3,560 matches
-
aceea a lui Antti Aarne mai ales prin faptul că atribuie egală însemnătate variantelor, negând existența unui prototip originar. O idee esențială a studiilor folcloristului e și aceea că literatura orală se cere estimată după criterii specifice, inerente mentalității populare, arhaice. Astfel, nu doar în basme, ci și în balade, criteriul veracității, al adevărului istoric ar fi inoperant. Absolutizarea acestui punct de vedere - judicios, de altfel - e contrazisă de realitatea creației. Printre demersurile cu caracter pragmatic ale lui C. figurează cele
CARACOSTEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286086_a_287415]
-
1968). Titlul sugerează, desigur, reflectarea artistică, planul secund, pe ale cărui volute estetice evoluează o vreme poetul. Creația sa reține în cercuri concentrice, de acumulare treptată, influențe argheziene sau blagiene, repede depășite. Versul cu tente expresioniste și tonalitate de incantație arhaică îi devine caracteristic. În ciuda aparenței de improvizație, poemele lui C. pornesc de la preocupări de estetică și filosofie. Placheta Saturnala (1969) este pusă sub semnul lui Heraclit: „...muritori - / nemuritori, / nemuritori - / muritori/ își trec unii altora moartea și-și mor viața”. Un
CHIVU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286219_a_287548]
-
în primele decenii ale secolului al XIX-lea. A. urmărește periplul poeziei începuturilor, de la „poezia-trudă” la „poezia-divertisment”, de la „poezia-adevăr” la „poezia-ficțiune”. S-a dat, afirmă autorul, până la 1830, o adevărată luptă pentru expresie, pentru debarasarea de formele rigide, greoaie, confuze, arhaice, ermetice, de nebulozitatea multor versuri, o bătălie pentru câștigarea clarității, simultană cu conturarea conștiinței că literatura trebuie să fie înțeleasă de publicul ei (Simion Ștefan, Radu Greceanu, Dimitrie Cantemir, Vasile Aaron, Vasile Vârnav), idee apărută atunci când intelectualii epocii s-au
ALEXIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285250_a_286579]
-
deții "genii": strategia genialității nu e retrospectivă, de consacrare a ceea ce s-a făcut, ci prospectivă, de identificare a capacităților de creație. Ceea ce am încercat a fost să mă poziționez în așa fel încât să pot face vizibile tocmai valorile arhaice, greu accesibile astăzi, ale culturii genialității: dimensiunea sa de "fabrică", de dispozitiv menit să alimenteze și să încadreze productivitatea literară. De aceea, nu am căutat nici o istorie a "ideii" de geniu în cultura română, nici o analiză a discursului genialității, ci
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
pe întemeietorii culturii naționale, a unui pământ ca rezervor de "bogăție". Iluzia pe care arheologia o întreținea era aceea a unei "averi" împrăștiate uniform pe teritoriul patriei și aflate la îndemâna oricui. Cezar Bolliac, care de fiecare dată când descoperă obiectele arhaice exagerează unicitatea și raritatea lor, compară vestigiile găsite pe teritoriul României cu cele mai importante valori deținute de marile culturi: Toate armele și instrumentele de piatră aflate prin țăre din vechime locuite și cu cari se mândresc muzeurile Europei, la
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
din Moldova și Basarabia, viața negustorilor bucureșteni, a țiganilor de pe moșii -, lumea sfârșitului perioadei feudalismului la români, când se mai arunca cu punga de bani, chiar de însuși autorul rândurilor, ispitit și de lumea femeilor. Realizată într-o limbă ușor arhaică, fără pretenții literare, lucrarea este caracterizată de specialiști ca distingându-se „printr-o sfătoșenie... moldovenească". Plecând de la „Istoria vieții mele" apărută în volum în 1908, Șerban Cioculescu realizează în 1975 „Viața și opera lui Theodor Vârnav", București, Editura Academiei - un
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
zei?"2*, implorând mereu pe prag o primire binevoitoare. Dar tensiunea și așteptarea depășesc simpla dorință a unei prezențe, a hranei, a odihnei, simpla dorință a contactului uman. Faptul de a fi găzduit reactivează fără nicio îndoială nostalgiile prime și arhaice care au servit de model: siguranța, căldura adăpostului, hrănirea neîntreruptă, chipul mamei. Mâna, privirea, gura contribuie la stabilirea legăturilor, la recunoașterea, a celuilalt și a sa, la oralitatea care pregătește trecerea înăuntru și în afară, a faptului de a mânca
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
schimbul de femei este un rit care, chiar dacă nu se înțelege întotdeauna de la sine, este totuși în logica cea mai strictă a economiei ospitaliere. Primirea: datorie și putere În celebrul său Eseu despre dar. Forma și rațiunea schimbului în societățile arhaice 5*, Marcel Mauss a descris exercitarea unor prestații și contra- prestații care domină ciclul schimburilor în societățile "înapoiate", "primitive" sau "arhaice". Este vorba pentru Mauss de ceea ce el numește un fenomen social total fiindcă exprimă diverse instituții: religioase, juridice și
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
a economiei ospitaliere. Primirea: datorie și putere În celebrul său Eseu despre dar. Forma și rațiunea schimbului în societățile arhaice 5*, Marcel Mauss a descris exercitarea unor prestații și contra- prestații care domină ciclul schimburilor în societățile "înapoiate", "primitive" sau "arhaice". Este vorba pentru Mauss de ceea ce el numește un fenomen social total fiindcă exprimă diverse instituții: religioase, juridice și morale, politice și familiale, economice (fără a mai vorbi de formele morfologice și estetice). Există aici ideea că, de fapt, caracterul
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
bunurilor (Mauss reamintește că potlach, cuvânt folosit de populația chinook din Alaska, înseamnă "a hrăni", "a consuma"). Or societățile occidentale moderne păstrează un anumit număr de trăsături din aceste practici și actele noastre nu se deosebesc de cele din societățile arhaice. Ne întrecem în cadouri, mese, petreceri, în simple invitații și ne simțim mereu obligați să ne revanchieren cum spun nemții. Cu ocazia recepțiilor, stăpâna casei ascultă mai întâi de obligația de întoarce cadoul primit, de a răspunde la o invitație
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
continua viața ca preoți ai templului, până când, fiind prea vârstnici, vor fi transformați într-un stejar și un tei. Crengile acestor copaci sunt împodobite de coroane de către locuitorii regiunii în cinstea lor. Avem astfel o frumoasă ilustrare poetică a reprezentării arhaice a sfințeniei oaspetelui, a caracterului său sacru și a protecției divine de care gazda beneficiază. Sub aparenta ei simplitate povestea aceasta comportă elemente complexe. Ea relatează o serie de metamorfoze: călătorul devine zeu, vinul din vas nu scade niciodată, coliba
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
aventuri și rătăciri și, cu toate că presat de familia lui greacă să se întoarcă în țară, el termină prin a-o găsi pe Penelopa sa. Dar aceasta îl va părăsi din cauza neputinței de a pune de acord valorile lui grecești socotite arhaice și propriile ei valori de nemțoaică burgheză. Kimon abandonează ideea de Itaca, fie ea germană sau greacă, pentru a se dedica scrisului. Cu Itaca sau călătoria cea frumoasă 187, Vassili Karist scrie odiseea unui exil prin procură. El este obsedat
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
părea posibil". Ca și locuința Usher, casa sperată este și o amenințare care irită nervii. "Mușcătura imperioasă a foamei, o dorință nesfârșită de odihnă și de cordialitate umană" se amestecă cu fantasmele unei respingeri, ale unei neospitalități fundamentale, ale unei arhaice ostilități, anticipate de către narator care își imaginează pe locatari că se baricadează împotriva intruziunii sale, el care este poate un patriot, un spion, un trădător, un individ rău intenționat 433. Când bate la ușă, "din măruntaiele casei se ridică un
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
este aici o imagine metaforică a orbirii (ieșirea din labirint fiind accesul la lumină). Karl reacționează la evenimentele prezentului în funcție de experiențele trecutului și, în special ale trecutului infantil (referință la pierderea de obiecte, la separări, sentimente de culpabilitate, la traumatisme arhaice). Sentimentul de nenorocire al persoanei deplasate, cea care accede în lumea nouă, are ca model originar trauma nașterii și pierderea mamei protectoare. Sosirea în lumea nouă implică ruptură, criză, separare și smulgerea individului și a tuturor mecanismelor de reglare, precum și
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
care se apleacă spre prada sa. Dar și mai mult este evocat Moise de Michelangelo (cu ecouri probabil dintr-o lectură de Freud)584. Puterea terifiantă a figurii în căutare de stăpânire trimite fără nici o îndoială la ideea de tată arhaic, a imaginii tatălui pe patul de moarte copleșit de propria sa greutate. Un alt "portret", fiindcă atât de mult descrierea seamănă cu un instantaneu este cel al "fecioarei cu pruncul", luminată de lumina palidă de zăpadă care cade prin singura
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
sordid (este cel mai probabil, după el) sau cu ferma. Este sigur, în orice caz, căsătoria readuce problema ospitalității, faptul de a fi primit, acceptat într-o comunitate, de a-ți găsi locul acolo și această idee reactualizează problema mai arhaică a ospitalității familiale. Cu acest text care, mai mult decât numeroase altele, se propune drept o reverie trează și grefată pe miraculosul poveștii, problema dorinței celibatarului ("Sisif era oare celibatar")608 este pusă pe masa de scris. Dar scurtimea acestei
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
la opusul limbajului ca atare, se plasează în afara legii, în afara oricărei reguli de comunicare, imposibil de transformat în semn social, care se situează în cadrul animalității, prin aceea că aceasta opunându-se rațiunii și mecanismelor sale este semn al unui mod arhaic, ludic, lipsit de finalitate. Este vorba de sonorul ca atare care mobilează spațiul kafkian: sunetul unor multiple sonerii care răsună de peste tot și al căror sens însuși scapă auditoriului sau sunetul pur al unui clopot, în Castelul, pe care K.
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
autoritate `n interior și recunoaștere pe plan internațional, pun`nd accentul tocmai pe calitățile care i-au lipsit `n mod izbitor `n cea mai mare parte din istoria sa: prestigiul național și influența [...]. Accesele șovine ale lui Ceaușescu, romantizarea trecutului arhaic al țării, identificarea pătimașă cu conducătorii mitologici traco-geți și cu domnitorii feudali setoși de putere, fascinația «corporatismului organic» și reabilitarea simbolurilor și riturilor legăturii de s`nge au surse mai ad`nci dec`t psihologia personală a lui Ceaușescu. Aceste
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
interpretarea viselor. Amploarea acestei mize devine clară de îndată ce observăm că același exemplu poate fi oferit și de Eliade care, dacă nu este chiar un adversar al lui Freud, reprezintă o poziție de gândire destul de diferită. Pentru el comportamentul omului religios arhaic precum și superstițiile omului modern care par aberante pozitivismului lui Frazer și Muller devin inteligibile de îndată ce sunt interpretate din perspectiva semnificativului. Dar în psihopatologie sau în filosofia religiilor apar de fapt identificările și excluziunile pe care s-a bazat cultura occidentală
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
filosofia religiilor apar de fapt identificările și excluziunile pe care s-a bazat cultura occidentală pentru a-și construi identitatea. Grecii s-au identificat ca greci excluzând barbarii, creștinii excluzând păgânii, iar omul modernității i-a exclus pe omul primitiv, arhaic și pe bolnavul psihic, pe lângă exclușii anteriori, copilul și femeia. Temeiul acestor excluderi a fost inteligibilitatea pe care grecii o întemeiau pe limbă, creștinii pe credință iar modernii pe logică. Raționalitatea întemeiată pe semnificativ e mai amplă decât toate celelalte
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
o întemeiau pe limbă, creștinii pe credință iar modernii pe logică. Raționalitatea întemeiată pe semnificativ e mai amplă decât toate celelalte, anterioare. Se poate deja constata efectul ei în lărgirea traductibilității, a comunicabilității culturii actuale în dialogul ei cu culturile arhaice, exotice, sau cu subculturile care o constituie. Ce este această raționalitate pentru care semnificativul este cea mai înaltă categorie, această raționalitate pe care am denumit-o semnificantă? Raționalitatea definește domeniul exercitării rațiunii. La rândul ei rațiunea trimite la gândirea abstractă
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
de gândire care a dominat - și chiar a terorizat - întreaga filosofie occidentală în deceniile 6 și 7 ale secolului nostru sunt antropologul Claude Levi-Strauss - care a analizat ca sisteme semnificante sistemele de înrudire, miturile, ritualurile, bucătăria și, în general, culturile arhaice -, teoreticianul literar Roland Barthes -care a scris eseuri foarte interesante despre literatură, miturile societății moderne și modă -, filosoful Michel Foucault - care a cercetat "epistemele" ca mari forme ale ordinii cunoașterii -, neo-psihanalistul Jacques Lacan -pentru care inconștientul este structurat ca un
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
și comportamentului ca sursă de semnificații. Cea mai importantă trăsătură comună a structuralismului de orientare lingvistică este afirmarea naturii de limbaj a formelor și manifestărilor culturale. Prin această identificare, forme și manifestări ale culturii cum sunt fenomenul înrudirii în societățile arhaice, miturile, ritualul, bucătăria, codurile de politețe, literatura, moda ș.a. devin domeniul analizelor unei semiologii a cărei paradigmă de sistem semnificam este limbajul uman. Sau invers, limbajul devine, după cum spune Levi-Strauss, faptul cultural prin excelență. Luată în sens general această apropiere
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
Levi-Strauss); literatura, miturile societății burgheze, moda (la Barthes) ca sisteme semnificante. Ceea ce-și propune Levi-Strauss în prima sa carte - Les Stmctures elementaires de la parente, 1949 - este de a demonstra că regulile mariajului, nomenclatura, privilegiile și interdicțiile înrudirii în societățile arhaice sunt aspecte indisociabile ale aceleiași realități, care este structura sistemului considerat. Punctul de plecare al demersurilor sale este prohibirea incestului, o regulă care, singură între toate regulile sociale, posedă un caracter de universalitate. Explicația "naturală" a prohibirii incestului nu rezistă
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
indisociabile ale aceleiași realități, care este structura sistemului considerat. Punctul de plecare al demersurilor sale este prohibirea incestului, o regulă care, singură între toate regulile sociale, posedă un caracter de universalitate. Explicația "naturală" a prohibirii incestului nu rezistă, căci omul arhaic nu poate avea în vedere avantajele genetice ale interdicției, iar unele căsătorii între veri sunt permise, și explicația culturală nu este suficientă, căci cum ar putea da seamă o serie de cauze mereu particulare de un fenomen universal? Ajutat de
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]