5,714 matches
-
forma lor autentică, în vremea ocupației vikingilor a unor zone din Anglia, fie într-o formă modificată, în vremea ocupației normande, normanzii francezi fiind la origine scandinavi. Epoca medie Un fenomen cu ample implicații în comunicarea culturală și lingvistică în arealul european l-a reprezentat Creștinismul, una dintre principalele religii universale, cu o vechime de două milenii. Comunități de credincioși creștini s-au format începînd cu secolul I d.Hr., religia lor debutînd ca o mișcare a sclavilor și a liberților, a
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
greci, dar și de arabi, cu ajutorul traducerilor realizate prin colaborarea cărturarilor creștini, evrei și arabi, iar rezultatul a fost transpunerea lucrărilor scrise în arabă în latină, pe atunci, limba de cultură a Europei. În aceste împrejurări, Europa de vest, în arealul căreia înființarea de universități căpătase un ritm deosebit, s-a putut deschide diversificării interpretărilor filozofice și cunoașterii științifice, abolind treptat încarcerarea spirituală pe care o presupunea doctrina teologică. În a doua jumătate a secolului al XIII-lea, în timpul domniei lui
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
concomitent, aceste persoane trebuiau să poată decide cînd și cum să realizeze, împreună cu împrumutul de informații, și împrumutul de mijloace lingvistice (de cuvinte) dintr-o altă cultură. În aceste împrejurări, ale funcționării simultane a mai multor limbi de cultură în arealul european, se pot distinge două situații ale comunicării culturale: pe de o parte, operele literare care sînt profund marcate de amprenta limbii în care au fost scrise inițial, care -deși traduse în mare măsurăcer deseori cunoașterea acestei limbi pentru a
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
și limbilor germanice din grupul nordic (daneza, suedeza și norvegiana), care nici nu sînt în vecinătatea limbilor balcanice și nici nu au avut agenți de influențare comuni cu ele. Un al treilea criteriu de clasificare, după cel genetic și cel areal, este criteriul tipologic, care vizează trăsăturile specifice de structurare ale limbilor, indiferent de origine și indiferent de contactele dintre ele, dar care uneori se corelează cu acestea, căci limbile romanice, de exemplu, luate împreună, constituie un tip lingvistic diferit de
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
germanice literare veritabile se poate vorbi numai în epoca modernă, îndeosebi după secolul al XVI-lea. Comunicarea culturală prin traduceri Nimic nu este mai extins și mai eficient în comunicarea culturală din epoca modernă decît preluarea operelor apărute într-un areal etnico-lingvistic în versiuni care să le asigure circulația în interiorul altor spații etnice, cu alte culturi, cu alte limbi și, deseori, cu alte tradiții. Deși nu există un echilibru sub aspectul cantității și calității materialului cultural care este primit de un
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
impor-tante lucrări în domeniu. 40 În multe limbi germanice nordice și de vest nu există desinențe personale, în unele există însă (precum în limba germană), dar aceasta nu înlătură obligativitatea folosirii pronumelor. 41 Articolul hotărît a apărut prima dată în arealul lingvistic indo-european în limba greacă, unde s-a creat din demonstrativul ˝acesta˝ cu sens anaforic. Unele limbi indo-europene, precum limbile germanice, și-au creat articolul hotărît și nehotărît în Evul mediu, iar altele, ca unele limbi slave, continuă să nu
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
vedere științific cât și practic. La aceste contribuții din perioada primelor afirmații științifice, se adaugă cele din deceniul al cincilea al secolului trecut, care se caracterizează, îndeosebi, prin cercetări hidrogeografice și geografice de complex asupra Podișului Moldovei ori a unor areale din cuprinsul acestuia. La cererea unor instituții sau organe de decizie, în vederea documentării gospodăririi raționale a rezervelor de apă, a alimentării cu apă a orașelor Iași și Huși, a regularizării debitelor râurilor și prevenirii inundațiilor sau a dezvoltării pisciculturii, profesorul
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
factorilor geografici locali (variația altitudinii, fragmentarea reliefului, orientarea văilor și interfluviilor, gradul de înclinare a versanților și poziția acestora față de razele solare, gradul de acoperire cu vegetație, structura suprafeței clădite, în cazul așezărilor omeneștiă în generarea de particularități climatice pe areale restrânse, ca și pe analiza comparativă a datelor provenite din observații vizuale și instrumentale plurianuale ori din sondaje microclimatologice. În continuare, preocupările științifice, ale profesorului I. Gugiuman și ale colaboratorilor săi, sunt concentrate cu prioritate asupra analizei unor elemente și
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
Clima Regiunii Iași, Clima regiunii subcarpatice dintre Moldova și Trotuș, Clima litoralului românesc al Mării Negre ș.a.). Din cuprinsul acestor lucrări rezultă apelul privind necesitatea și importanța de actualitate a cercetărilor de climatologie, în special, a celor de climatologie a orașelor, areale cu o suprafață activă deosebit de complexă, capabilă să influențeze și să modifice, ca atare, valorile unor elemente climatologice generate de factorii la scară mare și să determine, în final, o serie de particularități climatice locale, specifice acestora, în comparație cu împrejurimile. Într-
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
se schimbă, viața devine un infern, iar noi niște diavoli dezlănțuiți, care nu mai avem respect nici față de noi înșine, nici față de alții “. Autoarea abordează, glisând obiectivul observației în ambele sensuri, originale “compartimente “ din viața japonezului, în contexte multiple și arealuri geografice diferite, creând o imagine policromă și tridimensională a localităților vizitate. Nu lipsesc aprecierile extreme despre Yokohama, port așezat la sud de Tokyo, unde impresionată vizitează Muzeul de arte, China Town, Parcul Yamashita, Muzeul Păpușilor și multe puncte turistice care
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
al călătoriilor spre Soare Răsare. Gustul pentru cunoașterea vieții și istoriei celor care locuiesc de milenii pe insulele Honshu, Hokkaido, Kyushu și Shikoku, aflate între Oceanul Pacific și Marea Japoniei, o face pe autoare să trăiască intens momente inedite în acest areal. Autoarea este extrem de rafinată în descriere, făcând ca textul să fie concis în descriere și îmbibat de estetism. Textul scris curat, încărcat de informații, e rupt totuși din cel mai curat spirit globmodernist. Prin această carte, Floarea Cărbune ne convinge
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
Hyperion" pentru cititor și, în special, pentru lumea literară românească. Ce viitor va avea această revistă. Și, pentru că vorbim despre revistă, doresc să vă felicit pentru faptul că sunteți extrem de deschis colaborărilor cu noua generație. Locul unei reviste literare în arealul revistelor de gen este unul pe care și-l face în timp, nu peste noapte. Revista Hyperion apare din 1983, ce-i drept sub un alt nume, în alt format, însă, așa cum am spus, în timp ea a devenit ce
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
degrabă ca vârful tocit al unui aisberg, ale cărui straturi profunde - religiile Iranului antic - devin, mai ales ele, obiectul unui proces de intermediere spre trecut, în care modalitățile filtrării, filologia, istoria sau arheologia, sunt mai importante decât miezul propriu-zis al arealului căutat. La rândul său, în virtutea educației sale strict europene, Wikander este un filolog al textelor religioase iraniene și, dincolo de ele, al intangibilelor instituții arhaice iraniene și indo-iraniene: comunitățile războinice indo-iraniene anterioare emergenței istorice a zoroastrismului, cu minima morfologie religioasă a
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
cultura românătc "2.2. Ocultarea unei cezuri istorice. Persia Și Iranul pre‑islamic în cultura română" Fără îndoială, acel glorios destin durabil al lui Zoroastru, al lumii sale închipuite sau foarte uitate, reprezintă un fenomen tipic occidental, ca și întreg arealul evenimentelor (contacte politice, economice, ecleziastice) care au precedat și pregătit descoperirea fondatoare de disciplină. Lumea bizantină moștenește o istoriografie contemporană ființării și disoluției ultimului imperiu iranian pre-islamic, ale cărui instituții religioase și politice le înregistrează cu destulă acuratețe, dar și
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
ale viitorului șah Nadir al Persiei post-safavide, ne aflăm deja în 19391. Iar acestea nu ar fi decât mostre, foarte distincte, care ar intermedia cel mult imaginea teologică sau istorică a unei Persii musulmane 2. Este destul de clar că receptarea arealului istoric pre-islamic șireligios zoroastrian nu se putea întâmpla decât printr-un racord lacondițiile deja date ale culturii occidentale. Vedem un colț din Persia cuochii călătorilor francezi din secolul al XVII-lea sau de mai târziu 3, pentru că propriii noștri călători
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
al unificării se petrece printr-o funcție a conștiinței - memoria, personală sau impersonală, după cum evenimentele memorate sunt biografice sau istorice, mitic-primordiale. Prin urmare, finalitățile se vor numi eshatologie individuală sau colectivă. În acest fel, Eliade identifică o certă continuitate între arealuri foarte distincte: doctrina pan-indiană a transmigrației, a amintirii existențelor anterioare, mitul gnostic al perlei, vechile cărți iudaice ale regilor sau filosofiile teleologice ale istoriei, Augustin, Gioacchino da Fiore, Vico, dar mai ales secolul al XIX-lea și Hegel, istoriografia
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
războiului, ea se intersectează, destul de nefast, cu deutsche Glaubensbewegung axată pe revivificarea unui fond arhaic mitologic indo-germanic. Termenul Männerbund și interesul pentru asemenea organizații inițiatic-războinice nu este o invenție exclusivă a indo-europeniștilor sau a mediilor universitare germanice, ci provine din arealul cercetărilor etnografice de la începutul secolului XX2. O întreagă serie deasemenea analize ale antropologilor și etnografilor francezi sau germani, provocate de revelarea comunităților primitive îndeobște africane, L. Bittremieux, L. Frobenius, E. Hildebrand, H. Schurtz sau H. Webster 3, va servi însă
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
Cavalerilor danubieni din Scythia Minor”, Pontica 5 (1971), pp. 503-511; (împreună cu G. Popilian) „Patru monumente inedite ale cavalerilor danubieni”, Studii și cercetări de istorie veche și arheologie 27 (1976), 2, culminând cu o sinteză fastuoasă despre acest material ecvestru în areal danubian, publicată în două volume la prestigioasa editură E.J. Brill - vezi D. Tudor, Corpus monumentorum religionis equitum Danuvinorum (EPRO, 13), I. The Monuments, Leiden, 1969; II. The Analysis and Interpretation of the Monuments, Leiden, 1976. 3. La vremea respectivă, Wikander
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
cele care vor rămîne "peste mode și timp" de faptele și lucrările care au plătit tribut cerințelor ideologice, normelor realismului socialist. Nu "autori" gen A. Toma sau Eugen Frunză ar putea intra în discuție, ei fiind din start eliminați din arealul literaturii, ci, din contră, un Sadoveanu sau Arghezi, mari scriitori, de dimensiuni naționale, și care, din nefericire, etic au fost dispuși să se prostitueze. Peste cincizeci sau o sută de ani, pentru cititorul de atunci nu va avea nici o importanță
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
Da, pagina a treia a Contemporanului - Ideea europeană a rămas brusc albă, un semnal, cum spuneam, târziu descifrat, al „rupturii” grave, prelungi, ce urma să apară, să se instaleze În microcosmosul lumii noastre literare, dar, se pare, și În uriașul areal al culturii române. Și, pentru că directorul acestei foi, N. Breban, nu s-a Înregimentat destul de iute În cohorta „anticomuniștilor”, iar În revista pe care o conducea nu se publicau atacuri la adresa politicienilor!, a fost, Încă o dată, marginalizat, iar revista sa
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
a condus la decodarea scenariului inițiatic în cauză drept „confruntare dintre forțele luminii și cele ale întunericului”. Poziția nefirească a leului dormind ține de inversarea principiilor, dezordinea lumii și inerția somnolentă a haosului sunt întrupate în felina atipică pentru acest areal geografic. Lupta strânsă cu leul se încheie în „cap de sară”: „Când fu soare pe apus,/ Rupsă june pe leuț/ Cum îl rupse,/ Jos îl puse;/ Zgardăalbă-n cap i-o puse” (Lăpușnic-Ilia - Hunedoara). Perfectul simplu al verbelor predicative sacadează secvențele
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
român izolat de sferele de influență. Nici în lume, scriitorul român, literatura română nu prea contează. Nu este vina scriitorului, ci vina celor ce ar trebui să creadă că numai prin cultură putem ajunge la o uniformizare a spațiului unui areal cultural cum ar fi cel al unei Europe globalizate. Iluziile pe care ni le facem vor fi multă vreme încorsetate în mintea noastră, acolo unde putem fi cei mai buni, cei mai mari, cei mai nedreptățiți, dar asta nu mai
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
au dat chiar demisia din rândul ei, continuând, desigur, să facă parte, să-și scrie cărțile. Optzeciștii au fost nevoiți, pentru că așa era rețeta atunci, să iasă în grup, ca apoi să se desprindă și să devină individualități puternice în arealul literaturii române. Eu nu i-aș putea scrie nici un necrolog, vesel sau trist, pentru că ar fi imposibil, nu-i așa, să-mi scriu propriul necrolog. Ea nu constituie un curent literar, să dispară. Ea este o realitate istorică literară de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
lumea greacă. De asemenea, amforele descoperite la Bunești și Corni-Huși (secolul al III-lea î. Hr.) atestă existența unei activități economice intense și a unei culturi evoluate a populației autohtone, un surplus de produse autohtone, oferite la schimb negustorilor greci. În arealul fortificat al cetății de la Bunești-Averești (jud. Vaslui), au fost descoperite peste 50 de locuințe, două tezaure de podoabe, trei depozite de unelte și ustensile din fier, un depozit de obiecte de cult, din lut, numeroase obiecte ceramice și metalice, toate
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Dobrogea. Nu mai este un secret că aceste contacte, dintre autohtoni și lumea romană, de credință politeistă și creștină, au contribuit la romanizarea și creștinarea populației din zona noastră, la utilizarea limbii latine și la răspândirea culturii romane în acest areal. Dintr-o epocă mai târzie, au fost descoperite opaițe la Curteni (com. Oltenești), în 1976, pe care a fost imprimat semnul crucii, interpretat de istorici ca o atestare a creștinismului din secolul al IV-lea d. Hr., pătruns prin filiera
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]