abținere de la luptă, cu toate urmările ei, decurg din ofensa adusă lui Ahile de către Agamemnon, care i-o luase pe captiva Briseis. Antecedentele prezenței sale în acțiune se cunosc. 78 Înlăuntrul acțiunii, ea apare în trei împrejurări. Când trimișii lui Agamemnon vin s o ia de la Ahile, Patrocles o scoate din
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
altuia, și spune asta limpede nu o dată. Se simte bine că războiul, pentru care era făcut, i se pare crâncen și zadarnic: truda atâtor zile și a atâtor nopți ca să răpună oameni viteji și să le ia femeile, atâtea suferințe aduse unor oameni care nu i-au făcut rău. În schimb, spusele lui, de-a lungul întregii epopei, abundă în prețuirea vieții ca bine în sine și a vieții trăite în pace, acasă la tine și printre ai tăi. Într-adevăr
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
om. Iar mânia îl făcea să sufere în adânc și îndelung, ca de o rană. Și îl determina să facă lucruri excesive și pustiitoare și, de la o intensitate în sus a durerii, să fie crud ca o fiară rănită. Ofensa adusă lui Agamemnon prin luarea unei părți din ce i se cuvenea, o parte în fond neînsemnată, 126 o captivă, îl împinge la săvârșirea unui lucru de neînchipuit: nu numai că nu mai vrea să ia parte la lupte, știind bine
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
pești și, dacă vrei, maimuțe (care, altfel, pot să se schimonosească la tine în coșmaruri). Și se mai află acolo pădureni, ca lupii sau ca urșii veșnic mânioși, dar nu primejdioasele feline ale altor locuri. E drept că, pentru cei aduși acolo de mânia amăgitoare a mării, insula poate părea numai un loc pustiu și dezolat, de nelocuit, de neumblat, pământul de culoarea pielii tăbăcite, aerul plin de miasme. Dar numai pentru cei cu suflet negru sau pentru cei ce, ca
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
să nu moară niciodată, să trăiască mereu, ca durere, în neuitarea veșnică a unei mame eterne. Briseis are un rol hotărâtor în acțiunea epopeii: mânia lui Ahile și lunga lui abținere de la luptă, cu toate urmările ei, decurg din ofensa adusă lui Ahile de către Agamemnon, care i-o luase pe captiva Briseis. Antecedentele prezenței sale în acțiune se cunosc. Înlăuntrul acțiunii, ea apare în trei împrejurări. Când trimișii lui Agamemnon vin s o ia de la Ahile, Patrocles o scoate din casă
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
altuia, și spune asta limpede nu o dată. Se simte bine că războiul, pentru care era făcut, i se pare crâncen și zadarnic: truda atâtor zile și a atâtor nopți ca să răpună oameni viteji și să le ia femeile, atâtea suferințe aduse unor oameni care nu i-au făcut rău. În schimb, spusele lui, de-a lungul întregii epopei, abundă în prețuirea vieții ca bine în sine și a vieții trăite în pace, acasă la tine și printre ai tăi. Într-adevăr
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
om. Iar mânia îl făcea să sufere în adânc și îndelung, ca de o rană. Și îl determina să facă lucruri excesive și pustiitoare și, de la o intensitate în sus a durerii, să fie crud ca o fiară rănită. Ofensa adusă lui Agamemnon prin luarea unei părți din ce i se cuvenea, o parte în fond neînsemnată, o captivă, îl împinge la săvârșirea unui lucru de neînchipuit: nu numai că nu mai vrea să ia parte la lupte, știind bine ce
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
pești și, dacă vrei, maimuțe (care, altfel, pot să se schimonosească la tine în coșmaruri). Și se mai află acolo pădureni, ca lupii sau ca urșii veșnic mânioși, dar nu primejdioasele feline ale altor locuri. E drept că, pentru cei aduși acolo de mânia amăgitoare a mării, insula poate părea numai un loc pustiu și dezolat, de nelocuit, de neumblat, pământul de culoarea pielii tăbăcite, aerul plin de miasme. Dar numai pentru cei cu suflet negru sau pentru cei ce, ca
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
În mod gratuit sau la prețuri inferioare costurilor lor, și efectuarea prelevărilor În scopul finanțării acestora, distingându-se două moduri de abordare a problematicii aferente. În concepția clasică, impozitul a fost definit ca o plată suportată de cetățeni pentru serviciile aduse lor de către stat, iar În interpretarea semnificațiilor sale se avea În vedere doar ipostaza sa de resursă financiară destinată finanțării cheltuielilor neproductive ale statului, respectiv acoperirii costurilor de funcționare a instituțiilor sale. Conform acestei concepții, impozitul nu trebuie să perturbe
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
persoană care realizează venituri, fie colectiv, luând În considerare veniturile realizate În comun de către mai multe persoane, cum este cazul membrilor unei familii sau gospodării. Impunerea globală a veniturilor realizate la nivelul unei familii se explică prin imposibilitatea separării aportului adus și rezultatelor activității respective pe indivizi și este considerată mai echitabilă prin prisma corespondenței cu puterea contributivă pe membru de familie, dar apare dezavantajoasă ca urmare a impozitării veniturilor cumulate În condițiile aplicării progresivității cotelor de impozit care determină un
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
generatoare de inechități În asumarea sarcinii fiscale. Considerat global, regimul de impozitare a profitului introdus În 1994 reflecta mai mult funcția financiară, urmărind o maximizare a veniturilor fiscale și nu pe aceea de instrument pentru stimularea dezvoltării economiei. În urma criticilor aduse unor prevederi inițiale ale Ordonanței de Guvern nr. 70/1994, aceasta a suferit o serie de modificări și completări În 1996, prin legea 179, care aproba respectiva ordonanță, ce intra În vigoare de la 1 ianuarie 1997, renunțându-se la gruparea
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
239 acestea să-și producă efectele, ceea ce a generat și o lipsă a coerenței și stabilității, În timp, a deciziilor de politică fiscală. Acordarea unor facilități fiscale, pe alocuri diferențiate pentru investitorii străini față de cei autohtoni, pe fondul deselor modificări aduse și tehnicilor de impozitare a profitului, a făcut ineficace aplicarea lor și obținerea rezultatelor scontate, conducând În schimb la o anumită dezordine fiscală, care a favorizat amplificarea evaziunii fiscale. Conform reglementărilor respective, printre facilitățile fiscale de care beneficiau investitorii se
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
câteva dispoziții de natură fiscală, al căror scop, În general, este de a interzice diferențele de tratament fiscal Între produse naționale și produse similare care provin din alte state membre ale UE. De asemenea, tratatul respectiv precizează faptul că restricțiile aduse libertății de stabilire a cetățenilor unui stat membru pe teritoriul altui stat membru sunt interzise, pe fundalul menținerii suveranității statelor membre, inclusiv În sfera politicilor fiscale. Prin urmare, diferențierile semnificative În planul fiscalității ce se manifestă Între țările membre ale
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
accesul lor prin cunoașterea nemijlocita a unor reprezentări mentale. Concret, obiectul imediat al cunoașterii este specia inteligibila și prin ea se ajunge la cunoașterea obiectului pe care îl reprezintă. În cele ce urmeaza voi analiza, rând pe rând, obiecțiile reprezentationaliste aduse realismului pentru a verifica în ce măsură se susțin și pentru a putea, în final, să am la dispoziție materialul necesar pentru a decide asupra rolului pe care speciile inteligibile îl joacă în procesul cunoașterii umane. Claude Panaccio atacă argumentul identității formale
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
de concentrare din lume în care sînt internați, în condiții inumane, prizonierii buri; lumea civilizată protestează și condamnă Marea Britanie, care este din ce în ce mai izolată politic. // Puterea judecătorească adoptă principiul juridic potrivit căruia sindicatele greviste sînt obligate la despăgubiri pentru orice prejudiciu adus. // Apare cotidianul Daily Express. // La Londra, se dă în folosință linia Central London Railway. // Se transmite primul mesaj transatlantic prin cablu între Poldhu (în Cornwall) și Terra Nova. // R. Kipling publică Kim, iar Elgar Cockaigne Overture. Moare regina Victoria, în
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
la Berlin Pactul Anti-Comintern între Germania și Japonia care, prin aderarea Italiei, devine Axa Berlin-Roma-Tokio. // De la Alexandra Palace (nordul Londrei) se transmite primul program regulat de televiziune. decembrie 1936. Eduard VIII este urmat la tron de George VI. // În conformitate cu Amendamentul adus Contituției Irlandeze și cu Legea Autorității Executive (britanice), se suprimă principalele atribute executive ale Guvernatorului-general al Irlandei, suveranul rămînînd autoritatea supremă doar în domeniul relațiilor internaționale. // Anul literar și muzical 1936 este bine reprezentat de romanul lui Aldous Huxley Eyeless
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
Capete foarte folositoare în acrostih, în Filocalia, volumul VII, p. 103. footnote>.După această evaluare a faptelor săvârșite în timpul vieții pă-mântești, fiecare suflet își va primi răsplata sau, dimpotrivă, osânda,până la Judecata universală. Aceasta înseamnă acceptarea de cătreconștiință a mărturiilor aduse și supunerea față de evidența lor,tocmai pentru ca sufletul să fie împăcat de această hotărâre, fără ase putea îndoi de justețea ei. Împotriva acestei hotărâri nu se poateface nici un fel de recurs, fiindcă singura nădejde a sufletului estecea în rugăciunile urmașilor
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
capitole, numerotându-le pe următoarele de la X la XVIII. Capitolul al X lea este intitulat: „Arată-se precum românii cești dincoace de Dunăre să fie luat protecția lui Andreas craiul unguresc” (p. 445). Capitolele rămase necompletate (V-IX), de la lauda adusă lui Bonfini până la supremația crăiei ungurești șí asupra spațiului extracarpatic, nu puteau cuprinde decât starea de apartenență a tuturor românilor la un regat continuator al Daciei lui Burebista și a lui Decebal, regat în care s-a produs romanizarea unitară
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
adică forme care nu implică numaidecât prezența apei; cf. sl. peštera, peč „sobă”, pentru care vgr. avea pe σπηλαιον „peșteră, sobă”; lat. specus „peșteră”, spelunca „cavernă, grotă”, rom. pustiu, rs. polostĭ „cavitate” față de pastĭ „gură, bot, hău”. Tot aici trebuie adus și pleșuv „chel; lipsit de vegetație, fără arbori”, de unde și toponimul Peleș. A nimeri, cuvânt autohton prefixat: ni-meri. Cf. mer(tic), mier(ță) „măsură veche pentru cereale”, sl. mera „măsură”, alb. mirë „scop, obiectiv”, magh. mer „a îndrăzni, a
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
teritoriale pe care a fost inițial proiectată romanizarea de-a lungul și de-a latul spațiului est european. Pe spații largi romanizarea s-a redus la indoeuropenizare, care de asemenea a dat rezultate diferite. Albaneza este o limbă i.-e. adusă în pragul romanizării, limbile slave și limbile baltice, toate evoluate local, s-au format ca limbi i.-e. sub influența latinității, limba maghiară aduce în contemporaneitate probe certe din formula aglutinantă a limbii autohtonilor. În continuarea estică a spațiului indoeuropenizat
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]