3,682 matches
-
și atribuțiilor ANR în concordanță cu noile responsabilități ale instituției. ... În același timp există și cazuri precum cele care ar viza Autoritatea Navală Română alături de Poliția de Frontieră, singurele instrumente administrative operative ce ar putea servi completării legislației în domeniul arheologiei pentru a putea acoperi și problematica cercetărilor subacvatice și a evitării braconajului arheologic de acest tip. Pentru acest caz particular, măsurile prezente în propunerea Codului patrimoniului cultural s-ar rezuma la cel mult un articol sau două, după cum va reieși
HOTĂRÂRE nr. 905 din 29 noiembrie 2016 pentru aprobarea tezelor prealabile ale proiectului Codului patrimoniului cultural. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278443_a_279772]
-
prin Ordonanța Guvernului nr. 43/2000 privind protecția patrimoniului arheologic și declararea unor situri arheologice ca zone de interes național, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 378/2001 , republicată, cu modificările și completările ulterioare, care tratează chestiunile proprii arheologiei. Având în vedere caracterul distinct al problematicii acestui tip de patrimoniu ce poate fi încadrat în categoria patrimoniului imobil, titlul cuprinde două capitole distincte asociate acestor teme de reglementare. În mod comun ambelor categorii, măsurile vizează introducerea în corpul legii
HOTĂRÂRE nr. 905 din 29 noiembrie 2016 pentru aprobarea tezelor prealabile ale proiectului Codului patrimoniului cultural. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278443_a_279772]
-
descrie modul în care se poate constata situația excepțională respectivă. Pentru stimularea și susținerea proprietarilor privați în vederea protejării patrimoniului cultural național construit, sunt propuse o serie de măsuri fiscale și financiare, acestea fiind insuficient reglementate în prezent. Pentru componenta de arheologie, cuprinsă în al doilea capitol al titlului III, există câteva aspecte sensibile ce trebuie lămurite prin propunerile noului Cod. Legat de braconajul arheologic și de chestiunea detectoarelor de metale, măsurile propuse prin Cod în capitolul de arheologie vizează delimitarea mai
HOTĂRÂRE nr. 905 din 29 noiembrie 2016 pentru aprobarea tezelor prealabile ale proiectului Codului patrimoniului cultural. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278443_a_279772]
-
Pentru componenta de arheologie, cuprinsă în al doilea capitol al titlului III, există câteva aspecte sensibile ce trebuie lămurite prin propunerile noului Cod. Legat de braconajul arheologic și de chestiunea detectoarelor de metale, măsurile propuse prin Cod în capitolul de arheologie vizează delimitarea mai clară a situațiilor, a procedurilor și a limitelor în care pot fi folosite detectoarele de metal. Pentru acest scop este necesară și delimitarea mai exactă a perimetrelor cu valori arheologice care, de multe ori, sunt vag definite
HOTĂRÂRE nr. 905 din 29 noiembrie 2016 pentru aprobarea tezelor prealabile ale proiectului Codului patrimoniului cultural. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278443_a_279772]
-
mai exactă a acestui binom - bun mobil sau construit în contextul său de teren - este fundamentală și pentru clarificarea dreptului la recompensă pentru descoperirile întâmplătoare. În prezent, în temeiul unor interpretări ale legilor patrimoniului mobil, dar și a legislației privind arheologia, se practică achiziționarea unor astfel de bunuri de către instituții publice (confundându-se situația cu despăgubirea ce poate fi acordată pentru predarea unor tezaure sau a unor bunuri unice descoperite întâmplător - această categorie fiind acceptată a priori în lipsa definirii foarte precise
HOTĂRÂRE nr. 905 din 29 noiembrie 2016 pentru aprobarea tezelor prealabile ale proiectului Codului patrimoniului cultural. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278443_a_279772]
-
noțiunii de întâmplător). Or, în realitate, multe descoperiri sunt doar declarate a fi întâmplătoare și ele rezultă în urma unor acțiuni evidente de braconaj care distrug iremediabil contextul ce ar putea să conducă la concluzii istorice corespunzător fundamentate de specialiștii în arheologie. Prin urmare, această definire vine în linia generală a propunerilor din Cod care urmăresc o mai bună înțelegere a scopurilor protejării patrimoniului cultural, ca element fundamental de mărturie asupra unor perioade și a unor evenimente istorice. Din acest motiv se
HOTĂRÂRE nr. 905 din 29 noiembrie 2016 pentru aprobarea tezelor prealabile ale proiectului Codului patrimoniului cultural. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278443_a_279772]
-
temeiul juridic de a fi dezvoltate respectivele norme. În acest sens, competențele comisiei de specialitate din acest segment al patrimoniului pot fi considerate a fi cele mai extins, dar și mai vag definite în același timp. Activitatea Comisiei Naționale de Arheologie va fi, prin urmare, subiect al reformei care vizează o practică unitară a comisiilor de specialitate. Altă măsură avută în vedere este limitarea tendinței elaboratorilor de specialitate de a produce un text juridic bazat pe categorii și formulări de uz
HOTĂRÂRE nr. 905 din 29 noiembrie 2016 pentru aprobarea tezelor prealabile ale proiectului Codului patrimoniului cultural. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278443_a_279772]
-
patrimoniul arheologic mobil sau imobil, mai bine spus de introducerea unor criterii în acest sens. Al doilea vizează completarea unui vid legislativ, în condițiile în care există asumarea unor obligații internaționale în acest domeniu care impun reglementarea practicilor legate de arheologia subacvatică, mai ales pe fondul creșterii în ultima vreme a interesului pentru unele presupuse epave din apele noastre teritoriale ori ca urmare a intensificării acțiunilor de prospectare geologică sau a celor de reabilitare a plajelor prin folosirea nisipului extras din
HOTĂRÂRE nr. 905 din 29 noiembrie 2016 pentru aprobarea tezelor prealabile ale proiectului Codului patrimoniului cultural. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278443_a_279772]
-
protejarea imobilelor sau a grupurilor de imobile din patrimoniul cultural național ... b) Tipuri de ajutor economic pentru proprietarii de drept privat ai bunurilor din patrimoniul cultural național ... c) Despre donația și moștenirea bunurilor patrimoniului cultural național ... d) Concesionarea ... Capitolul II. Arheologie Secțiunea 1 - Prevederi generale și definiții specifice privind patrimoniul de interes arheologic a) Sensul protecției patrimoniului cultural de interes arheologic ... b) Despre cercetarea și recoltarea bunurilor arheologice subterane sau submerse ... c) Despre rezervele pentru cercetare în viitor ... Secțiunea a 2
HOTĂRÂRE nr. 905 din 29 noiembrie 2016 pentru aprobarea tezelor prealabile ale proiectului Codului patrimoniului cultural. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278443_a_279772]
-
interne și internaționale în raport cu problemele patrimoniului cultural de interes arheologic ... b) Despre sarcinile serviciilor deconcentrate ale Ministerului Culturii ... c) Despre execuția lucrărilor aferente cercetărilor arheologice de către personal atestat și în condiții stipulate de avize și autorizări ... d) Comisia Națională de Arheologie ... e) Despre controlul intern al ministerului privind activitățile administrative din domeniul arheologiei ... f) Atribuțiile administrațiilor publice locale în domeniul arheologiei ... g) Atribuțiile consiliilor județene și a Consiliului General al Municipiului București în domeniul arheologiei ... h) Atribuții ale primarilor în vederea protejării
HOTĂRÂRE nr. 905 din 29 noiembrie 2016 pentru aprobarea tezelor prealabile ale proiectului Codului patrimoniului cultural. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278443_a_279772]
-
sarcinile serviciilor deconcentrate ale Ministerului Culturii ... c) Despre execuția lucrărilor aferente cercetărilor arheologice de către personal atestat și în condiții stipulate de avize și autorizări ... d) Comisia Națională de Arheologie ... e) Despre controlul intern al ministerului privind activitățile administrative din domeniul arheologiei ... f) Atribuțiile administrațiilor publice locale în domeniul arheologiei ... g) Atribuțiile consiliilor județene și a Consiliului General al Municipiului București în domeniul arheologiei ... h) Atribuții ale primarilor în vederea protejării și a punerii în valoare a patrimoniului arheologic ... i) Colaborarea cu Ministerul
HOTĂRÂRE nr. 905 din 29 noiembrie 2016 pentru aprobarea tezelor prealabile ale proiectului Codului patrimoniului cultural. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278443_a_279772]
-
execuția lucrărilor aferente cercetărilor arheologice de către personal atestat și în condiții stipulate de avize și autorizări ... d) Comisia Națională de Arheologie ... e) Despre controlul intern al ministerului privind activitățile administrative din domeniul arheologiei ... f) Atribuțiile administrațiilor publice locale în domeniul arheologiei ... g) Atribuțiile consiliilor județene și a Consiliului General al Municipiului București în domeniul arheologiei ... h) Atribuții ale primarilor în vederea protejării și a punerii în valoare a patrimoniului arheologic ... i) Colaborarea cu Ministerul Afacerilor Interne în cazuri ce afectează patrimoniul cultural
HOTĂRÂRE nr. 905 din 29 noiembrie 2016 pentru aprobarea tezelor prealabile ale proiectului Codului patrimoniului cultural. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278443_a_279772]
-
și autorizări ... d) Comisia Națională de Arheologie ... e) Despre controlul intern al ministerului privind activitățile administrative din domeniul arheologiei ... f) Atribuțiile administrațiilor publice locale în domeniul arheologiei ... g) Atribuțiile consiliilor județene și a Consiliului General al Municipiului București în domeniul arheologiei ... h) Atribuții ale primarilor în vederea protejării și a punerii în valoare a patrimoniului arheologic ... i) Colaborarea cu Ministerul Afacerilor Interne în cazuri ce afectează patrimoniul cultural național de interes arheologic ... Secțiunea a 4-a. Proceduri administrative specifice: inventarierea, instituirea protecției
HOTĂRÂRE nr. 905 din 29 noiembrie 2016 pentru aprobarea tezelor prealabile ale proiectului Codului patrimoniului cultural. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278443_a_279772]
-
sau zonele arheologice ca "distrugere" ... j) Despre interdicțiile legate de detectoarele de metale ... k) Cercetările invazive și obligativitatea aducerii terenului la starea inițială după finalizarea cercetărilor ... l) Despre obligațiile de publicare a informațiilor rezultate în urma cercetărilor sistematice ... m) Despre specificul arheologiei subacvatice ... Secțiunea a 6-a. Finanțarea și fiscalitatea a) Despre finanțarea protejării patrimoniului cultural național de interes arheologic ... b) Despre finanțarea publică a protejării patrimoniului arheologic în programele de importanță națională inițiate de către autoritățile centrale ... c) Despre despăgubiri acordate pentru
HOTĂRÂRE nr. 905 din 29 noiembrie 2016 pentru aprobarea tezelor prealabile ale proiectului Codului patrimoniului cultural. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278443_a_279772]
-
de protecție ale monumentelor istorice sunt un instrument deja consacrat în legislația internă. Acestea se definesc ca origine juridică pe parcursul titlului al III-lea referitor la un segment al patrimoniului imobil reprezentat din imobile, grupuri de imobile și obiective de arheologie clasate ca monumente istorice. Conform proiectului Codului, zonele de protecție a monumentelor se instituie simultan clasării respectivelor monumente, cu delimitarea exactă în teritoriu și cu identificarea obiectivelor principale necesar a fi atinse în limitele acestor perimetre delimitate în vederea asigurării protecției
HOTĂRÂRE nr. 905 din 29 noiembrie 2016 pentru aprobarea tezelor prealabile ale proiectului Codului patrimoniului cultural. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278443_a_279772]
-
a) proprietarului bunului imobil; ... b) primarului localității, a consiliului local sau județean, respectiv a Consiliului General al Municipiului București, pe al cărui teritoriu administrativ se află bunul imobil în cauză; ... c) Comisiei Naționale a Monumentelor Istorice, a Comisiei Naționale de Arheologie sau a Comisiei Naționale a Muzeelor și Colecțiilor; ... d) asociațiilor și fundațiilor legal constituite, cu activitate în domeniul protejării monumentelor istorice; ... e) instituțiilor publice cu atribuții în domeniu. ... (2) Dosarul de clasare sau de declasare este întocmit de serviciile deconcentrate
LEGE nr. 422 din 18 iulie 2001 (**republicată**)(*actualizată*) privind protejarea monumentelor istorice**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277809_a_279138]
-
Național, de regulă, prin experți autorizați sau specialiști atestați înscriși în registrele Ministerului Culturii și Patrimoniului Național și se înaintează compartimentului de specialitate din Ministerul Culturii și Patrimoniului Național, care îl analizează și îl prezintă, după caz, Comisiei Naționale de Arheologie și/sau Comisiei Naționale a Monumentelor Istorice spre analiză și propuneri. Secretarul Comisiei Naționale a Monumentelor Istorice elaborează proiectul de ordin de clasare sau de declasare, pe care îl înaintează ministrului culturii și patrimoniului național spre aprobare. (3) Bunul imobil
LEGE nr. 422 din 18 iulie 2001 (**republicată**)(*actualizată*) privind protejarea monumentelor istorice**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277809_a_279138]
-
de declasare, efectuarea radierii. ... (3) Declasarea monumentelor istorice urmează aceeași procedură ca cea prevăzută pentru clasare. Ea este declanșată din oficiu în oricare dintre situațiile următoare: ... a) descărcarea de sarcină arheologică, în cazul siturilor arheologice, conform avizului Comisiei Naționale de Arheologie; ... b) dispariția monumentului istoric; ... c) constatarea pierderii calității de monument istoric a imobilului. ... (4) Erorile materiale din Lista monumentelor istorice pot fi îndreptate din oficiu sau în urma solicitării oricărei persoane interesate. Articolul 20 Schimbarea grupei de clasare a monumentelor istorice
LEGE nr. 422 din 18 iulie 2001 (**republicată**)(*actualizată*) privind protejarea monumentelor istorice**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277809_a_279138]
-
monumentelor istorice, inclusiv a celor înscrise în Lista Patrimoniului Mondial; 26. exercită, în numele statului, dreptul de preemțiune asupra monumentelor istorice clasate în grupa A; 27. inițiază, la propunerea Comisiei Naționale a Monumentelor Istorice și, după caz, a Comisiei Naționale de Arheologie, proiecte de hotărâre a Guvernului privind acordarea statutului de oraș istoric sau sat istoric; 28. finanțează editarea și publicarea Revistei monumentelor istorice și a Buletinului monumentelor istorice. (2) ��n situații de urgență, stări potențial generatoare de situații de urgență, situații
LEGE nr. 422 din 18 iulie 2001 (**republicată**)(*actualizată*) privind protejarea monumentelor istorice**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277809_a_279138]
-
urgență, situații care privesc siguranța națională sau în alte situații excepționale, Ministerul Culturii și Patrimoniului Național poate emite avize de urgență pentru intervenții asupra monumentelor istorice, fără consultarea Comisiei Naționale a Monumentelor Istorice sau, după caz, a Comisiei Naționale de Arheologie, cu condiția ca intervențiile să fie reversibile. ... (3) Pentru eliberarea avizelor prevăzute la alin. (1) pct. 6-10 nu se percep taxe sau tarife. ... (4) Pentru eliberarea atestatelor, avizelor și autorizațiilor prevăzute la alin. (1) pct. 11, 17 și 18 se
LEGE nr. 422 din 18 iulie 2001 (**republicată**)(*actualizată*) privind protejarea monumentelor istorice**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277809_a_279138]
-
termen de 5 zile. Persoanele nemulțumite de soluția dată în rezolvarea contestației se pot adresa instanțelor judecătorești competente, potrivit Legii contenciosului administrativ nr. 29/1990 . Articolul 20 Cercetările arheologice sistematice se execută numai cu autorizația prealabilă a Comisiei Naționale de Arheologie și, după caz, și cu avizul Comisiei Naționale a Monumentelor Istorice. Bunurile culturale imobile descoperite ca rezultat al unor cercetări arheologice sistematice, precum și descoperirile fortuite beneficiază de regimul juridic al monumentelor istorice clasate în categoria A, până la definitivarea procedurii de
ORDONANŢĂ nr. 68 din 26 august 1994 (*actualizată*) privind protejarea patrimoniului cultural naţional. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274499_a_275828]
-
termen de 5 zile. Persoanele nemulțumite de soluția dată în rezolvarea contestației se pot adresa instanțelor judecătorești competente, potrivit Legii contenciosului administrativ nr. 29/1990 . Articolul 20 Cercetările arheologice sistematice se execută numai cu autorizația prealabilă a Comisiei Naționale de Arheologie și, după caz, și cu avizul Comisiei Naționale a Monumentelor Istorice. Bunurile culturale imobile descoperite ca rezultat al unor cercetări arheologice sistematice, precum și descoperirile fortuite beneficiază de regimul juridic al monumentelor istorice clasate în categoria A, până la definitivarea procedurii de
ORDONANŢĂ nr. 68 din 26 august 1994 (*actualizată*) privind protejarea patrimoniului cultural naţional. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274498_a_275827]
-
ghips în 1902. Muzeul Olteniei este unul dintre cele mai cunoscute muzee ale orașului. Înființat în 1915, muzeul este organizat în 3 secții: etnografie, istorie și științele naturii. Muzeul dispune de un bogat patrimoniu ce cuprinde colecții de numismatică și arheologie precum și diverse obiecte și documente ce ilustrează principalele evenimente istorice ale acestor meleaguri. Muzeul a fost organizat pe baza donațiilor făcute în 1908. În Craiova interbelică se construiește așa-numită Casa Alba (pe una din laturile grădinii centrale - English Park
Craiova () [Corola-website/Science/296942_a_298271]
-
Aquaterrarium-ul ce însumează o colecție de pești extici, șerpi și reptile. În prezent grădina zoologică este administrată de inginerul zootehnist Cristian Tatavura, fiul celui care a pus bazele grădinii zoologice. Muzeul a luat naștere în anul 1951 având ca profil arheologia. Dezvoltarea sa a fost posibilă datorită unui grup de intelectuali călărășeni entuziaști în frunte cu Niță Anghelescu (fostul director al muzeului), Vasile Culică, Gheorghe Florea, etc. Aceștia au descoperit numeroase situri arheologice și monumente istorice, lucru care a dus la
Călărași () [Corola-website/Science/296940_a_298269]
-
Florea, etc. Aceștia au descoperit numeroase situri arheologice și monumente istorice, lucru care a dus la creșterea patrimoniului și implicit necesitatea schimbării în mai multe rânduri a locației muzeului. În anul 1968, la reînființarea județului Ialomița, muzeul funcționează ca Secția Arheologie a Muzeului Județean Ialomița din Slobozia. În anul 1981 Secția Arheologie devine Muzeul Județean Călărași, după 9 ani devenind Muzeul Dunării de Jos. În anul 2003 se reînființează Secția Arheologie în care activitatea este desfășurată de 4 arheologi, 2 muzeografi
Călărași () [Corola-website/Science/296940_a_298269]