16,557 matches
-
le oferă elementele identității și securității. Astfel de rețele constituie, pe de altă parte, infrastructura care ajută la mobilizare prin ușurarea comunicării, impunerea obligațiilor prin forța reciprocității și prin inhibarea tendinței spre defecțiune ca urmare a monitorizării reciproce. Mai mult, apartenența la astfel de rețele este asociată cu un interes sporit față de bunul colectiv de vreme ce oamenii din această categorie plănuiesc să locuiască mai mult timp împreună. Oamenii integrați în această rețea „centrală” a scării au, în consecință, o probabilitate mai mare
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
sine și sentimentul eficacității personale. Acestea sunt dobândite, aparent, prin activitatea reușită în cadrul organizațiilor formale, succese care se materializează, printre altele, în obținerea unor poziții de conducere. Complexitatea carierelor organizaționale și numărul de poziții de conducere deținute corelează pozitiv cu apartenența la categoria liderilor și cu activismul comunitar. Un aspect curios, dar încă neclar din traiectoriile personale ale actorilor din studiu este motorul din spatele succesului lor inițial. Deoarece ideea unor succese inițiale aleatoare, care au deschis, prin cercuri virtuoase ale învățării
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
standardului de viață. Dezvoltarea economică și globalizarea au avut ca ecouri nu doar creșterea incontestabilă, în timp, a nivelului general de trai, ci și extinderea și adâncirea inegalităților, influențând modul în care acestea se propagă. Inegalitățile clasice se moșteneau, perpetuând apartenența indivizilor la clasa socială în care s-au născut. În era postindustrială capitalul și-a păstrat proprietatea de a se autoproduce, astfel încât cei care îl dețin se mențin la distanță și chiar se depărtează, în termeni de venituri, de cei
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
ecip0417/2004009280.html </url></related-urls></urls></record></Cite></EndNote>(Estes, 2005) Multe variabile noneconomice și calitative sunt măsurate mai bine la nivel local, ca, de pildă, calitatea aerului și a apei, posibilitățile de recreere, problemele legate de siguranța publică, sentimentul apartenenței la comunitate, calitatea educației ADDIN EN.CITE <EndNote><Cite><Author>Greenwood</Author><Year>2004</Year><RecNum>39</RecNum><record><rec-number>39</rec-number><ref-type name="Book Section">5</ref-type><contributors><authors><author>Daphne T. Greenwood</author></authors><secondary-authors><author>Wolff, Edward
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
zdrobit, oricum o temă ce merită adâncită. Argeșul apare mai întîi între afluenții Istrului indicați de Herodot ca Ordessos; în surse medievale evoluează ca Argesis, apropiat de forma modernă. Ca pentru toate hidronimele date de Herodot în secolul V î.e.n., apartenența la substratul traco-dacic este evidentă. Pentru că, până la cucerirea Daciei de către romani trebuia să treacă șase secole, iar până la invazia slavă XI secole, latina și slava veche fiind sursele celor două influențe majore suprapuse la formarea vocabularului limbii române. Tot de la
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
tematică este interdisciplinară. Programa poate fi predată și planificată de cadrul didactic sau de elevi pe baza unor interese comune. Abordarea tematică: “*” asigură o planificare pe termen lung a predării; “*” ajută la identificarea intereselor comune ale elevilor; “*” ajută la conștientizarea apartenenței la o comunitate; Ö corelează toate disciplinele; “*” dă relevanță programei. Observație: Deși cele mai multe planificări tematice sunt realizabile pe termen lung, predarea tematică poate acoperi diferite perioade de timp. Unele abordări pot fi mai scurte dacă se constată că studiul a
Studiul tematic – metodă de predare bazată pe ideea conexiunilor informaţionale. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Mihaela Ritter, Camelia Beşliu () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1221]
-
intensitate diferită la producerea actului agresiv. Numeroși autori au utilizat clasificșri tioplogice ale victimelor, însă aceste încercări de clasificare au fost și sunt îngreunate de o multitudine de factori, cum ar fi: 1. marea diversitate a categoriilor de victime; 2. apartenența victimelor în ponderi diferite la toate categoriile de variabile: vârstă, sex, pregătire socio profesională, pregătire culturală, rol social, economic, etc.; 3. diferențele mari interindividuale în grupurile de victime în ceea ce privește responsabilitatea și rolul jucat în comiterea infracțiunii. Cele mai multe clasificări iau în
SEMNIFICATII MEDICALE ALE VICTIMOLOGIEI IN CONDUITELE AGRESIVE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Carmen Grigorovici, G. Crumpei, L. Barbacaru () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1461]
-
accesul la diferite arme. Existența deficitului de frânare a pornirilor instinctiv emoționale, instinctul de autoconservare, complianța la tratament și episoadele de furie cu heteroagresivitate sunt elemente importante care prognozează violența. Rolul tratamentului antidepresiv În comorbiditatea depresie alcoolism Pacienții, indiferent de apartenența la sex, diagnosticați cu depresie majoră și alcoolism, au rate mari de recădere după externarea din clinica psihiatrică. La acești pacienți și timpul scurs până la recădere este mai scurt. Din aceste motive decurge Încă o dată importanța diagnosticului comorbidității depresie alcoolism
EVALUAREA MANIFESTĂRILOR AGRESIVE LA PACIENTUL CU COMORBIDITATE DEPRESIE-ALCOOLISM. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by C. Ştefănescu, Roxana Chiriţă, V. Chiriţă, R. P. Dobrin, Magda Călăraşu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1470]
-
bine interesului indirect, „derivat” al Germaniei pentru alianța cu România. „În privința primului punct - se arăta În răspunsul Înaintat ministrului român, Beldiman - guvernul german Înclină spre ideea că ar fi poate de preferat ca În forma de până acum ce stipulează apartenența României la Tripla Alianță să nu survină nici o schimbare. Acest tratat de alianță Între Austro-Ungaria și România la care celelalte două puteri au aderat prin intermediul declarației de accesiune a cauzat câteva greutăți la vremea când s-a realizat aderarea României
DIPLOMAȚIA VECHIULUI REGAT, 1878-1914: MANAGEMENT, OBIECTIVE, EVOLUȚIE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by RUDOLF DINU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1260]
-
el În mod unic : bucurii sau tristeți, realizări sau frustrații, Împliniri sau eșecuri, sănătate sau suferință .Cu toate acestea, majoritatea oamenilor acționează și trăiesc Într-un context inautentic, al unei gândiri convenționale, standardizate, ,,Învățate” și preluate prin presiunea grupului de apartenență, care pe lângă vocația socializatoare Își exercită și una alienantă mistificatoare. Standarde și opreliști socio-culturale, educaționale sau simpli inducții imitative contribuie Împreună la obscurizarea realității subiective și chiar obiective, așa cum este ea, ori la Îndepărtarea ființei de ea Însăși, de esența
AGRESIVITATE SI INADAPTARE – Influentele mediului carceral asupra personalitatii individului. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Cioata Daniela, Cartas Nicoleta, P. Boisteanu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1480]
-
libertate in condițiile mediului carceral nu oferă influențe socio educative pozitive În vederea remodelării personalității individului pentru o bună integrare la normele de convețuire socială. Tânărul deținut Își va Însuși comportamente caracteristice acestui mediu iar În momentul revenirii in grupul de apartenență sau cel de referință el se va deosebi net de ceilalți membri și va fi etichetat ca atare. El Își va construi un sistem de apărare si de cele mai multe ori va recidiva, revenind În mediul carceral.
AGRESIVITATE SI INADAPTARE – Influentele mediului carceral asupra personalitatii individului. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Cioata Daniela, Cartas Nicoleta, P. Boisteanu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1480]
-
patru copii, cu tați diferiți; aflată în imposibilitatea asigurării celor necesare traiului decent, lasă copiii în grija mamei sale, o bătrână singură și bolnavă și pleacă la lucru în străinătate. 2.2. Efecte asupra relațiilor copilului cu membrii grupului de apartenență Willard Hartup (1989) sugerează că fiecare copil trebuie să experimenteze două tipuri de relații: relațiile verticale și relațiile orizontale. O relație verticală presupune un atașament cu o persoană care ar poseda o putere socială sau cunoștințe mai extinse cum ar
Bunicii ca părinţi de substituţie by Mariana Carcea, Ana Haraga, Didita Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/393_a_761]
-
iar mobilitatea prin elasticitate, relaxare, asigurând deplasările în spațiul vital (Pásztai, 2002). Braus, (Diaconescu, Veleanu, Klepp, 1987), consideră coloana vertebrală ca elementul cel mai caracteristic al aparatului locomotor și, în special, al spatelui. Ea se compune din vertebre, ceea ce demonstrează apartenența omului la vertebrate. Baciu, (Diaconescu, Veleanu, Klepp, 1987), consideră coloana vertebrală drept cel mai important component al aparatului locomotor de care sunt legate toate celelalte segmente ale scheletului uman. Beninghoff, Iancu și alții (Diaconescu, Veleanu, Klepp, 1987), consideră coloana vertebrală
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
dată, de către cordoanele de cazaci, comunicarea tradițională, bineînțeles, nu mai era posibilă. Cu toate acestea, călătoriile, prin vamă și pichetele de grăniceri ruși, pentru românii de pe cele două maluri ale râului despărțitor, au fost favorabile pentru menținerea trează a sentimentului apartenenței la un singur popor și o singură cultură, atât timp cât partea rusă n-a recurs la reducerea drastică a fluxului de călători, fapt ce se va produce după deteriorarea relațiilor ruso-române, mai exact Încheierea războiului ruso-turc de la 1877-1878. Perioada Îndelungatei și
MIŞCAREA NAȚIONALĂ A ROMÂNILOR BASARABENI ÎN TIMPUL DOMNIEI LUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ION VARTA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1255]
-
obținute în munca educativă, performanțele școlare ale tinerilor, tipurile specifice de control exercitate de către factorii educativi, natura și intensitatea unor acte predelincvente comise în școală și în afara ei); rolul socializării profesionale exercitate de către grupul profesional: efecte exercitate de către grupul de apartenență (prieteni, colegi, „gașcă”) și modalități de petrecere a timpului liber. Aceste variabile au fost grupate și ierarhizate în funcție de trei niveluri explicative intermediare: nivelul situației social-economice și culturale a tânărului deviant și a familiei acestuia; nivelul de interdependență a disfuncțiilor activităților
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
pe resursele comunitare existente. Asistentul social stabilește factorii cauzali și de risc care au produs trauma astfel încât prin măsurile pe care le recomandă să îndrume beneficiarul către resurse reale care există la nivelul său personal, al familiei, al grupului de apartenență și al comunității în general. După recomandările finale asistentul social și clientul discută situația reală și împreună creează și negociază un program de intervenție, refacere și recuperare care trebuie să duca la mobilizarea copilului și la reclădirea sa în punctele
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
biologie (neuropsihologie), iar pe de altă parte științele umane, reprezentate prin filozofie (psihoantropologia). Acest aspect, adus în discuție de W. Dilthey în secolul al XIX-lea pentru psihologie, este reluat în secolul XX pentru psihiatrie, căreia i se subliniază dubla apartenență la științele biologice, ca specialitate medicală, și la științele umane, ca antropologie, (K. Jaspers, L. Binswanger, V.E. von Gebsattel, R. Kuhn, A. Zutt, H. Tellenbach, H. Ey). Această remarcă este foarte importantă pentru precizarea locului și a identității psihopatologiei care
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de identificare sunt mai precise. O nosologie se definește, în mod obișnuit, ca fiind clasificarea sau „știința despre boli”. Ea reprezintă o clasificare a fenomenelor morbide în conformitate cu scopurile medicale, atât teoretice, cât și practice. În scopul acesta se consideră că apartenența unei boli la o anumită „clasă clinică” implică multiple informații în raport cu etiologia, diagnosticul, terapeutica și prognosticul acesteia. Clasificarea fenomenelor patologice are ca punct comun facultatea acestora de a sugera ipoteze. Stabilirea unui diagnostic nu reprezintă altceva decât recunoașterea unui anumit
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
directă și fixarea prin intermediul anturajului a unor reacții psihopatice la adolescent. Literatura pedagogică și psihopedagogică subliniază influența factorilor formativ-educativi, cu rol primordial; raportul dintre „modelele de educație” și „personalitățile psihopatice”. Este subliniat ca un important factor de risc, prezența și apartenența la „grupele de instabili” caracterizate prin următoarele: - absența unor interese superioare, - atașamentul afectiv al membrilor săi, - sugestibilitatea crescută, - marea receptivitate la influențele negative, - carențele emoțional-afective, - frustrările, - carențele educaționale, - absența unui model sau a unor modele negative, - abandonul familial, - fugile și
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
activitate fantasmatică lipsită de apărarea nevrotică obișnuită, - o angoasă de anihilare (distrugerea coerenței sinelui), - organizare haotică a dezvoltării libidinale, - tendințe agresive deosebit de intense. Din punct de vedere clinico-psihiatric, D. Marcelli distinge următoarele tipuri de tulburări în cadrul „stărilor-limită”: angoasa, simptome de apartenență nevrotică, depresia, actele și conduitele antisociale, dependența de droguri și alcool considerate drept conduite de refugiu, episoade psihotice acute, conduite sexuale deviante. 23. PSIHOZELE EXOGENE I (Psihozele organice) Aspecte psihopatologice generale Psihozele exogene reprezintă un grup de tulburări psihopatologice, cu
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Aceste schimbări în planul relațiilor interumane se datoresc următorilor factori: Starea de nesiguranță, neîncredere, suspiciune, evitarea de contacte umane. Ea va fi compensată prin nevoia de asociere a indivizilor în scopul obținerii unei garanții de protecție prin siguranța oferită de apartenența la un grup. Apariția de grupe de interese sau marginale care oferă membrilor săi o identitate, un rol și un statut pe care societatea nu-l mai oferă. În plus membrii grupului se vor identifica cu liderul lor printr-o
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
naturii sale. Trebuie să vedem în această relație dintre etică și psihopatologie un important pas înainte în cunoașterea, înțelegerea și prețuirea umanului. 46. RAPORTURILE PSIHOPATOLOGIEI CU DISCIPLINELE UMANE Cadrul general Am militat în repetate rânduri în paginile acestei lucrări pentru apartenența psihopatologiei la domeniul disciplinelor umane. Acest fapt este important de subliniat nu numai în legătură cu natura obiectului psihopatologiei, ci în egală măsură pentru demonstrarea articulării acesteia cu celelalte discipline umane. Trebuie menționat un fapt esențial, specific tuturor disciplinelor umane, și anume
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
fără probleme granițele geografice și se derulează, relativ bine, unificarea educațională; constituie încă o mare problemă unificarea religioasă, deși Europa este dominată de culte care fac parte din aceeași familie a creștinismului. În fine, dintotdeauna națiunile Europei au avut conștiința apartenenței la o anumită „comunitate” - ceea ce ar putea facilita formarea unui „sat european”. Dar acest „sat european” poliglot va păstra încă vreo câteva veacuri stigmatul Turnului Babel și mulți dintre locuitorii săi vor deplânge moartea tradițiilor, pierderea identității naționale și disiparea
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Concept”, în Robert Hutchins și Mortimer Adler (eds.), The Sciences Today, Arno, New York, 1977, pp. 366-399. 15. G. Holton, L’Imagination scientifique, Gallimard, Paris, 1981, p. 96. 16. Marcus, op. cit., p. 91. 17. Am sugerat în capitolul dedicat pansophiei comeniene apartenența marelui episcop la mișcarea iluminaților rozicrucieni. În excelentul său studiu La foire aux Illuminés: Esotérisme, théorie du complot, extrémisme (Fayard, Paris, 2005), Pierre-André Taguieff susține că Ordinul Iluminaților a existat, ca realitate istorică, între 1776 și 1785. Are în vedere
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
o exprimă. Poate mai importante decât structurile sunt legăturile sociale, sistemul de raporturi și ierarhii sociale, modul de raportare la ceilalți. Orice individ (sau colectivitate) are sentimentul identității cu care s-a născut sau care i-a fost conferită prin apartenență și face întreaga viață eforturi să-și apropie această identitate de pornire, să se realizeze raportându-se la sistemul de repere în care s-a trezit. El se construiește prin raportare la ceilalți, la mediul său, la standardele care-l
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]