5,949 matches
-
din preajmă. Cu o curiozitate dublată de inconștiență, ne-am Îndreptat spre locul de unde porniseră zgomotele. Ca să vedem Înaintând, cam la o sută de metri, o mulțime care vocifera: praf, fum, o pădure de ciomege, de puști și de torțe aprinse, strigăte pe care nu le Înțelegeam, pentru că erau În azeri, graiul turcic al oamenilor din Tabriz. Baskerville se străduia să-mi traducă: „Moarte Constituției! Moarte Parlamentului! Moarte ateilor! Trăiască șahul!” Zeci de locuitori fugeau În toate direcțiile. Un bătrân târa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
cap, jelindu-se În cor, Și acum ce-o să se Întâmple cu noi, dar imediat, În fața perspectivei unui faliment catastrofal care n-ar ierta pe nimeni din breasla pompelor funebre, convocară adunarea generală a categoriei, la sfârșitul căreia, după discuții aprinse, toate neproductive, fiindcă toate, fără excepție, aveau să dea cu capul de zidul indestructibil al lipsei de colaborare din partea morții, colaborare cu care se obișnuiseră din tată-n fiu, ca fiind ceva care li se cuvenea În mod firesc, aprobară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]
-
infanticid, doamne sfinte, ce monștri trăiesc În casa asta, N-aș povesti În acest fel, Știu, vii cu mine, Când, Chiar acum, trebuie să batem fierul cât e cald, Haidem. N-au fost nici condamnați, nici judecați. Ca un fitil aprins, vestea se răspândi cu mare viteză prin toată țara, mijloacele de comunicare Îi blamară pe infami, surorile asasine, ginerele instrument al crimei, se vărsară lacrimi pentru bătrân și pentru micuțul inocent ca și cum ei ar fi fost bunicul și nepotul pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]
-
câte o clipă sfâșiind pelicula extrem de subțire În care apa se confundă cu aerul, exact În acel moment revelator ucenicului filozof i se dezvălui, clară și În toată goliciunea ei, chestiunea care avea să dea naștere celei mai pasionante și aprinse polemici cunoscute În toată istoria acestei țări În care nu se moare. Iată ce-l Întrebă pe ucenicul filozof spiritul care plana deasupra apei din acvariu, Te-ai Întrebat dacă moartea o fi aceeași pentru toate ființele vii, fie ele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]
-
creștere substanțială de salariu și plata unei valori triple pentru orele din afara programului. Asta ține de primării, să se descurce ele, spuse președintele. Și dacă ajungem la cimitir și nu e nimeni acolo ca să sape gropile, Întrebă secretarul. Discuția continuă aprinsă. La ora douăzeci și trei și cincizeci de minute președintele făcu un infarct miocardic. Muri cu ultima bătaie a miezului nopții. Mult mai mult decât o hecatombă. Timp de șapte luni, căci atât a durat armistițiul unilateral al morții, se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]
-
vibrație extrem de puternică. Niciodată, termen raportat la memoria unei coase, acea ușă nu fusese utilizată. Ceasurile trecură, toate cele care au fost necesare pentru ca soarele să răsară afară, nu aici În această Încăpere albă și rece, unde becurile palide, mereu aprinse, păreau să fi fost puse acolo ca să sperie umbrele din calea vreunui mort căruia i-ar fi fost frică de Întuneric. Încă e devreme ca să emită coasa ordinul mental care va face să dispară din sală al doilea teanc de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]
-
moare oricât l-ar omorî, doar dacă-i Înfig o țepușă În inimă, și chiar și așa Încă se mai Îndoiesc unii, faimoasa piatră, În vechea irlandă, care țipa când o atingea adevăratul rege, fântâna din epir, care stingea făcliile aprinse și le aprindea pe cele stinse, femeile care lăsau să le curgă sângele menstruației pe câmpurile cultivate ca să mărească fertilitatea semănăturilor, furnicile de mărimea câinilor, câinii de mărimea furnicilor, Învierea În a treia zi pentru că nu se putuse În a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]
-
de mult nu s-ar fi găsit decât în cartea aceea veche, așa face cu toate cărțile pe care i le cumpăr, nici măcar nu le deschide, stă întins pe spate, cu ochii deschiși, chiar și noaptea, lampa de citit este aprinsă, încălzind aerul din jurul său, asemenea lumânărilor micuțe de la căpătâiul mormintelor din orașul morților, care nu fac decât să scoată și mai mult în evidență întunericul din jurul lor. În fiecare seară după ce o culc pe Noga, îmi deschid canapeaua din salon
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
trebuit să îmi dau seama de asta încă de la început, pentru că așa am trăit, ca și când fără el nu ar fi existat viață, așa vom arde una lângă cealaltă, până când singurătatea se va face scrum, ca un foc de tabără uitat aprins, care cuprinde totul, mă cuibăresc în brațele ei ca și când ar fi mama mea, iar eu fiica ei, ea soarele, eu luna, pregătită să adorm și să nu mă mai trezesc niciodată, dar pași grăbiți se aud deodată colindând casa. S-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
care nu vom locui niciodată, iar el spune, vorbește, își scoate o țigară, mă privește cu ochi plini de regrete, triști, negri, dar îndărătul cărora mijește o lumină difuză, ca și când în străfundurile ființei lui ar fi fost uitată o lumină aprinsă, iar ea îl luminează, chiar și din gura lui licărește o lumină liniștitoare, atunci arată cu degetul spre ureche, aud și aproape că înțeleg ce se spune, observ că urechile lui sunt surprinzător de mici, lipite de cap asemenea unor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
Șeherezadă. — Dacă ar fi după mine, nu te-ai mai întoarce la Tokyo, spuse ea, râzând. Ne-am întors pe același drum pe care venisem. Lumânarea se stinsese și becul din cameră nu ardea. Ușa de la dormitor era deschisă, veioza aprinsă și lumina ei palidă se revărsa în camera de zi. Naoko stătea pe întuneric. ~[i pusese un halat bleu [i-[i ridicase gulerul. Ședea pe canapea cu genunchii lipiți de bărbie. Reiko s-a apropiat de ea și i-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
nici păduri arse. Arătau ca și cum ar fi fost ale cuiva, Însă erau frumoase, iar fagii și arțarii erau răsuciți; și mai erau mulți stejari pitici cu frunzele frumos colorate, iar În tufișuri erau o grămadă de oțetari de un roșu aprins. PĂrea un loc bun pentru iepuri și am Încercat să văd ceva vînat, dar mergeam prea repede ca să te poți uita ca lumea și singurele păsĂri pe care le vedeam erau alea care zburau. Am văzut un șoim care vîna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
furișez la fereastră și privesc afară. Apartamentul meu e la etajul unu și, zărind creștetul lui Davey în dreptul ușii, mă trag repede înapoi. La naiba! Mi-e ciudă pe mine însămi că nu m-am stăpânit astăzi. Și lumina e aprinsă. Știe că sunt acasă. Mă va desființa mâine la serviciu dacă nu-i deschid. Dar nu pot. N-am mai primit pe nimeni de când cu despărțirea de Patrick și nici nu m-am gândit s-o fac de acum încolo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
să nu fantazeze cu ochii închiși înainte de culcare, seara, nici unul care să nu-și dorească să-și pedepsească fostul sau fosta pentru suferința care le-a fost cauzată... Nici nu mai știu de când adorm seara cu muzică și cu lumina aprinsă. N-aș putea suporta să mă știu singură în întuneric. Nu dorm bine, mă trezesc în câteva ore și mi se pare că e dimineață, fiindcă e lumină, mă ridic din pat înainte să-mi dau seama cât e ceasul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
tocuri, așa că e cu un cap mai înaltă decât Davey. Buclele blonde de păpușică i s-au revărsat pe față, ochii îi sunt conturați cu albastru, care-i evidențiază foarte tare, încât am impresia stranie că ar fi două neoane aprinse. Daisy e frumoasă, înaltă și slabă, așa că poate purta cu succes orice îmbrăcăminte la modă. Am văzut creionul ei dermatograf într-o revistă încă de acum două luni, dar n-am avut curajul să-mi iau și eu unul. Am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
pe bune, ceea ce face ea s-ar chema sfidare pe față. —I-am văzut ducându-se să discute între patru ochi pe peluză, zic eu. Numai să nu ia prea literal acest tête-à-tête... Daisy devine amenințătoare. Mi se pare cam aprinsă. Ar fi bine să-l lase în pace pe Finn. Numai de farmecele ei nu mai are el nevoie acum. Nu știu ce-am putea noi să facem, ridic eu din umeri. Poate doar să-i stropim cu niște apă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
asta până acum... Nici nu știam ce bine e... — Atunci nu mă întrerupe! protestează el întorcându-se la treabă. Nu pot să cred ce senzație de erotism îmi dă. La sfârșit, după ce mi-a ronțăit toate degetele, sunt atât de aprinsă, încât cred că aș face orice mi-ar cere. Îmi ridică puțin tricoul și începe să mă sărute pe burtă, încet, fără grabă, ca să mă tachineze. Nerăbdătoare, îl scot imediat, ca să-i dau mai mult spațiu de manevră. —Măi să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
În mijlocul sălii, schițând mișcări ușoare, un pic cam absenți, ca și cum ar fi bătut Într-o tobă. Dar uneori Riccardo o trăgea către el și-i punea posesiv o mână pe ceafă, iar ea Îi urma cu ochii Închiși, cu fața aprinsă, cu capul aruncat pe spate, cu părul căzându-i dincolo de umeri, vertical. Belbo aprindea țigară de la țigară. După puțin timp Lorenza Îl apucă pe Riccardo de mijloc și-l făcu să se miște lent, până când ajunseră la un pas de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
ajunserăm la poalele costișei, intrarăm pe un platou unde erau parcate multe mașini. „Aici ne oprim”, zise Agliè, „și ne continuăm drumul pe jos”. Asfințitul se transforma de-acum În noapte. Urcușul ne apărea În lumina unei mulțimi de torțe aprinse de-a lungul pantelor. E curios, dar despre tot ce s-a petrecut, din moment acela până noaptea târziu, am amintiri În același timp clare și confuze. Îmi reevocam totul alaltăseară În periscop și simțeam o atmosferă familiară În cele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
cărticele cu Visul Maicii Domnului, Acatistul Sfintei Parascheva, Pogorârea la Iad a Maicii Domnului. Între plutoane sunt aranjate cutii de tablă umplute cu nisip. Un călugăr cu accent moldovenesc le explică părinților suferinzi cum se cuvine să fie orânduite lumânările aprinse: în zig-zag pentru nota 8, în cerc pentru 9, în X pentru 10. Mai sunt diferențe între ritualuri când vine vorba de materii. Părintele aproximează știința odraslei și, în cunoștință de cauză, construiește cu evlavie figuri geometrice din parafină. Zece
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
destinat. Atenție! În liniștea nopții, a clădirilor cu mortarul văruit de lună și a zidurilor împietrite într-o tăcere vinovată, picurată mai departe, în auzul străzilor înguste și pustii, buzunarul din spate al pantalonilor lui Dănuț, sună prelung. Pe ecranul aprins, mesajul primit este: " Regele Baal, Teroarea-Întreită, Se grăbește. Stăpânul sub-pământului, Răzbunător, Spre voi zorește. El, Sephirahul celor șaptezeci de legiuni, Sub pod stricat, pândește. Și Haosul, Cu-al vostru dar, Îl va stârni, Orbește! De nu vă-mpotriviți... " Mesajul versificat
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
al Muzeului Urban de Artă, cu arhitectura sa clasicistă, inspirată de stilul Second Empire, strălucește ca o nestemată pe fundalul nopții călduroase, dincolo de grilajul sobru al gardului de fier forjat, de la stradă, cu marea majoritate a surselor proprii de iluminat, aprinse. Poți să te piși pe el de șperaclu, băi, frățiorilor, constată Dănuț, evaluând situația de la distanță, cu ochi ager. Ușile sunt vraiște. Poftim! Chiombeliți-vă! Perfect adevărat și explicabil! zice Fratele. La afișier, scrie clar că muzeul organizează, toată săptămâna, nopțile
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
și cu niște ploscuțe sau balconașe rotunjoare, cambrate, ca niște penași galbeni pretimpurii; o ființă căreia anii consumați ai tinereții, îi modificaseră conformația, indubitabil sexi, la origini, din robustă, într-una de Zeiță a fecundității, apoteotic rubensiană! Cu o țigară aprinsă nonșalant între buzele-i cărnoase, nerujate, și mirosind ieftin a levănțică și a mosc, în noaptea de vară, aceasta purta, la baza gâtului, un șirag de mărgean, asortat la bluzița albă din pânză topită, decorată rustic cu maci și săltată
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
Dănuț. M-am prins fulgerător, în closet, în clipa în care am observat data gravurii...! În penumbra noptatică întârziată, din capela cimitirului, la mijloc, pe un mic piedestal de năsălie, pavoazat ad-hoc cu pânză neagră, între două postamente-sfeșnice, cu lumânări aprinse, trona sicriul deschis, drapat cu horbotă, al lui Lucică Puță Mică, având steagul de doliu la căpătâi. Defunctul, îmbrăcat și el la repezeală și după posibilități (cu o bluză hawaiană din fibră lucioasă de poliester, pantaloni albaștri din tergal și
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
Buletin. Cre' că puteți pipa, dar să scuturați scrumulețul pe ziare, nu pe jos, vă rog eu, raționează Apostatul. Mi se pare mie ori Lucicuță arată ca și cum s-ar fi expandat, ei? zice Dănuț, inspirînd cu voluptate aroma țigării mentolate aprinse, din pachetul de-abia șterpelit, de la Șobolan. Și mie mi se pare umflat! îl confirmă Avocatul, frecându-și preocupat asperitățile încolțite pe alocuri, ale bărbii cărunte, nerase. O fi de la căldură. De la gazele din burtă. Ca la colita de putrefacție
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]