7,050 matches
-
poate fi atins numai prin vehiculul viu al corpului uman și prin vitalitatea sa puternică. Dar, odată ce adeptul și-a atins scopul, el poate obține adevărul suprem doar dacă își abandonează corpul pentru „zborul său spiritual final în spațiu”. O analogie bună în acest caz este aceea a embrionului de pui care crește în interiorul oului. În cazul în care coaja se sparge înainte ca perioada de incubație să se încheie, nu există viață; în același fel, dacă trupul adeptului „se sparge
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
rezultatul sau pare că rezultă din principiile generale ale constituției." (186-187) Principiile care decurg din această definiție constituie bazele experienței statale engleze. Astfel de principii consfințesc, mai înainte de orice, suveranitatea parlamentului și limitarea puterilor executivului (acest ultim punct este în analogie cu experiența continentală). Principiul legalității, în funcție de care actul guvernării este legitim numai dacă este prevăzut de lege, întrunește aceste concepții. Elementul care rezultă din această lungă definiție este permanenta chemare la egalitatea juridică a subiecților. Acest aspect reprezintă, în fapt
Uniunea Europeană și promovarea rule of law în România, Serbia și Ucraina by Cristina Dallara () [Corola-publishinghouse/Science/1090_a_2598]
-
stă la baza acestei împărțiri este de natură logică. Conform acestuia avem de-a face cu divinația naturală (intuitivă) și cu cea artificială / experimentală. Semnificația numeroaselor semne din actul prezicerii se sprijinea pe o serie de procedee precum: inducția, deducția, analogiile. În esență, procedeele ar consta în interpretarea unor semne provocate prin experiment (auguratul sau ghicitul în bobi etc.) sau care survin în mod natural (visele sau profeția). Întregul efort de tălmăcire, de interpretare devine expresia unei cunoașteri deosebite a umanului
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
totalitate decriptării tipologiei umane pe baza măsurării științifice a unor aspecte fiziologice concrete. O abordare la fel de interesantă și provocatoare propune și Annick de Souzenelle în Simbolismul corpului uman76. Plecând de la arborele sefirotic și simbolismul numelor divine din ebraică, autoarea face analogii curajoase cu diferite părți ale corpului uman, atribuindu-le semnificații precise. În esență, autoarea insistă pe ideea conform căreia corpul uman este o imagine a "Corpului Divin". Astăzi, morfoscopia nu mai este o practică cunoscută. Ea este mai degrabă practicată
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
Evului Mediu avea o cu totul altă accepțiune și reprezentare față de cea modernă. Ea studia omul din punct de vedere holistic, fără a-l rupe de universul său magico-religios. Propunea o viziune integratoare și nu se sfia deloc să facă analogii și apropieri între realitățile fizice și cele spirituale. De exemplu, sănătatea era interpretată ca fiind consecința unui dezechilibru între microcosmosul uman și macrocosmos. Stările de dezordine puteau fi naturale sau provocate, iar vindecarea survenea ca urmare a restabilirii ordinii. În
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
lume și societate prin restabilirea normalității și a ordinii. Mijloacele prin care se urmărea atingerea unor scopuri extrem de concrete erau de factură magico-religioasă. Astfel, "în timp ce ordinea pe care se sprijină magia este mai degrabă extindere scrie J. Frazer -, prin falsă analogie, a succesiunii în care ideile se înlănțuie în mintea noastră, ordinea stabilită de știință derivă din observarea minuțioasă și răbdătoare a fenomenelor înseși"165. Totuși, obiectul de studiu al științelor renascentiste, la fel ca și cel al științelor moderne, privește
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
complexitatea deprinderilor motrice însușite anterior; exprimă măiestria practică în situații variabile; se perfecționează prin exersare în condiții mereu schimbătoare; se bazează pe calitatea proceselor cognitive, pe care, de altfel, le și influențează. Tipuri de priceperi motrice În ceea ce privește clasificarea priceperilor motrice, analogia cu deprinderile motrice, pe baza cărora se manifestă, este evidentă. Astfel, câteva din posibilele clasificări ar fi: * după finalitate: priceperi motrice aplicative primare și secundare, priceperi motrice specifice unor ramuri de sport * după gradul de complexitate: priceperi motrice elementare (care
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
ei realizându-se echilibrul sistemului. Deosebim conexiunea inversă externă (cunoașterea de către organele de comandă din exteriorul sistemului a rezultatelor muncii de predare a profesorului) și conexiunea inversă internă (cunoașterea de către profesor, respectiv elev a rezultatelor obținute în procesul învățării). Prin analogie, putem realiza, spre exemplificare, o schemă a sistemului de educație fizică școlară, conform teoriei cibernetice (fig. 5): Așadar, prioritățile stabilite ca urmare a necesităților sociale determină conținutul procesului instructiv-educativ realizat de către profesor. Acesta, prin metode și sisteme de acționare adecvate
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
nizațiile lor corporative, universitates. Asociindu-se În mod liber, printr-un jurămînt, cu colegii lor, ei Își apropriază puterea de a-și fixa regulile propriei lor munci și comportamentul pe care fiecare este obligat să l respecte În interesul tuturor. Analogia dintre universitari și lucrătorii din zonele urbane nu poate fi Împinsă prea departe, pentru că rezultatele muncii lor erau prea diferite; În plus, per soanele Însele formau două grupuri distincte. Ambi en tul citadin stimulează o transformare decisivă a istoriei În
Papirus, pergament, hartie. Începuturile cărţii by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
din aceste categorii, se consideră fiecare din aceste categorii ca două extreme a unui interval. Această abordare indică faptul că deprinderile pot fi clasificate ca aparținând mai mult unei categorii decât alteia, fără a aparține în totalitate acelei categorii. O analogie poate fi necesară. Conceptele de cald și rece sunt două categorii de temperatură pe care le considerăm distincte. Totuși este mai corect a situa acești termeni la extremele unui interval, deoarece există grade diferite ale temperaturii de cald și rece
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
Considerând cald și rece ca extreme în acest interval, se menține distincția între aceste două concepte, în același timp permițând o raportare mai precisă a diferitelor temperaturi la categoria din care4 fac parte cel mai mult. Așa cum reiese din această analogie, considerarea acestor categorii ca extreme ale unui interval permite naturii complexe a deprinderilor motrice să fie adaptate corespunzător în același timp menținând accentul asupra caracteristicilor comune ale unei game largi de deprinderi. Este important de reținut că scopul principal în
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
caracterizată de un timp relativ particular; mișcările din interiorul unei clase au același timp relativ; mișcările din clase diferite au timpi relativi diferiți; un timp relativ particular permite unei mișcări să fie identificată ca membra unei clase particulare. 5.6. Analogia discului de fonograf O analogie interesantă a fost realizată de Cratty. Pentru programul motor generalizat implică fonograful standardizat, unde o placă de pick-up trimite semnale de pe un disc într-un amplificator a cărui producție este transmisă difuzoarelor. În această analogie
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
particular; mișcările din interiorul unei clase au același timp relativ; mișcările din clase diferite au timpi relativi diferiți; un timp relativ particular permite unei mișcări să fie identificată ca membra unei clase particulare. 5.6. Analogia discului de fonograf O analogie interesantă a fost realizată de Cratty. Pentru programul motor generalizat implică fonograful standardizat, unde o placă de pick-up trimite semnale de pe un disc într-un amplificator a cărui producție este transmisă difuzoarelor. În această analogie fonograful însuși este un program
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
Analogia discului de fonograf O analogie interesantă a fost realizată de Cratty. Pentru programul motor generalizat implică fonograful standardizat, unde o placă de pick-up trimite semnale de pe un disc într-un amplificator a cărui producție este transmisă difuzoarelor. În această analogie fonograful însuși este un program motor generalizat, iar difuzoarele sunt mușchii și membrele. Discul are toate trăsăturile programelor, cum ar fi informația despre ordinea evenimentelor (trompeta cântă înaintea tobei), structura temporală printre evenimente (ritmul sau timpul relativ) și amplitudinile relative
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
deosebită. În Mincinoși, cartea sa de critică literară, Helen Daniel (1988:3) leagă clasicul Paradox al mincinosului de anumite afirmații aparținînd unor personaje din cîteva romane australiene apărute recent, incluzînd Minciuna gogonată a lui Peter Carey, însă după părerea mea, analogia nu are un suport real. Cînd, de exemplu, Herbert Badgery spune în prima pagină din Minciuna gogonată: "Nu știu deloc să mint și am fost toată viața un mincinos" (Carey 1985:11), cititorul își dă seama imediat că Badgery este
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
urăște? Pe cine ți-ar plăcea să ucizi?" El menționează de asemenea minciunile care i s-au spus cu privire la activitățile administrației mexicane, considerate ilegale, însă pe care comunitatea locală indiană le trata drept juste și corecte; din nou putem găsi analogii în alte culturi (Passin 1942). Posibilitățile care se deschid minciunii sînt într-adevăr numeroase și diverse. Pînă acum am examinat cîteva variații în tactici și tehnici și cîteva restricții impuse de context și cultură. În cadrul acestor parametri există desigur diferențe
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
Înseamnă Însă la figurat: a face tam-tam, a divulga un secret, a exagera importanța a ceva. Este, cum se vede, numai un joc de cuvinte și un divertisment, dar exemplele pe care le-am ales ne ajută să Înțelegem prin analogie și cum funcționează textul haiku-ului. Un cititor bun de haiku nu va citi niciodată un text ca acesta: bătrânul strânge-n palmă un ceas ruginit (Eduard Țară), fără să-i prețuiască simplitatea stilizată. Fără să simtă spontan că autorul
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
lor este de a extinde legitimitatea aranjamentelor politice interne din statele democratice către relațiile dintre toate statele-națiune. Cu alte cuvinte, liberalii cred că societatea democratică, în care libertățile civile sunt protejate iar relațiile de piață au prioritate, poate avea o analogie internațională sub forma unei ordini globale pacifice. Piața liberă internă își are echivalentul în economia mondială globalizată, deschisă. Dezbaterile parlamentare și responsabilitatea sunt reproduse în foruri internaționale precum ONU. Iar protecția legală a drepturilor civile în cadrul democrațiilor liberale se extinde
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
internaționale, au stabilit acorduri pentru protejarea celor trei scopuri principale: "îngrădirea violenței, sprijinirea dreptului de proprietate și asigurarea respectării înțelegerilor" (Bull 1977: 53-5). Faptul că aceste ținte principale le sunt comune societăților interne și internaționale explică respingerea de către Bull a "analogiei interne", adică a ideii că ordinea va fi instaurată numai dacă statele renunță la puterile lor suverane în favoarea unor instituții centralizate asemănătoare cu cele care mențin ordinea în interiorul statului-națiune (Suganami: 1989). După cum am arătat, autorii Școlii Engleze s-au îndepărtat
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
a afirmațiilor despre cunoaștere. Pe baza acestei recunoașteri, Horkheimer a făcut distincția între două concepții asupra teoriei, pe care el le-a numit teoria "tradițională" și cea "critică". Concepțiile tradiționale asupra teoriei înfățișează teoreticianul la distanță față de obiectul analizei. Prin analogie cu științele naturale, acestea pretind că subiectul și obiectul trebuie strict separate pentru a teoretiza așa cum trebuie. Concepțiile tradiționale asupra teoriei presupun că există o lume exterioară "acolo", care poate fi studiată, și că un subiect cercetător poate studia această
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
proprie omului însuși, și că, prin rațiune, omul poate ajunge la cunoașterea totală și autonomia totală, dar și la puterea totală" (1989a: 264-5). Pe de altă parte, viața politică modernă își găsește în suveranitate principiul constitutiv. Statul este conceput prin analogie cu omul suveran ca dat aprioric, ca entitate limitată care intră în relație cu alte prezențe suverane. Conform lui Jenny Edkins și Véronique Pin-Fat (1999: 6), suveranitatea se comportă ca "marele semnificant". Atât "Omul" cât și statul se află în
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
individ, stat și sistemul internațional, punând în evidență modul în care fiecare nivel este precondiționat de o imagine a omului rațional care exclude femeile și feminitatea. Deși susține o teorie sistemică a relațiilor internaționale, Kenneth Waltz (1959:188) aplică frecvent analogia dintre bărbat și stat ca pe o dovadă a realității ostile pe care o observă în sistemul anarhic, luat ca întreg: "Între oameni [bărbați], ca și între state, nu există o ajustare automată a intereselor. În absența unei autorități supreme
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
a îmbrățișat polemica declanșată de Alexander Hamilton în Federalist Papers: "a presupune o lipsă a motivațiilor ostile între state înseamnă a uita că oamenii [bărbații] sunt ambițioși, răzbunători și lacomi". Pentru analista feministă Christine Sylvester (1990), miza acestui tip de analogie bărbat/stat înseamnă echivalarea raționalității cu comportamentul bărbaților, iar statul ca actor rațional capătă astfel o identitate masculină. Teoreticienii feminismului interpretează statul ca fiind o entitatea centralizată, principal organizator al puterii pe criterii de gen, care acționează în principal prin
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
politică și ironia în acest caz fac ca alternativa la eforturile globale de administrare și anume, descentralizarea politică și controlul local, deseori enunțate ca alternativă politică în teoria ecologistă să rămână în mare parte supusă aceluiași imaginar politic limitat, al analogiei cu sistemul intern (1998:13)". Critica adusă de Dalby este aceea că ecologiștii rămân fideli unui model politic suveranist, "analogia cu sistemul intern". Într-un context teoretic diferit, și Wapner aduce același tip de critică în expunerea sa privind "politica
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
local, deseori enunțate ca alternativă politică în teoria ecologistă să rămână în mare parte supusă aceluiași imaginar politic limitat, al analogiei cu sistemul intern (1998:13)". Critica adusă de Dalby este aceea că ecologiștii rămân fideli unui model politic suveranist, "analogia cu sistemul intern". Într-un context teoretic diferit, și Wapner aduce același tip de critică în expunerea sa privind "politica civică mondială" (1996); la fel și critica lui Kuehls la adresa lui Bookchin (1996: în special 106). Descentralizarea puterii, așa cum interpretează Wapner
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]