4,800 matches
-
ale creativității: fluiditate și flexibilitate, ingeniozitate, originalitate, elaborare, sensibilitate la probleme, profunzimea intelectului. În ceea ce privește segmentul atitudinal, potrivit autorului, aceasta se exprimă prin dimensiunile de personalitate: motivație cognitivă, curiozitate epistemică și structuri atitudinale: independență în gândire, nonconformism, deschidere perceptivă, toleranță față de ambiguitate, acceptarea conflictului, a tensiunii, rezistență la închiderea prematură a structurilor, asumarea riscului. Conceperea omului ca ființă biopsihosocială sau ca „om integral” are o însemnătate excepțională pentru problematica cunoașterii și modelării personalității, prin factori sociali, educaționali în primul rând, deoarece de
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
creativității și nu a produsului său, urmărind trecerea de la creativitatea lentă la cea manifestată; atitudinea receptivă a învățătorului față de ideile elevilor, stimularea la elevi a încrederii în forțele proprii; - învățătorul să acorde elevilor sprijin în situații de frustrație, eșec, nesiguranță, ambiguitate; - existența unor relații de cooperare între învățător și elevi; - determinarea factorilor de personalitate, psihosociali și educaționali care influențează actualizarea și obiectivarea creativității potențiale; - creșterea responsabilității și receptivității cadrului didactic față de elevii creativi; - încurajarea și valorificarea comportamentelor participative ale subiecților educației
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
partide pentru că pot permite unor partide diferite obținerea unor avantaje cu un număr redus de voturi. În cazul reprezentării proporționale, existența unui număr variat de alternative permite exprimarea mai concretă a preferințelor electorale, dar poate conduce și la apariția unor ambiguități și suprapuneri între alternative. În schimb, sistemele majoritare într-un singur tur de scrutin pot prezenta alternative clare între care se alege, dar limitează capacitatea de exprimare a preferințelor electorale. Cu cât unele țări sunt mai apropiate de un sistem
Teorii şi modele ale competiţiei politice. In: Competenţa politică în România by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1566]
-
ca, într-o construcție discursivă, teremenii folosiți să și păstreze sensul și referința constante, să nu apară cu mai multe sensuri și referințe în cadrul aceluiași demers. Exigența pe care o impune este: precizia terminologică, încălcarea principiului fiind sursă de confuzii, ambiguitate și nesiguranță în procesul decodării. Încălcarea acestui principiu este frecventă în limbajul natural, care pe lângă avantajele pe care le prezintă în reflectarea lumii (plasticitate, surprinderea complexă și nuanțată a realității, etc.), suferă de carența relației neunivoce între cuvinte și obiectele
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
în practica discursivă, cu o serie de probleme de receptare și comprehensiune, deoarece intervin o serie de fenomene cum ar fi: polisemia cuvintelor, distincția sens literar, denotativ - sens figurat, conotativ; iar în ceea ce privește referința, ne izbim de problema vaguității unor termeni, ambiguității enunțurilor ce necesită o dezambiguizare prin atribuire de referenți. După ce clarifică ce înseamnă sensul și semnificația (referința) cuvintelor, termenilor, Frege se ocupă în Sens și semnificație și de propozițiile asertorice. Pentru el, o asemenea propoziție conține un gând, o informație
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
al realității, în special al realității sociale, este supus unei aprecieri, evaluări ce prezintă o anumită „încărcătură” subiectivă datorită legăturii judecăților apreciative cu valorile și criteriile valorice, dar mai ales datorită predominării termenilor vagi. Consecințele acestei predominări fiind imprecizia și ambiguitatea referențială. Am putea discrimina și o modalitate explicativă în opoziție cu una descriptivă. Opoziția descriere / explicație, dar e o opoziție, mai curând, complementară, întrucât explicațiile pur teoretice ar rămâne doar simple speculații fără descrierile faptelor, iar descrierile empirice se înscriu
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
pacifismul democratic face referință. Principalele argumente ale criticii Dată fiind natura complexului argumentativ ce constituie teoria păcii democratice, analiza critică acoperă numeroase dimensiuni. Fără a pretinde epuizarea întregului arsenal al criticii, principalele sale aspecte pot fi grupate în următoarele categorii: ambiguitatea conceptelor ce compun ecuația pacifismului democratic: război/inițierea războiului; democrație sau, în ultimă instanță, pace; contestarea validității datelor empirice folosite în analiza statistică sau a concluziilor derivând din analiza statistică; logica pacifismului democratic: critică atât a argumentului instituțional, cât și
Teza pacifismului democratic. In: RELATII INTERNATIONALE by Daniel Biró () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1525]
-
în ceea ce privește repartizarea câștigurilor obținute în urma cooperării. În loc de concluzii Programul de cercetare structural modificat, anticipat la mijlocul anilor '80 de către Robert Keohane, a apărut și a produs rezultate extrem de semnificative în teoria relațiilor internaționale. A persistat, în toți acești ani, o oarecare ambiguitate în ceea ce privește relația sa cu (neo)realismul. De exemplu, Keohane și Martin, explicând semnificația teoretică a dezbaterii privind instituțiile, sugerează că teoria instituționalistă subsumează, întru câtva, realismul: Căutând să specifice condițiile în care instituțiile pot avea impact și poate apărea cooperarea
Neoliberalismul. In: RELATII INTERNATIONALE by Lucian-Dumitru Dîrdală () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1514]
-
mâinii drepte, privitorul are impresia că personajul este pe cale să strângă rufele. Considerând poziția naturală a ambelor mâini, privitorul face presupunerea că rufele urmează să fie așezate în cufăr. Ambele presupuneri sugerează faptul că, acolo unde nucleele sunt încărcate de ambiguitate, potențialul interpretativ este problematic, dar natura funcțiilor rămâne aceeași. Cufărul este considerat, în analiza lui Stansbury O’Donnell, pe de o parte, un element-cataliză. Dacă i se aplică testul eliminării din imagine nu modifică interpretarea dar o ambiguizează suplimentar. Pe
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
acest sector al imaginii, roșul și griul veșmintelor sunt ușor de disociat și siluetele actorilor se conturează clar, în timp ce în celelalte două sectoare ale tabloului detaliile și culorile, deși se detașează de zonele întunecate, sunt dominate de uniformitate cromatică. O ambiguitate cromatică bleu-verde închis caracterizează spațiul în care este plasată Luna în timp ce o tonalitate galben roșiatică se răspândește în spațiul pictural în care se află păstorii și unde aceeași tonalitate asociază oamenii, animalele și focul. Corrain consideră că tabloul lui Elsheimer
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
în colțul din stânga jos. Expresivitatea ritmică a frunzelor este redată prin repetarea plajelor semiîntunecate și întunecate din colțul din dreapta jos și din colțul din stânga sus a imaginii. Zona din partea dreaptă superioară a tabloului este rezervată unui centru ritmic încărcat de ambiguitate, oarecum străin de explozia florală repetată și de densitatea întunecată a frunzelor în care alternează câteva tușe orizontale, luminoase, de culoare roz, violet, maro și gri. Această secvență picturală ambiguă pare să plaseze florile de măr în proximitatea unui edificiu
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
limbii din care face parte. •termenii trebuie să fie cât mai conciși posibili, fără ca înțelegerea lor să sufere •termenii noi trebuie să producă derivați •pot fi formați noi termeni prin modificarea semnificativă a unor termeni ai limbii cu condiția evitării ambiguităților •de exclus polivalența unor termeni respectând principiul: un concept definit de un singur termen sinonimia contribuie la apariția unor confuzii, limba tehnică trebuind să •capete claritate și nu varietate •când un cuvânt sau o noțiune sunt înrădăcinate în uz, ele
Limba, mijloc de comunicare ?ntre oameni si de reflectare a culturii by Florin Teodot T?n?sescu () [Corola-publishinghouse/Science/83664_a_84989]
-
dinamism intelectual și afectiv opus orcăror tendințe spre inerție și platitudine. c) Sarcina, această nou introdusă dimensiune, conține domeniul general în care va fi utilizat CPS și o descriere a produsului dorit: importanța; genul și gradul de competență specifică sarcinii; ambiguitatea; complexitatea; noutatea; calendarul de lucru / realizare; istoria; implicarea altora; imaginarea viitoarei stări dezirabile ; Profesorii acționează și formulează sarcini didactice pentru elevi ținând seama de faptul că orice cunoaștere va fi considerată drept un instrument în domeniul experienței. Vor fi sarcini
Creativitate şi îndemânare by Amalia Farcaş. () [Corola-publishinghouse/Science/689_a_1281]
-
unor stimuli familiari, fară capacitatea reală de actualizare facilă, detaliată; Eșecul în utilizarea inputurilor senzoriale, înțeles ca incapacitatea de a folosi imaginația senzorială. Blocajele emoționale menționate de autor sunt: Teama asumării riscului, teama de greșeală; Dorința de ordine și respingerea ambiguității; Accentul pe evaluarea ideilor; Incapacitatea de a incuba, de a se relaxa gândind la problemă; Imposibilitatea de a distinge între realitate și fantezie, de a-și controla imaginația. Blocajele intelectuale și expresive sunt considerate ca strâns asociate, deci trebuiesc tratate
Creativitate şi îndemânare by Amalia Farcaş. () [Corola-publishinghouse/Science/689_a_1281]
-
copilul creativ este perseverent și tenace până la încăpățînare; are spirit de observație; manifestă „nemulțumire creatoare" permanentă; propune mereu ceva spre îmbunătățire; este curios, cu tendința de informare; are interese multiple simultane sau succesive manifestate în activități-pasiune de tip „hobby"; tolerează ambiguitatea și o valorifică; nu se mulțumește cu prima formă a produsului activității sale, îl îmbunătățește și cizelează; este „rezistent la închidere"; preferă tovarăși de joacă de alte vârste, mai mari sau mai mici. E. P. Torrance și un grup de colaboratori
Creativitate şi îndemânare by Amalia Farcaş. () [Corola-publishinghouse/Science/689_a_1281]
-
activităților pentru evaluarea amânată, materiale de suport pentru antrenament îpostere și schițe făcute de antrenor sau realizate de cursanți) etc. Antrenamentul creativ solicită efort psihic și timp atât din partea antrenorului cât si a celor antrenați. Răbdarea, perseverența si toleranța la ambiguitate și insolit sunt alte calități necesare pentru a participa la activitatea unui grup creativ de formare. A te antrena o reuniune sau două într-un grup creativ nu este suficient pentru a-ti dezinhiba și dezvolta creativitatea chiar dacă ai un
Creativitate şi îndemânare by Amalia Farcaş. () [Corola-publishinghouse/Science/689_a_1281]
-
Întreaga primă etapă a Războiului Rece se află sub influența doctrinei Truman (1947), bazată pe politica de Ăîngrădire a Uniunii Sovietice. Harry S. Truman, președinte al Statelor Unite între 1945 și 1953, a moștenit un context internațional extrem de tensionat, îndeosebi prin ambiguitățile pe care Conferința de pace de la Potsdam (1945) și ulterioarele întâlniri ale miniștrilor de Externe nu le rezolvaseră. Dintre acestea, cele mai periculoase erau, desigur, soarta teritoriilor eliberate de armatele americane și sovietice, una înaintând dinspre vest, iar cealaltă dinspre
EVOLUŢIA SISTEMULUI INTERNAŢIONAL DUPĂ 1914. In: RELATII INTERNATIONALE by ANDREI MIROIU () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1505]
-
2009), discreția amenajărilor habitatului musterian - care i-a condus pe unii cercetători către necesitatea de a defini un tip original de habitat, „structurile de locuire centrifuge”, plasate nu departe de „cuiburile” primatelor (Kolen 1999) -, absența (sau cel puțin raritatea și ambiguitatea) simbolurilor materiale de apartenență la un grup, sau a celor marcând identitatea individuală, deci și lipsa inerentă a unor rețele sociale extinse, capabile să fi încurajat codificarea acestor mesaje stilistice (Gamble 1999), toate par să contrasteze vădit cu orientarea aproape
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
bărbați, nu exprimă cu necesitate și statutul lor de apartenenți la o elită: ele pot anunța, mai simplu, o amplificare, prin mijloacele ostentației, a competiției pentru prestigiu sau partenere (cf. Quinlan 2008), deci o aspirație, și nu neapărat o realitate. Ambiguitatea culturii materiale în acest sens, este binecunoscută: ostentația nu este întotdeauna coextensivă autorității, ci și lipsei ei, căci puterea autentică se exprimă deseori și prin simplitatea asocierilor ei materiale (Beck Kehoe 1999). Ereditar sau nu, statutul deosebit al unora din
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
tipurile de mijloace prin care se realizează parteneriate; sunt puse la dispoziție suficiente mijloace și resurse prin care să se asigure un climat de colaborare cu părțile interesate; se asigură un suficient climat de încredere reciproc, transparent și de reducerea ambiguităților în relațiile cu părțile interesate; sunt parafate condițiile de colaborare și înțelegeri pentru acțiunile comune etc. În desfășurarea auditului, auditorul va urmări modul în care managementul aplică aceste principii, indiferent de nivelul de decizie și de responsabilitate la care se
AUDITUL CALITĂŢII by SILVIA MIRONEASA () [Corola-publishinghouse/Science/342_a_756]
-
ca, posibil, probabil, numai că pentru concluzie: prin urmare, deci, așadar, putem conchide, în concluzie, cu alte cuvinte, în consecință, rezultă că FIȘĂ PENTRU EVALUAREA UNUI DISCURS ORAL *Fluența discursului (fără pauze, fără repetiția conjuncției conclusive „deci”, exprimare clară, fără ambiguități, exprimarea corectă din punct de vedere gramatical, cu ușurință și în timpi buni, elevul a vorbit fluent, fără să citească notele). Pentru fiecare nivel se acordă un punct, la final se acordă nota în funcție de nivelul care a obținut cele mai multe puncte
Comunicarea. Ghid practic by Elena-Laura Bolotă () [Corola-publishinghouse/Science/655_a_1298]
-
se înșele permanent, căci despre acest Dumnezeu” se spune că este bun în cel mai înalt grad”.) Înainte de a analiza și ipoteza “geniului rău” și modul în care Descartes o instrumentează, este necesară o paranteză care vizează sensul termenului fallor. Ambiguitatea lui se relevă cel mai bine în textul inițial al Meditațiilor, cel latin, în care este folosit cu dublu sens: “eu mă înșel” și “eu sunt înșelat”. Traducerea în franceză îl formulează pe fallor cu primul sens “je me trompe
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
petitio principii, căci argumentul nu constă, în majoră ca și în minoră, decât în a afirma că ideea de Dumnezeu, fiind clară și distinctă, dovedește că existența aparține naturii sale. VI.7. Cunoaștere și necunoaștere a Dumnezeului infinit O altă ambiguitate în cartesianism este noțiunea de infinit. Aici Descartes își manifestă din nou acordul cu Sfîntul Toma: ) Este o mărturisire stranie din partea cuiva care nu plasează în câmpul cunoștințelor noastre posibile decât ideile clare și distincte și care în repetate rînduri
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
capabil să-l cunosc” (saltem quantum a me potest intelligi) se referă cu siguranță la caracterul incomprehensibil al lui Dumnezeu, și totuși, dovada prin esențe presupune esența divină cunoscută (cu sensul de intelligere). Însă numai teoria ideilor permite rezolvarea acestei ambiguități. De fapt, ceva înseamnă ideea obiectivă a lui Dumnezeu în noi, idee al cărui adevăr îl putem concepe cu claritate și distincție, și altceva ideatul său ori referentul său infinit. Dacă este posibil să inferăm din ideea noastră de Dumnezeu
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
clădire cubică și masivă, ar pune în evidență o siluetă de coș de uzină dacă vârful său nu ar fi întărit de galeria în consolă, care îi asigură centrul secundar de care are nevoie (figura 15). Privind ansamblul palazzo-ului, remarcăm ambiguitatea presupusă. Precum un centru primar, el apasă în jos pe pământ sau este atras de el sau ambele. În același timp, asemenea unei excrescențe derivate din bază, printr-o mișcare în afară și ascendentă, se evidențiază un anumit efect al
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]