2,982 matches
-
iluzie fără nicio acoperire . Desființându-se proprietatea privată este sigur că i se ia agresivității umane și plăcerii pe care ea o procură unul dintre instrumentele sale și fără îndoială un instrument puternic, dar nu cel mai puternic". Sigmund Freud, "Angoasă și civilizație" în Opere, vol. I ", Editura Științifică, București, 1991, p. 335. 1214 Sigmund Freud, "Angoasă și civilizație" în Opere, vol. I, Editura Științifică, București, 1991, p. 334. 1215 Vezi Richard Dawkins, Gena egoistă, Editura Publica, București, 2013. "Să încercăm
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
și plăcerii pe care ea o procură unul dintre instrumentele sale și fără îndoială un instrument puternic, dar nu cel mai puternic". Sigmund Freud, "Angoasă și civilizație" în Opere, vol. I ", Editura Științifică, București, 1991, p. 335. 1214 Sigmund Freud, "Angoasă și civilizație" în Opere, vol. I, Editura Științifică, București, 1991, p. 334. 1215 Vezi Richard Dawkins, Gena egoistă, Editura Publica, București, 2013. "Să încercăm a-i învăța pe oameni generozitatea și altruismul, deoarece, din naștere suntem egoiști. Să înțelegem ce
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
PCR, București, 1945, pp. 24-25. 1218 Sigmund Freud definește fericirea ca fiind "o satisfacere mai degrabă imediată a nevoilor care au atins o mare tensiune, ceea ce prin natura sa nu este posibil decât sub formă de fenomen episodic". Sigmund Freud, "Angoasă și civilizație", în Opere, vol. I, Editura Științifică, București, 1991, p. 301. 1219 "Suferința ne asediază din trei părți. Din partea propriului nostru corp care,sortit decăderii și disoluției nu se poate dispensa de acele semnale de alarmă reprezentate de durere
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
civilizație", în Opere, vol. I, Editura Științifică, București, 1991, p. 301. 1219 "Suferința ne asediază din trei părți. Din partea propriului nostru corp care,sortit decăderii și disoluției nu se poate dispensa de acele semnale de alarmă reprezentate de durere și angoasă. Din partea lumii exterioare care dispune de forțe invincibile și inexorabile pentru a se înverșuna împotrivă-ne și a ne nimicii. A treia amenințare, în fine, provine din raporturile noastre cu ceilalți oameni. Suferința provocată de această sursă este, poate, cea
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
invincibile și inexorabile pentru a se înverșuna împotrivă-ne și a ne nimicii. A treia amenințare, în fine, provine din raporturile noastre cu ceilalți oameni. Suferința provocată de această sursă este, poate, cea mai dureroasă decât oricare alta". Sigmund Freud, "Angoasă și civilizație", în Opere, vol. I, Editura Științifică, București, 1991, p. 302. 1220 Sigmund Freud, "Angoasă și civilizație", în Opere, vol. I, Editura Științifică, București, 1991, p. 301, 1221 Discutând despre căutarea fericirii, S. Freud arată cum omul încearcă mereu
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
în fine, provine din raporturile noastre cu ceilalți oameni. Suferința provocată de această sursă este, poate, cea mai dureroasă decât oricare alta". Sigmund Freud, "Angoasă și civilizație", în Opere, vol. I, Editura Științifică, București, 1991, p. 302. 1220 Sigmund Freud, "Angoasă și civilizație", în Opere, vol. I, Editura Științifică, București, 1991, p. 301, 1221 Discutând despre căutarea fericirii, S. Freud arată cum omul încearcă mereu mai multe căi. Este vorba despre "satisfacerea nevoilor în mod nelimitat ...", apoi despre alte metode: "izolarea
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
nostru psihic (...) Sublimarea este în acest caz de mare ajutor . În acest sens rezultatul cel mai complet se obține atunci când se consimte a se extrage o cantitate suficient de mare de plăcere din munca intelectuală, din activitatea spiritului". Sigmund Freud, "Angoasă și civilizație" în Opere, vol. I, Editura Științifică, București, 1991, pp. 302-304. 1222 Sigmund Freud ne avertizează că "Opoziția dintre psihologia individuală și psihologia socială sau colectivă care, la prima vedere poate părea profundă, își pierde mult din acuitate când
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
dintre ele ne este dat de Freud, care evocă experiența pe care copilul o are În legătură cu omul de alături (Nebenmensch). Acesta este reprezentat de orice figură sau de orice prezență care nu este mama, iar apariția sa este Însoțită de angoasa pe care o resimte copilul În fața „neliniștitoarei stranietăți” (Unheimlichkeit) a figurii familiare; ă alter ego, de data aceasta dintr-o perspectivă mai accentuat antropologică, este afirmarea În afara mea a unui pol de non-eu căruia Îi atribui aceleași gânduri și aceleași
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
În drepturi a tuturor oamenilor, oricare ar fi casta căreia Îi aparțin, și a rămas figura emblematică a „nonviolenței active” (ahimsa). Trebuie să reținem și personalitatea lui William Carlos Williams (1883-1963), medic și estet care a căutat să scape de „angoasa civilizației” prin scris. Experiența sa nemijlocită, acuitatea percepțiilor sale, hazardul Întâlnirilor și reflecțiilor sale sunt sursele principale ale creațiilor acestui autor. Williams respinge „cultura tradițională” În favoarea unei culturi care ar fi doar acțiune și invenție, declamând liric că „locul poemului
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Bejano, Femeia-maimuță, sau Copilul-câine al lui Paré (Gould și Pyle, 1984; Monestier, 1978). Antichitatea, Evul Mediu și Renașterea au reperat În călătorii și În descrierile lor ulterioare numeroși monștri și destule minuni care suscitau uimirea, stupefacția și admirația, dar și angoasa la contactul cu o alteritate imaginată și reprezentată ca amenințătoare. Până la epoca marilor descoperiri, Creștinătatea medievală avusese timp să se obișnuiască cu alteritatea musulmană, la frontiere, și cu cea evreiască, În interior. În privința ființelor stranii care trăiau dincolo de hotarele și
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
este o temă esențială a individualismului modern. Ea implică generalizarea la nivelul maselor occidentale, În ultimele trei secole, a unui refuz al Înregimentării ce alternează pe de altă parte cu momente de isterie colectivă care trasează cadrul social al unei „angoase În civilizație”. J.-M. S. & ANDREU Jean et alii (coordonatori) (1985),Le Tango: hommage à Carlos Gardel. Actes du colloque international, Toulouse, 13-14 novembre 1984, Toulouse, Université de Toulouse-le-Mirail/Eché. BUXTON David (1985), Le Rock. Star system et société de
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
găini), fără ca agresiunea să fie un catharsis al frustrării. Și nimic nu dovedește generalizarea la animal a reversibilității, relevată la om de către psihanaliză, agresiunii Împotriva altuia și Împotriva propriei persoane (sadismul torționarului versus masochismul victimei). Freud, În 1930, vorbește despre angoasa În civilizație indusă de crima inițială a masculului dominator, de dorința ce nu cunoaște jumătăți de măsură a copilului Îndreptată spre părintele de sex opus și de relația ținând de Eros În cuplu cu oribilul Thanatos, conform mitologiei grecești. Probleme
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
fie posibilă, poziție care necesită frecvente reafirmări securizante și ostentative. În cadrul celei de-a doua, valorizarea este considerată de la sine Înțeleasă. Ea nu va face deci obiectul unei afirmări repetate și vehemente. Caracterul adesea violent al auto-rasializării este consecința unei angoase profunde care se exprimă prin sentimentul unei amenințări vitale ce se exercită asupra a ceea ce constituie identitatea Însăși a unei comunități și, prin urmare, asupra supraviețuirii sale. Hetero-rasializarea, În schimb, exprimă sentimentul unei superiorități trăite ca „naturală” și care tinde
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
moderne, generate În mare parte de schimbările instituționale meționate mai sus29. Eugeniștii Înșiși nu foloseau acest termen, pe care Îl utilizau În schimb pentru a se referi critic la literatura de avangardă care avea În centrul preocupărilor sale sinele și angoasa existențială. Aceasta nu Înseamnă că eugeniștii refuzau să se confrunte cu problemele industrializării și ale dezvoltării sistemului modern de partide. Trăsătura distinctivă a abordării eugeniste era Însă respingerea fermă a liberalismului ca posibilă soluție la provocările modernizării instituționale, În mare
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
toate capitolele sale, lipsa banilor devenind o grijă din ce în ce mai obsedantă. Oamenii se bucură de îngrijiri medicale tot mai bune. Dar asta nu-i împiedică să încerce felurite ipohondrii cronice. Corpul e liber, mizeria sexuală persistă. Solicitările hedoniste sunt omniprezente, dar angoasele, decepțiile, insecuritatea socială și personală cresc și ele. Iată tot atâtea aspecte care fac din societatea de hiperconsum o civilizație a fericirii paradoxale. „Cine vorbește de fericire are adesea ochii triști”, scria Louis Aragon. Trebuie oare să dăm dreptate poetului
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
nu mai rămâne decât efortul pentru optimizarea sănătății prin autosupraveghere și prin practicile tehnico-științifice. În acest fel, domnia lui homo medicus are drept consecință o redramatizare a raportului cu consumul. Bineînțeles, nu sub forma veche a rivalităților statutare, ci ca angoasă crescândă privitoare la trup și la sănătate. În numele religiei sănătății, trebuie să ne informăm mereu mai mult, să consultăm specialiști, să supraveghem calitatea produselor, să evaluăm atent și să limităm riscurile, să ne corectăm obișnuințele de viață, să amânăm efectele
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
absorbit doar de preocupările legate de trup și de sănătate, de ieșirile în oraș și de călătorii, de plăcerile private și familiale. Chiar și cu riduri, Narcis rămâne Narcis, preocupat să seducă, să trăiască plenar prezentul, chiar dacă rămâne pradă tradițională angoaselor specifice sfârșitului vieții. De-acum înainte, Narcis senior caută în consum rețeta conservării formei fizice și a sănătății, dar și modalitatea de a participa la dinamica vieții sociale, „de a rămâne în joc”, de a se distra și de a
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
tradițiilor sociale „arhaice”; de-acum înainte, el e mobilizat pentru a diminua sentimentul intim al îmbătrânirii. Mai mult chiar ca alte categorii de vârstă, hiperconsumul senior funcționează ca un fel de terapie cotidiană, o modalitate de a îndepărta sentimentul inutilității, angoasa singurătății și a trecerii timpului. Faza II a inaugurat strategiile de segmentare a pieței, dar marketingul generațional era în esență orientat către tineret. Persoanele în vârstă erau sistematic neglijate, scoase în afara circuitului de politici comerciale ce se temeau să nu
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
Chiar dacă societatea de hiperconsum a reușit să neutralizeze luptele simbolice care orchestrau actele consumului, ea nu încetează să reproducă noi conflicte între om și lucruri, între om și el însuși, între om și social. Îndărătul luminilor frivolității consumeriste întrezărim grimasele angoaselor nefericirii, ale „asprei dorințe de a dura”, ale luptei pentru viață și supraviețuire. Chiar dacă societățile sunt mai bogate și mai puternice ca oricând, reapar temerile excluderii și ale restricțiilor, obsesiile vârstei, ale sănătății și ale securității: finalmente, umanitatea se dovedește
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
Pierzându-și locuința sau fiind obligați să locuiască într-o mahala rău-famată, indivizii încearcă sentimente de rușine, de devalorizare a propriei persoane. În mod similar, dependența de serviciile sociale se traduce, adesea, printr-un sentiment de decădere și umilință 35. Angoasei de a nu mai face față datoriilor contractate i se adaugă, la mulți părinți, culpabilitatea de a nu putea oferi o viață decentă și normală copiilor. Cu cât condițiile materiale generale se ameliorează, cu atât subiectivizarea-psihologizarea sărăciei se intensifică. În
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
colective în efervescența party-urilor nocturne în cadrul cărora numeroși participanți se află sub influența drogurilor? Acesta este un fapt incontestabil, cu condiția să nu pierdem din vedere climatul propriu „mulțimii solitare”, marcat de absența de comunicare verbală, așa-numitele bad trips, angoasa în fața vidului și a imposibilității fuziunii sociale 30. În prezent, recurgerea la droguri nu se rezumă la motivații hedoniste, ea este și un fel de „automedicație” destinată să aplaneze dificultatea cuiva de a fi el însuși, de a se integra
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
dezinhibe. Astfel încât dreptul la plăcere proslăvit de generația rebelă a devenit o somație, o „corvoadă”47, un fel de productivism al plăcerii asemănător, în principiu, celui care organizează domeniul industriei. Și tot așa cum economia liberală dă naștere stresului rezultatelor și angoasei șomajului, noua economie libidinală generează, în mare, panica eșecurilor și a fiascoului, frica de a fi un subdotat al carnalului, de a nu semăna cu Superman (Superwoman) în amor. După timpul transgresiunii, cel al transformării lui Eros în marfă; după
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
că, în fața unor femei mai libere, mai „experimentate”, dar și mai exigente, bărbații pot să-și facă unele griji în legătură cu virilitatea. Totuși, acest fenomen are limite, temerile masculine nedepășind, de regulă, primele momente ale relației. Pe de altă parte, dacă angoasele și eșecurile se înmulțesc, cum să ne îndoim că relațiile sexuale au mai multe șanse de a fi satisfăcătoare cu femei active, dezinhibate, decât cu femeile care le consideră o pedeapsă? Dacă sexualitatea din epoca liberală generează anxietate comparativă, ea
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
inspirat de Haine, e un poet al Stofei. Ceea ce Teufelsdröckh ar numi „Ideea Divină de Haină” s-a născut o dată cu el; și Ideea aceasta, ca și altele de acest fel, se exteriorizează de la sine, altfel i-ar sfâșia inima cu angoase de nedescris. Dar, entuziast generos și creativ, el Își pune fără teamă Ideea În Practică; iese În lume Într-o ținută aparte; merge Înainte, martor și Martir În viață al eternei glorii a Veșmintelor. L-am numit Poet: dar nu
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
aceea a lui Brummell (care pretindea o asemenea simplicitate vestimentară, Încât dandy-ul să treacă neobservat)2. Traiectoria acestui dandy poate fi circumscrisă Într-un stadiu estetic kierkegaardian. De altfel, o formulare a filosofului danez, după care inocența este totodată angoasă, are echivalențe În comentariul caracterologic matein: „...dacă păpușii acesteia sulemenite Îi flutura uneori pe buze un surâs neliniștitor, sub arcul sever al sprâncenelor, trase negre cu condeiul, ochii aveau acea nevinovată limpezime ce strălucește numai sub pleoapele eroilor și ale
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]