5,281 matches
-
vii, a evita orice posibilitate de înnoire"282. Scriitorii consacrați, specializați în literatura subversivă și evazionistă, sunt supuși aceluiași control abuziv. În literatură nu trebuie să se vorbească despre instituții, despre partid, nu trebuie să apară cuvinte ce pot face aluzii la regim, "Să nu cumva să fie trist (nepermis în vesela Eră Ceaușescu). Să n-aibă insomnii (cum să nu dormi tun când te veghează El?). Să nu se pomenească de moarte. Să nu fie ceva erotic (regimul e aseptic
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
și tradus integral în franțuzește în 1969, reușește să surprindă mecanismul aberant cu care textele erau eliminate: "alte tăieturi, numeroase, par cu totul ciudate. Margaretei i se spune că este de sânge regal. Pe treizeci de pagini sunt șterse toate aluziile la regalitate, cu o îndârjire demnă de un scop mai bun. [...] Privilegiile unei anumite categorii de scriitori sunt atât de prezervate de cenzură încât se taie o scenă în care Casa Scriitorilor arde din temelii.[...] Ceea ce izbește aici nu sunt
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
anumite categorii de scriitori sunt atât de prezervate de cenzură încât se taie o scenă în care Casa Scriitorilor arde din temelii.[...] Ceea ce izbește aici nu sunt obsesiile vii, cât prostia atotputernică. Pe lângă zecile de pagini suprimate din frica unei aluzii, alte zeci sunt tăiate fără motiv. Pentru a suprima. Și aici intrăm în însăși funcționarea aberantă a acestui monstru inutil care se cheamă cenzura."285 Dezvoltată în realismul socialist și dotată cu tipare simple și limbaj "de lemn", cenzura își
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
a acestui monstru inutil care se cheamă cenzura."285 Dezvoltată în realismul socialist și dotată cu tipare simple și limbaj "de lemn", cenzura își pierde din putere, pe toate palierele și în toate formele, în fața literaturii subversive în care predomină aluzia, ermetismul, simbolul. Forma artistică, procedeele întortocheate de realizare a sintaxei, uzitarea excesivă a metaforei sunt mijloace de a evita blamul sistemului, sunt forme ale evaziunii. Cum nu dețin instrumente pentru așa ceva, cenzorii taie la întâmplare, arătându-și slăbiciunile. "E lesne
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
O cunoștea bine pe doamna Dan. Aceasta era proprietara mai multor locuințe pe care le închiria, în special, la ofițeri și subofițeri. Încotro așa devreme, doamna Dan? La piață după mici cumpărături. Am auzit că s-a mai ieftinit câte ceva. Aluzia la faptul că vor rămâne fără lenjereasă, declanșă în sufletul ei o reacție la care nimeni nu se aștepta. În primul rând simți cum, cu o viteză amețitoare, de sub turbanu-i strâns pe cap asemănător cu al unui sultan medieval, ieșise
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
evidențiază o mare libertate în selectarea mijloacelor expresive și a registrelor stilistice. Aspecte particulare - Textele publicitare (textul de prezentare, anunțurile publicitare și sloganul publi citar) accentuează funcția persuasivă, activată prin strategii textuale (referințe de pre stigiu, structuri argumentative, compararea contrastivă, aluzia, citatul etc.) și extra textuale (imagini, sunet în reclamele din sfera audiovizualului), menite să capteze aten ția, să convingă potențialii cumpărători/beneficiari ai serviciilor. - Textele de prezentare a unei cărți/de escortă (Cuvânt înainte, Prefață, Argument al autorului, Postfață, cronica
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
plă/hipercodificarea și recuperarea trecutului, dintro perspectivă ironic nostalgică, ludică etc. Rescrierea majorității temelor (chiar și a celor cu deschidere spre tragic sau metafizic) în registru minor, prin parodiere, ironizare, pastișă, prin „traducere“ în regimul derizoriului, prin parafrazare, colaj sau aluzie culturală. Relativizarea și fragmentarea textului, cultivarea formelor deschise, recursul la colaje și marcaje textuale care permit lectorului să participe la construcția textuală și la procesul de semnificare. Paradigma poetică postmodernistă se definește prin „răsturnarea relației, care domina în modernism, dintre
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
misterele vieții și ale morții într un cântec nepereche, un „cântec de lebădă“. Termenii acestei comparații sunt și suportul metaforei zăpada făpturii, semnificând puritatea, inocența originară pe care poetul trebuie să o recupereze. Seman tica aces tei metafore revelatorii face aluzie și la cunoașterea totală (luciferică), presupunând întoarcerea la starea paradiziacă, dinainte de înfruptarea din pomul cunoașterii (raționale). 8. Trăsăturile genului liric care pot fi ilustrate cu ajutorul poeziei Autoportret sunt: transmiterea nemediată a unor idei, reprezentări și sentimente; limbajul liric caracterizat prin
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
de îndoctrinare în cîteva agenții guvernamentale, la locurile de muncă și chiar în licee. Tema principală era exploatarea economică a României de către Uniunea Sovietică, din ultimii 20 de ani1118. La sfîrșitul lunii, Radio București și Radio Moscova făceau schimb de aluzii propagandistice. Emisiunile polemice au continuat pînă în prima săptămînă din iunie 1119. Pe 5 iunie, România și-a intensificat criticile la adresa Moscovei. Domnul Murgescu, redactor-șef la "Viața economică", principalul ziar economic al României, a publicat un articol intitulat Concepții
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
lui Blumenthal a constituit una din cele mai directe intervenții făcute vreodată de un președinte american în privința Pactului de la Varșovia. Consilierii lui Carter se temeau, se pare, de posibilitatea unor intervenții militare sovietice în România, mai ales că Brejnev făcuse aluzie la comportamentul "demagogic" al lui Ceaușescu 1966. Dintre oamenii lui Carter, puțini erau cei care credeau că Ceaușescu s-ar putea folosi de disensiunile din cadrul Pactului de la Varșovia ca de un mijloc de suprimare a opoziției din ce în ce mai puternice a românilor
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
reuniunea de la Madrid pentru revizuirea Tratatului de la Helsinki. Pe 12 februarie 1982, delegații occidentali, printre care și Alexander Haig, s-au folosit de această ocazie pentru a-și reînnoi atacurile împotriva decretului de instituire a legii marțiale în Polonia. Prin aluzii, ba chiar și în mod direct, delegații occidentali au acuzat Uniunea Sovietică că ar fi forțat conducerea de la Varșovia să emită acest decret 2145. La cîteva ore după această întrevedere, Haig a sosit la București, la cererea urgentă a președintelui
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
lucrarea John Cassian: 1. Scrierea lui Cassian premerge depunerii lui Nestor din scaun, fapt întâmplat la 10 august 430 d. Hr., deoarece în lucrare Cassian îl consideră pe acesta episcop de Constantinopol; 2. Cassian nu menționează și nu face nici o aluzie la a treia scrisoare a lui Nestorie către Celestin, trimisă în vara anului 430; 3. Cassian nu a avut în posesie nici una din informațiile aduse la Roma de Posidonius, trimisul Sfântului Chiril al Alexandriei, în primăvara anului 430; 4. Cassian
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
au ajuns să-și dorească mântuirea. Se pare că a doua serie a Convorbirilor duhovnicești a fost începută de Sfântul Ioan și ca răspuns la teoriile susținute de Augustin. Se poate spune că în Convorbirea duhovnicească a XIII-a prin aluziile clare la pelagianism și augustianism, este vorba de învățătura lui Cassian. Problema harului și a libertății voinței este abordată mai ales în Așezămintele mănăstirești XII, Convorbirea duhovnicească a III-a și a XIII-a. Owen Chadwick vede în Așezăminte mănăstirești
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
cercetătorii din zilele noastre este aproape de neînțeles cât de dezinteresat a fost Dionisie Smeritul privitor la popularitatea numelui și a obârșiei sale. Nu există nici o știre directă despre sine și despre patria din care provenea. El doar sugerează prin întâmplătoare aluzii generale, acestea având mai mult o natură spirituală. Dincolo de solicitările speciale ale unor cerințe ale epocii, ilustrul teolog străromân a fost nevoit să demitizeze unele clișee răspândite în elita intelectuală a Romei și a Italiei privitoare la ținutul Dobrogei de
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
fapt îngreunează cercetarea prin lipsa mărturiilor categorice. Biografia lui Dionisie prezintă ca punct sigur locul de origine dar, nu și anul de naștere. Pe de-o parte, Flavius Magnus Aurelius Cassiodorus (c. 490 - c. 583), iar pe de alta, câteva aluzii strecurate și legate de operele pe care le-a alcătuit conțin puține date despre viața lui Dionisie Smeritul. După propria mărturisire, s-a născut pe la anul 470 în Sciția Mică (Dacia Pontică, Dobrogea românească de astăzi) și a murit, probabil
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
valența universală a personalității sale patristice. Limba latină folosită, lexicul, construcția frazei, echilibrul general al textului demonstrează „experiența magistra”, de care se servește acesta pentru a desemna mijlocul prin care a cunoscut pe oamenii duhovnicești superiori ai Sciției Minor, făcând aluzie la Ioan Cassian. El împărtășea celor din Apus învățătura Răsăritului în latina clasică, învățată în Sciția Minor și desăvârșită după aceea în Apus. Dionisie Smeritul, alăturându-i-se lui Ioan Cassian reprezintă expresia anticipativă a continuității poporului român însuși, care
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
curent literar, concluzionându-se că "a existat un puternic clasicism englez, purtând pecetea spiritului iluminist și sentimentalist burghez."137 Se observă, totuși, în această afirmație amestecarea a trei tipuri de viziuni estetice și anume cea clasică, iluministă și romantică (prin aluzia făcută la sentimentalism), ceea ce demonstrează până la urmă impuritatea epocii. Oliver Elton în studiul său despre "epoca augustană", așa cum numește autorul perioada de la 1660 până la jumătatea secolului al XVIII-lea, extinzând denumirea asupra întregului spațiu cultural european (deși sintagma era folosită
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
de aceea exprimată de Jean Gilbert în cadrul Biroului Executiv al MRP (20 mai 1949), care nu lăsa nici cea mai mică șansă visului sau mitului: el se declara partizanul neacceptării "unui prea mare sentimentalism în relațiile cu creștin-democrații" și, făcînd aluzie la belgianul Paul Van Zeeland, el acuza: "Actualmente există mulți creștini în Europa care nu sînt democrați"5. Europa "neagră" sau "vaticană" nu exista decît la nivelul fantasmelor. Diferențele, suspiciunile, divergențele, existau din belșug. Nu trebuie, totuși, să le acordăm
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
învia (Mt. 27, 3), cu toate că ucenicii nu cunoșteau aceasta; că ei, înainte de înviere, erau mai nepricepuți decât fariseii; de aceea fariseii s-au și osândit pe ei înșiși. Vezi cât de precis vorbește Domnul de învierea Sa, deși face numai aluzie la ea? N-a spus: în pământ, ci: în inima pământului, ca să arate și mormântul și ca nimeni să nu spună că moartea a fost aparentă. A îngăduit să stea trei zile în mormânt, ca să dea adeverire că a murit
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
a 149 de persoane stabilite a fi "agenți sovietici înfiltrați în România"257. La sfârșitul anului 1963, după ce Gheorghiu-Dej a semnat un acord cu Tito pentru construirea hidrocentralei pe Dunăre, Hrușciov difuzează prin presă posibilitatea schimbării pașnice a granițelor, cu aluzie la Transilvania, ceea ce nu era cazul cu Basarabia (la care românii dădeau semne că nu renunțaseră), fiindcă aceasta trebuia considerată o despăgubire de război, punct de vedere avansat de "academicienii" sovietici din Moscova, Kiev și Tbilisi, chit că, observă Larry
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
24 GÂNDITORUL SINGURATIC în toamna anului 1903. Amănunt nu lipsit de semnificație, Weininger și-a luat viața în casa lui Beethoven din Viena, omul în care el vedea întruchiparea geniului. În cartea sa, al cărei subtitlu Datoria geniului este o aluzie la Weininger, Ray Monk, biograful lui Wittgenstein, se exprimă categoric în ceea ce privește pecetea pe care a lăsat-o asupra acestuia strigătul disperat al lui Weininger: „Iubirea și dorința sexuală nu sunt doar fundamental diferite, ci se exclud reciproc. În despărțirea strictă
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
a esențialismului care străbate îndeosebi prima jumătate a textului Cercetărilor vizează și Tractatus-ul, în măsura în care se acceptă că scrierea postulează o realitate subiacentă, situată dincolo de fenomene. Pears însuși nu este însă sigur în această privință. Tractatus-ul - crede el - ar conține și aluzii (hints) „că filozofia este atât de diferită de știință, încât rezultatele ei nu pot fi socotite teorii de nici un gen“26. Și Paul Engelmann, cel care a fost interlocutorul favorit al lui Wittgenstein în faza finală a elaborării Tractatus-ului, a
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
limbajul Tractatus-ului, care folosea cuvinte într-un sens neobișnuit, de exemplu «obiecte» și «imagini», sau introducea noi expresii, ca «propoziție elementară» și « stare de lucruri atomară», limbajul lecțiilor sale nu prezenta enigme. El folosea limbajul gândirii comune. Nu exista nici o aluzie mistică, nici o referire la ceea ce nu poate fi spus. Ceea ce nedumerea era folosirea de exemple pitorești care în ele însele erau ușor de înțeles, dar la care miza (the point) urmărită putea scăpa. Era ca și cum ai asculta o parabolă fără
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
sale, alte Eve decât cea "oficială". Mâniat foarte, Dumnezeu "l-a izgonit din rai / pentru suprarealism..." Meșterul Manole, arhitectul, se lasă jertfit, cerând să se prăbușească singur de pe propria-i zidire, fiindcă: "Așa cere tradiția". Din unghiuri schimbătoare, se fac aluzii (într-un volum ori altul) la Ulysse, Laocoon, Iov, Don Juan, la celebrități ca Zenon, Seneca, Ovidiu, Dante, Edgar Poe și alții în partituri cu alte rezonanțe decât cele știute. Tot țesând la pânza ei, Penelopa, îmbătrânită, a devenit "zgripțuroaică
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
sufletelor torturate de întrebări și soluții; se îmbină în Ioanid Romanescu tentații hiperbolizante și intenționalități intimiste. O întrebare de genul: Ce știți dumneavoastră, Doamnă? presupune un dialog; în fapt, lectorului i se oferă un monolog interior, nu o convorbire. O aluzie la "uriași", la genii de mărimea lui Beethoven "demiurgul autoflagelat de groaza că niciodată nu putea ști / la ce distanță de oameni se află" (Sonata lunii) se sistematizează, finalmente, în tristețe. La Ioanid Romanescu, "lacrima strivește mâna care scrie". Poezia
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]