8,321 matches
-
și sociale, dar rămânea o componentă pe care lucrarea nu o explicita, În contrast cu ideologia antisemită agresivă a lui A.C. Cuza sau a partidelor lui Corneliu Zelea Codreanu. Obscurizarea acestei dimensiuni i-a permis lui Moldovan să dea ideilor sale o aparență de raționalitate și moderație În comparație cu cele ale dreptei extreme, În ciuda, așa cum am arătat, a implicațiilor radicale ale propunerilor sale. Mai mult, noul stat nu urma să le acorde aceleași privilegii tuturor românilor, pentru că accesul la o poziție guvernamentală ce oferea
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
validă de selecție a elevilor În conformitate cu dotarea lor intelectuală Înnăscută 41. Diferite alte forme de testare a aptitudinilor urmau să completeze testele de inteligență, astfel Încât să se obțină, În final, o imagine completă a aptitudinilor fiecărui elev. Sănătatea fizică și aparența estetică urmau să aibă, de asemenea, un rol important În procesul de selecție În școli 42. Elevii cu o condiție fizică foarte bună și care, În plus, corespundeau imaginii „românului tipic” sau a „româncei tipice” urmau să primească o atenție
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
era etichetat drept efeminiat și avea foarte puține șanse să fie selectat pentru o școală de elită 45. Prin faptul că reduceau definiția identității de gen la corp, eugeniștii au contribuit agresiv la polarizarea semnificației asociate multor aspecte implicate În aparența fizică pe coordonatele unei dihotomii feminin-masculin. Deși eugeniștii au discutat extensiv importanța reformării criteriilor de selecție a elevilor În școli, ei au oferit doar indicii vagi despre cine urma să dirijeze procesul de selecție. Testele de inteligență ar fi putut
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
În Franța, nobilimea se crampona de privilegiile sale, dar dispunea de tot mai puțină putere reală. Acest fapt antrena o diferență importantă la nivelul atitudinilor și al percepțiilor. În Anglia, nobilimea, preocupată de păstrarea unei puteri efective, și nu de aparența puterii, a fost nevoită să adopte strategii de acomodare cu celelalte clase. A rezultat mai ales o împărțire mai echitabilă a obligațiilor fiscale. Acolo, aristocrația a luat asupra ei sarcinile publice cele mai împovărătoare, tocmai pentru a i se permite
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
marii sunt uniți, că știu exact e au de făcut” și nici nu înseamnă că „ei fac neapărat parte din vreo conspirație conștientă și organizată” (ibidem, p. 23). Am căuta în zadar în The Power Elite urme ale „recursului în aparență excesiv la noțiunea de conspirație la vârf” („apparently owerdrown concept of a conspiracy at the top”) despre care vorbește Don Martindale (1981, p. 422). Dimpotrivă, Mills afirmă: Dacă ținem cu orice preț să definim elita ca pe o clasă ferm
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
elită a funcției este strâns legată de conceptul de elită a puterii (Endruweit, 1998, p. 258). Puterea, oricare ar fi accepția acestui termen, este ceea ce permite exercitarea unei influențe asupra desfășurării evenimentelor. Cine nu exercită influență nu dispune decât de aparența puterii. Or, în fiecare domeniu de activitate, niște persoane exercită o influență decisivă asupra proceselor sociale în curs. Îi putem încadra aici pe membrii unei elite după funcția pe care și-o asumă și care le permite exercitarea acestei influențe
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
chiar dacă termenii diferă. Într-adevăr, pentru Tocqueville, ruptura revoluționară nu face decât să traducă în termeni politici și instituționali o schimbare faptică operată deja cu mult timp în urmă. La sfârșitul secolului al XVIII-lea, nobilimea se mai bucura de aparența puterii, dar, în realitate, aceasta îi scăpase din pricina alianței monarhiei cu burghezia în ascensiune: În secolul al XVIII-lea existau încă mari seniori ce purtau titlul de guvernatori ai unor provincii”, însă partea reală aparținea intendentului. În ochii aristocrației, intendenții
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
unul de reproducere a elitelor. „Rentierii” nu joacă în această privință decât un rol șters: într-adevăr, ei sunt „foarte ușor de guvernat și de jefuit”. În schimb, „speculatorii” descriși de Pareto apar ca niște oameni îndrăzneți și abili. „În aparență, ei se supun întotdeauna celui care deține forța; dar ei acționează într-ascuns și știu să stăpânească realitatea puterii, din care alții n-au decât aparența”. În acest fel, ei supraviețuiesc tuturor schimbărilor de regim: „dacă bântuie furtuna, ei își
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
În schimb, „speculatorii” descriși de Pareto apar ca niște oameni îndrăzneți și abili. „În aparență, ei se supun întotdeauna celui care deține forța; dar ei acționează într-ascuns și știu să stăpânească realitatea puterii, din care alții n-au decât aparența”. În acest fel, ei supraviețuiesc tuturor schimbărilor de regim: „dacă bântuie furtuna, ei își apleacă fruntea sub vijelie, dar o ridică imediat ce aceasta încetează”. Astfel, capacitatea lor de adaptare la noile realități este remarcabilă. Opiniile lor sunt întotdeauna cele care
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
obiectiv - apreciere și autoapreciere subiectivă ............................................... 12 Simbolurile și capacitatea de reprezentare, de explicare; proiectul ..................................... 16 Logică/coerență, certitudine, realism - ilogism, nerealism, ambiguitate ........................... 18 Dimensiunea imaginativă și creativă a psihicului - rigiditatea, rutina, stereotipul ............... 27 Conștiință, cunoaștere, conștientizare; niveluri ale conștiinței............................................. 29 Aparențe, iluzii, vise, resentimente, prejudecăți - simțul realității..................................... 34 Nebunia judecății (delirul) .................................................................................................... 37 Sens și semnificație (farmecul lumii Înțelesurilor) .............................................................. 39 Fascinația paradoxurilor......................................................................................................... 55 Intuiție, fler, tact psihologic ................................................................................................ 82 Capacitatea anticipativă: prudență, simț al măsurii - grabă, precipitare, excese ................ 85 Inteligență - prostie ..................................................................................................... 87 Excelența
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
a omului de acest „sâmbure” misterios al zestrei noastre sufletești, care este remușcarea, căința. Depinde doar de noi să facem ca acest sâmbure să Încolțească și să rodească: „CÎnd conștiința supremă se stinge, se face noapte În suflete” (Ștefan Petică). Aparențe, iluzii, vise, resentimente, prejudecăți - simț al realității „Cel mai ușor e să te Înșeli singur; căci fiecare crede ceea ce dorește.” (Demonstene) Însă mai există o cale de autoînșelare, pe care ne-o reprezintă La Rochefoucauld: „Niciodată nu sîntem Înșelați atît
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
atunci cînd ne gîndim să Înșelăm pe alții” - viclenia noastră va stimula viclenia altora. * „Lucrurile nu trec drept ceea ce sînt, ci drept ceea ce par.” (B. Gracian) Un punct de vedere asemănător exprimă și Johan Oxenstiern: „Lumea e atît ocupată cu aparența, Încît prea puțin Îi pasă de realitate”. Iar Machiavelli Încearcă să fie ceva mai concret: „Fiecare vede ceea ce pari; puțini simt cine ești, și acei puțini nu Îndrăznesc să se opună părerii celor mulți”. * „Dacă o privighetoare Își pierde penele
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
se proiectează afectivitatea profundă a „Eului”: „Din poemele visurilor noastre, rațiunea face, la deșteptare, ceea ce soarele face din rouă” (J. Renard). * „Mulți Îl socot deștept pe omul bine Îmbrăcat, oricît de neghiob ar fi.” (Johan Oxenstiern) Probabil pentru faptul că „aparențele” ne solicită mai puțin din punct de vedere psihic, decît efortul de relevare a ceea ce este caracteristic, definitoriu, În plan sufletesc. Asupra unei iluzii asemănătoare, atrage atenția și N. Iorga: „Lumea crede mai viteaz pe actorul care joacă bine pe
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
existențiale!... („SÎnt unii oameni care, cînd intră În Țara Românească, sărută bariera, fiindcă vin cu fracuri fără coadă, cizme fără tălpi, pălării fără fund, și peste șase ani se fac bancheri și proprietari” - Cilibi Moise). * „Omul este un animal al aparențelor; niciodată nu este mai mult el Însuși decît cînd joacă un rol.” (W. Hazzlitt) Totuși, rolul jucat poate fi unul contrafăcut, sau unul care să exprime doar imaginea a ceea ce ar vrea el să fie. * „Bine a trăit cel care
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
pe care-l cuprinde, este mai intelectualizată; tot ceea ce este mai afectiv este mai presant. * „Falsa modestie este ultimul rafinament al vanității.” (La Bruyère) Desigur, este vorba de acea „vanitate” care Încă se mai poate controla, pentru a putea salva aparențele... * „Adesea norocul strică și caracterul.” (L.A. Seneca) Ca de exemplu atunci cînd cineva, care a beneficiat de noroc un timp mai Îndelungat, ajunge să se bazeze numai pe el. „Norocul” ne oferă conjuncturi favorabile, Însă nu ne și rezolvă problemele
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
silindu-te să-l Înțelegi, ți-ai ridicat, fără să-ți dai seama, cotele gîndirii și ale simțirii proprii la nivelul de creativitate pe care acesta a simțit nevoia să-l trăiască, la un moment dat. * „Există fapte mici În aparență, dar care În viața sufletească sînt evenimente mari. Într-adevăr, uneori un gest conține o Întreagă dramă, accentul unui cuvînt destramă o Întreagă viață, indiferența unei priviri ucide cea mai fericită iubire.” (H.de Balzac) Explicația este legată de faptul
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
cu alții, poți fi sigur, de cele mai multe ori, că se Înșală.” (J.W. Goethe) Înseamnă, Într-adevăr, fie că exigențele manifestate unii față de alții au fost coborîte la minimum, fie că fiecare vrea În forul său interior să salveze niște aparențe. * „Oamenii nu au păreri atît de diferite despre lucrurile vieții, pe cît de diferit vorbesc despre ele.” (G.Ch. Lichtenberg) PÎnă la generarea unei discuții există, fără Îndoială, multe puncte comune; apoi, În discuție, orgoliul fiecăruia acționează, făcînd ca aceste puncte
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
exemplu, În lacrimile durerii morale, În timp ce alții minimalizează , ironizează asperitățile vieții sau chiar provoacă viața la luptă. De aceea se și spune că „viața” nu este altceva decît ceea ce face din ea „caracterul”, sau „sentimentele” fiecăruia. * „Există fapte mici În aparență, dar care În viața sufletească sînt evenimente mari. Într-adevăr, uneori un gest conține o Întreagă dramă, accentul unui cuvînt destramă o Întreagă viață, indiferența unei priviri ucide cea mai fericită iubire.” (H. de Balzac) Însă pentru a se produce
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
fel se Întîmplă și cu existența omului: esența acestei existențe nu este materială, ci spirituală, și anume ceea ce vrea omul să devină, ceea ce vrea să valorifice din potențialitățile lui. Desprinzînd o semnificație, „rațiunea” umană demonstrează că știe să vadă dincolo de aparențe și de material, demonstrează faptul că există și un alt gen de realitate, cea sufletească și spirituală. Cine altcineva slujește mai bine ca poeții această realitate?!... Numai poetul Ca păsări ce zboară De-asupra valurilor, Trece peste nemărginirea timpului, În
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
oamenii practică, adesea virtutea În exces: „Viciile Întră În compoziția virtuților ca otrăvurile În compoziția leacurilor” (La Rochefoucauld). Lucrurile se complică și mai mult, atunci cînd se recurge la vicleșug: „Este un vechi șiretlic al viciului să se ascundă sub aparența virtuții” (Johan Oxenstiern); „Nu există viciu, care să nu aibă o falsă asemănare cu vreo virtute și de care să nu se folosească” (La Bruyère). * „Virtuțile care au cea mai mare valoare sînt stăpînirea de sine și spiritul de dreptate
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
Conformismul sfîrșește aproape totdeauna prin complicitate.” (Octavian Paler) Acest tăvălug al dezonoarei proprii este plastic surprins și În proverbul: „Cine cade În noroi, cu cît se zbate, cu atît se afundă mai mult”. * „Lumea e atît de tare ocupată cu aparența, Încît prea puțin Îi pasă de realitate.” (Johan Oxenstiern) Există și o altă explicație pentru tendința noastră de a ignora, uneori, realitatea: „Viața reală Își pierde de atîtea ori fericirea, Încît din cînd În cînd te simți Îndemnat s-o
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
sută de kilometri de Luxor, a fost exhumat un urcior gnostic. în acele timpuri, rulourile erau plasate și conservate în astfel de recipiente din lut ars care le protejau de intemperii, de animale, de timp. Conținutul lor? Biblioteca după toate aparențele integrală a unei comunități gnostice din secolul al V-lea. Cum s-ar zice, sursele directe, textele însele. Fie treisprezece volume legate în piele, conținând cincizeci și unu de tratate: mai mult de șapte sute de pagini inedite, printre care Evangheliile
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
în ziua aceea care ar fi putut să-i fie funestă, el a făcut o scamatorie și a luat chipul lui Simon, apoi i-a dat omului din Cirene propria lui înfățișare. Astfel, atunci când un om a fost răstignit, doar aparența lui Isus a fost trimisă la moarte, nu și în realitatea lui. în schimb, a fost sacrificat trupul lui Simon din Cirene - fără ca el s-o știe... Cel puțin, fără ca soldații romani să bănuiască ceva, și nici Pilat, nici evreii
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
poate fi cineva dezolat de apologetica creștină! Vasilide este inițiatorul unei erezii numită docetism. Pentru adepții acestei opțiuni - care justifică strania prezență a lui Simon din Cirene lângă Răstignit - Isus s-a născut, a murit și a înviat numai în aparență. îVasilide afirmă că numele Fiului lui Dumnezeu în timpul acestei mistificări este Caulacau). Docetul crede că, în timpul morții sale - cel puțin în care cred ceilalți -, Isus asistă la răstignire amestecat în mulțime. Râzând de festa jucată tuturor - pentru eternitate... - 2 - Certitudinea
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
alături, însă, de reprezentări păgâne - Cleopatra, Alexandru cel Mare, etc. -; intri apoi în galeria suveranilor pontifi și a împăraților - nici vorbă ca spiritualul să domine temporalul, sau invers; în sfârșit, cam peste tot, picturi în trompe l’oeil, care dau aparența realității și amintesc de imensitatea naturii: lacuri, mări, fluvii și animalele obișnuite acestor medii, pești, păsări... Iar apoi, nu departe de florile naturale, pictorul a reprezentat... flori. Pentru care motive oare? Ca să arate cât sunt oamenii de pricepuți în reprezentarea
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]