6,661 matches
-
de stil” lipsite de consistență lirică. SCRIERI: Amiaza mării, pref. Miron Radu Paraschivescu, București, 1965; Poezii, București, 1968; Moralizând fără glorie, București, 1970; Alexandros, București, 1971; Alexandros, tr. Anne Beresford în colaborare cu autoarea, Londra, 1979. Repere bibliografice: Mihai Ungheanu, „Amiaza mării”, „Scânteia”, 1965, 5001; Mircea Anghelescu, „Amiaza mării”, GL, 1965, 26; Crișu Dascălu, „Amiaza mării”, O, 1965, 8; Dumitru Micu, „Poezii”, RL, 1969, 9; Ileana Mălăncioiu, „Poezii”, LCF, 1969, 11; Dan Laurențiu, „Moralizând fără glorie”, LCF, 1970, 18; Gheorghe Tomozei
LUNGU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287923_a_289252]
-
Amiaza mării, pref. Miron Radu Paraschivescu, București, 1965; Poezii, București, 1968; Moralizând fără glorie, București, 1970; Alexandros, București, 1971; Alexandros, tr. Anne Beresford în colaborare cu autoarea, Londra, 1979. Repere bibliografice: Mihai Ungheanu, „Amiaza mării”, „Scânteia”, 1965, 5001; Mircea Anghelescu, „Amiaza mării”, GL, 1965, 26; Crișu Dascălu, „Amiaza mării”, O, 1965, 8; Dumitru Micu, „Poezii”, RL, 1969, 9; Ileana Mălăncioiu, „Poezii”, LCF, 1969, 11; Dan Laurențiu, „Moralizând fără glorie”, LCF, 1970, 18; Gheorghe Tomozei, Sub violet bacovian..., RL, 1970, 20; Gheorghe
LUNGU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287923_a_289252]
-
1965; Poezii, București, 1968; Moralizând fără glorie, București, 1970; Alexandros, București, 1971; Alexandros, tr. Anne Beresford în colaborare cu autoarea, Londra, 1979. Repere bibliografice: Mihai Ungheanu, „Amiaza mării”, „Scânteia”, 1965, 5001; Mircea Anghelescu, „Amiaza mării”, GL, 1965, 26; Crișu Dascălu, „Amiaza mării”, O, 1965, 8; Dumitru Micu, „Poezii”, RL, 1969, 9; Ileana Mălăncioiu, „Poezii”, LCF, 1969, 11; Dan Laurențiu, „Moralizând fără glorie”, LCF, 1970, 18; Gheorghe Tomozei, Sub violet bacovian..., RL, 1970, 20; Gheorghe Grigurcu, „Moralizând fără glorie”, TR, 1970, 22
LUNGU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287923_a_289252]
-
Exerciții de apărare pasivă, sunt marcate de poetica generației optzeciste, lirica de aici putând fi definită drept „cerebrală, citadină și concretă” (Laurențiu Ulici). Sub armura poetului se identifică o structură sentimentală, nostalgică, înclinată către plasticizarea imaginii („... vigurosul trunchi al unei amiezi / Cu pistruii ploii în soare sunând ca bănuții de aur / O procesiune de arbori...”, Vremea cireșilor). Sunt caracteristice parafraza, ironia, referințele livrești și biografice, cu mari decupaje de album de familie: „Tatăl meu umil funcționar de birou/ Mama mea împărtășindu
STANESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289873_a_291202]
-
și peisaje idilice, ca în grupajul Im Schwarzwald: „S-a trezit Pădurea Neagră / salbă țarinei mireasă / fum scot satele din salvă / casele în cer acasă”, dar asemenea imagini sunt contrapunctate imediat de celelalte, covârșitoare, unele cu aspecte de apocalips: „La amiază într-o zi / se făcu pe cer o pată / întâi un zid se prăvăli / apoi tăria toată. // Și mai noapte se făcu / fulgere tăiau în ea / a carne și a pietre arse / tot mai tare mirosea. // Fugarii orbi se-mpiedicau
STAMATU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289850_a_291179]
-
ale prepoziției; faptul că acestea au fost mai puternice în limba veche e atestat nu numai de citate, ci și de existența unor compuse scrise astăzi într-un singur cuvînt și care nu mai sînt analizate de vorbitori, precum acasă, amiază, alene. Au rămas însă actuale construcțiile în care prepoziția exprimă un raport de asemănare, de comparație - sau descrie un semn, introducînd o prevestire ori un presentiment. Sînt încă în uz îmbinări de tipul seamănă a..., miroase a..., sună a...; cu
"A..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17146_a_18471]
-
Iulia Popovici Probabil că întuneric la amiază este una dintre cele mai cunoscute cărți scrise vreodată despre infernul în care s-a transformat utopia comunistă și, în același timp, una dintre cele mai dure. Interzisă mulți ani în statele lagărului socialist, ea e publicată acum, la Editura
Utopii trădate by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14993_a_16318]
-
vînătoarea de torționari printre femei de serviciu și cîini cu grade militare, să se trezească din ultimele iluzii. Spre deosebire de majoritatea volumelor, de memorii, apărute după ridicarea Cortinei de Fier și care adeseori alimentează setea de senzațional a publicului, întuneric la amiază nu descrie torturi fizice sau chinuri de neimaginat; o face, să spunem, cel mult indirect, prin teroarea pe care Rubașov o recunoaște în ochii tînărului cu care e confruntat zi după zi și în ultimul strigăt al prietenului său de-
Utopii trădate by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14993_a_16318]
-
și găsește puterea de a crede că forțe obscure l-au dus departe de lumea perfectă a sovietelor. 1984 a făcut o carieră strălucitoare în ficțiunea politică, dar în spatele ei stau două cărți cu o istorie fascinantă: alături de întuneric la amiază, apărută în 1940, o alta, șapte ani mai tîrziu, al cărei titlu a rămas celebru - Am ales libertatea, de Victor Kravcenko. Ca și acesta (dar 10 ani mai tîrziu), Arthur Koestler a ales să-și ia singur viața. Arthur Koestler
Utopii trădate by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14993_a_16318]
-
1940, o alta, șapte ani mai tîrziu, al cărei titlu a rămas celebru - Am ales libertatea, de Victor Kravcenko. Ca și acesta (dar 10 ani mai tîrziu), Arthur Koestler a ales să-și ia singur viața. Arthur Koestler, întuneric la amiază, ediția a II-a revăzută, traducere de Sanda Aronescu, București, Humanitas, 2002, 216 pag., f.p.
Utopii trădate by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14993_a_16318]
-
viața și moartea, moartea și învierea, maculatul și imaculatul, transcendentul și imanentul, căderea și înălțarea, fărâmițarea și realcătuirea, dorința și asceza (dorința de asceză) ș.a. se strâng cu furie în brațe în această poezie care vorbește de „disperarea fericirii”, de „amiaza întunericului”, de „noaptea toată zori”, de „șuvoaie de împietrire”. „Sufletul” poeziei lui K. este dostoievskian, adică larg, foarte larg. Cuprinde totul: „E-atât de înlăuntru totul.” De aici ambiguitatea ei fundamentală: „Ninge în Eldorado” și în profunzimea rănilor zac „epave
KIROPOL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287716_a_289045]
-
literară”, „Ramuri”, „Familia”, „Viața românească”, „Lumea românească”, „Atheneum” (Iași), „Universul literar”, „Festival” (Silistra), „România literară”, „Curierul (magazin) literar”, „Revista română”, „Preocupări literare”, „Democrația”, „Semnalul”, „Drum nou” (Turnu Măgurele), „L’Indépendance roumaine”, „Victoria”, „Tinerețea”, „Veac nou”, „Buletinul apărării patriotice”, „Cotidianul de amiază”, „Apărarea”, „Contemporanul”, „Femeia și căminul”, „Forum”, „Gazeta literară”, „Secolul 20”, „Astra”, „Revue roumaine”, „Luceafărul”, „Steaua”, „Ateneu”, „Tribuna”, „Almanah literar”, „Echinox”, „Manuscriptum”, „Revista de istorie și teorie literară” ș.a. Numai o parte din această publicistică a intrat în alcătuirea volumelor Études
BIBERI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285719_a_287048]
-
prin aceeași undă voi trece doar o dată”). Într-un Sonet cu ambiții de artă poetică este executată conjurarea, în chip de muză convenabilă, a Înțelepciunii: „Înțelepciune,-ndreaptă-mi veșnic pasul/ Din pomul viu să dau la toți drumeții”. Textele din Poemele amiezii (1972), carte în prefața căreia Al. A. Philippide laudă „calitățile de trăinicie și de sinceritate în conținut și de stăpânire a formei” ale lui S., aduc versurilor un spor de memorabilitate. Dar originalitatea întârzie să apară: „Sub talpa mea nisipul
STANESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289874_a_291203]
-
turist entuziast și receptiv. Exercițiul memorialistic va fi reluat în paginile intitulate Dincolo de efemer (I-II, 1994). Ca traducător, a oferit multe echivalări meritorii, mai cu seamă din poezia simbolistă. SCRIERI: Ferestre spre azur, pref. Șerban Cioculescu, București, 1970; Poemele amiezii, pref. Al. A. Philippide, București, 1972; Cântece pentru timpul meu, București, 1973; Lăuntrica vioară, București, 1974; Hore pe smalț, București, 1976; Pavana clipelor, București, 1979; Cartea cu oglinzi, București, 1984; Argilă și azur, București, 1987; Dincolo de efemer, I-II, postfață
STANESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289874_a_291203]
-
Filimon, București, 2003. Traduceri: [Lirică simbolistă], în Simbolismul european, I-III, îngr. și introd. Zina Molcuț, București, 1983; Poeți străini în românește, introd Gh. Bulgăr, București, 1994. Repere bibliografice: N. Barbu, „Ferestre spre azur”, CRC, 1971, 14; Al. Protopopescu, „Poemele amiezii”, TMS, 1972, 8; Ion Dinulescu, Valențe etice ale liricului, R, 1976, 11; Ion Popescu-Sireteanu, „Hore pe smalț”, CRC, 1976, 52; Popa, Dicț. lit. (1977), 523; Lit. rom. cont., I, 514-516; Emil Manu, „Cartea cu oglinzi”, „România pitorească”, 1984, 8; Rodica
STANESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289874_a_291203]
-
și director general pentru relații culturale (1997- 1999), ambasador al României la Roma (1999-2003). Debutează la „Revista română”, în 1964, fiind prezent cu eseuri, studii, articole, comentarii critice, cronici, articole etc. mai cu seamă în publicațiile pentru străinătate. Prima carte, Amiaza fantastică, îi apare în 1968. Mai semnează traduceri (între care Poezia de Benedetto Croce), prefețe, participă la alcătuirea de antologii. Amiaza fantastică reunește eseuri focalizate pe recursul la modalitățile fantasticului în proza italiană a primei jumătăți a secolului al XX
STATI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289886_a_291215]
-
prezent cu eseuri, studii, articole, comentarii critice, cronici, articole etc. mai cu seamă în publicațiile pentru străinătate. Prima carte, Amiaza fantastică, îi apare în 1968. Mai semnează traduceri (între care Poezia de Benedetto Croce), prefețe, participă la alcătuirea de antologii. Amiaza fantastică reunește eseuri focalizate pe recursul la modalitățile fantasticului în proza italiană a primei jumătăți a secolului al XX-lea, făcând referire inclusiv la opere editate în anii ’60. Cartea e, în cea mai mare parte, articulată din studii analitice
STATI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289886_a_291215]
-
moderație. Stilul eseurilor lui S. se distinge prin fluență și claritate, eleganță sobră, dar și printr-o discretă vibrație afectivă, mărturie a atașamentului față de subiectul tratat. Destinată nu atât specialiștilor în literatură italiană, cât publicului doritor de o informare autorizată, Amiaza fantastică a rămas singura lucrare de acest gen a autorului care, probabil absorbit de cariera publicistică, de demnitățile diplomatice, nu a perseverat pe calea deschisă de un debut mai mult decât promițător. SCRIERI: Amiaza fantastică, București, 1968. Antologii, ediții: Trepte
STATI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289886_a_291215]
-
publicului doritor de o informare autorizată, Amiaza fantastică a rămas singura lucrare de acest gen a autorului care, probabil absorbit de cariera publicistică, de demnitățile diplomatice, nu a perseverat pe calea deschisă de un debut mai mult decât promițător. SCRIERI: Amiaza fantastică, București, 1968. Antologii, ediții: Trepte de civilizație românească, București, 1988 (în colaborare cu George G. Potra și Constantin Crișan); A. E. Baconsky, Itinerarii plastice, pref. Petre Stoica, București, 1987; Relațiile româno-sovietice. Documente, București, 1999 (în colaborare cu Mihai-Răzvan Ungureanu
STATI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289886_a_291215]
-
sănătate (după cum avea să explice ulterior, s-a internat în spitale de psihiatrie, regăsindu-și acolo libertatea), S. se consacră exclusiv scrisului, iar biografia publică se confundă cu lista cărților publicate, numeroase apreciate de critică, unele premiate: După 1900, pe la amiază (1974) și Paltonul de vară (1996) au fost distinse cu Premiul Uniunii Scriitorilor, iar Jumătate plus unu (1976) cu Premiul „Ion Creangă” al Academiei Române, Uniunea Scriitorilor acordându-i și Premiul Opera Omnia (1997). Își construiește, cu mijloace modeste, o casă-refugiu
SIMIONESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289687_a_291016]
-
1982), care are aceeași structurare, de „inventar”, „catalog” ori „fișier”, apoi romane - e vorba de meta- sau pseudo-romane: Toxicologia..., Nesfârșitele primejdii (1978), Învățături pentru Delfin (1979), Redingota (1984), Licitația (1985), Asediul locului comun (1988), volume de povestiri - După 1900, pe la amiază, Banchetul (1982), Îngerul cu șorț de bucătărie (1992), Fărădelegea vaselor comunicante (1997), scrieri confesive - Trei oglinzi (1987), volum care cuprinde pagini de jurnal din 1946 - sau eseistice, așa-zise „note de drum” sau „impresii de călătorie” - Răpirea lui Ganymede (1975
SIMIONESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289687_a_291016]
-
I: Dicționar onomastic, București, 1969, vol. II: Bibliografia generală, București, 1970, [vol. III]: Jumătate plus unu, București, 1976, [vol. IV]: Breviarul (Historia calamitatum), București, 1980, [vol. V]: Toxicologia sau Dincolo de bine și dincoace de rău, București, 1983; După 1900, pe la amiază, București, 1974; Răpirea lui Ganymede, București, 1975; Nesfârșitele primejdii, București, 1978; Învățături pentru Delfin, București, 1979; Banchetul, București, 1982; Ulise și umbra, București, 1982; Redingota, București, 1984; Licitația, București, 1985; Trei oglinzi, București, 1987; Asediul locului comun, București, 1988; Îngerul
SIMIONESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289687_a_291016]
-
Reutlingen). Dacă, mai demult, sorții ar fi decis altfel, probabil că și azi aș fi recitit aceste memorii ca odinioară cu bunica mea, Alexandrina Ionescu, așa cum citeam ritual jurnalul asiatic al lui Mikluho Maklai și alte relatări ale călătoriilor Îndepărtate, amiezi la rând În canicularele veri ale copilăriei, În penumbra Încă enigmatică a unei mici Încăperi. Când m-am Întors la unele din poveștile ei din anii ’30 cu comentariul la dispariția lui Zerlendi, am Înțeles irealitatea vechii mele intenții de
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
am injectat de câteva ori, cu ajutorul seringii, o substanță anume pentru a-i distruge; acum eram pe deplin lămurit În ceea ce privește cauza bolii, asupra căreia avusesem la Început oarece Îndoieli. Câteva zile mai tâziu am așezat pacientul În lumina soarelui de amiază și i-am ridicat lobul urechii În așa fel Încât să pot vedea: am descoperit Înăuntru ceva negru pe care l-am extras cu o pensetă și care s-a dovedit a fi un cuib de insecte. Peste măsură de
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
orei nouă sau zece dimineața la un loc cu apă, unde era de asemenea posibil să găsim corturile unor arabi, să luăm masa de dimineață și să lăsăm caii să se odihnească. Dar călăuza greși drumul, și abia pe la vremea amiezii ne-am dat seama de acest lucru, observând că deviase de la ruta normală, luând-o mai Întâi la dreapta, iar apoi spre stânga. Furios, tătarul Îl amenință pe ghid În repetate rânduri, adăugând că Îi va tăia de Îndată nasul
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]