4,412 matches
-
nu numai lor) date deosebit de prețioase privitoare la îmbrăcămintea, accesoriile și armele folosite în secolul al XI-lea, în acea parte a Europei. Matilda a fost încoronată ca regină la 11 mai 1068 la Westminster într-o ceremonie prezidată de arhiepiscopul de York. Trei fraze noi au fost incluse pentru a cimenta importanța reginelor consort, afirmând că regina a fost divin plasată de Dumnezeu, să împartă puterea regală și să binecuvintează poporul ei prin putere și virtute. Matilda și William au
Matilda de Flandra () [Corola-website/Science/306919_a_308248]
-
Astfel, a fost amplasată în biserică o catapeteasmă din lemn de tei, care a fost montată în 1949. Între anii 1948-1990 Biserica "Sf. Apostoli" a funcționat ca filie a Parohiei "Sf. Arhangheli" din cartierul Ițcani, iar din 1990, cu binecuvântarea arhiepiscopului Pimen Zainea al Sucevei și Rădăuților, a fost înființată ca parohie de sine stătătoare. Între anii 2006-2007, prin strădania preotului paroh Mihai Clipa, s-au efectuat multiple lucrări de restaurare și amenajare: s-a decopertat partea din interior, cât și
Biserica Sfinții Apostoli din Ițcani () [Corola-website/Science/308316_a_309645]
-
din interiorul bisericii, s-a refăcut fațada în întregime, s-au restaurat și cafasul și amvonul, s-a introdus încălzire centrală prin pardoseală și s-a pictat biserica în stil neobizantin. Biserica a fost sfințită la 2 mai 2010 de către arhiepiscopul Pimen Zainea al Sucevei și Rădăuților. Astfel, lăcașul de cult a fost sfințit pentru prima dată după rânduiala Bisericii Ortodoxe. Biserica a fost zidită în stil neogotic. Deasupra intrării în biserică se află un turn-clopotniță înalt (specific bisericilor romano-catolice și
Biserica Sfinții Apostoli din Ițcani () [Corola-website/Science/308316_a_309645]
-
A protejat școala Physiocrates (liderul ei a fost Quesnay, propriul ei doctor) care a deschis calea pentru teoriile lui Adam Smith. De asemenea, a apărat "Encyclopédie" editată de Denis Diderot și Jean le Rond d'Alembert împotriva celor, printre care arhiepiscopul de Paris, Christophe de Beaumont, care au căutat să o suprime. a pierdut două sarcini în 1746 și 1749, și se spune că a aranjat amante pentru plăcerea regelui. Cu toate că au încetat să mai fie iubiți după 1750, ei au
Madame de Pompadour () [Corola-website/Science/308315_a_309644]
-
fost pictați în anul 2003 de către Daniela și Ioan Moldoveanu, iar interiorul a fost reamenajat. De asemenea, și clopotnița de tip zvoniță a fost renovată. După finalizarea acestor lucrări, lăcașul de cult a fost resfințit la 26 septembrie 2010 de către arhiepiscopul Pimen Zainea al Sucevei și Rădăuților, iar pr. paroh Iustin Nistoroaia a primit rangul de iconom stavrofor. Biserica este construită din piatră brută, fiind în întregime tencuită în afară de unele părți speciale (brâul, canelurile și coloanele). Ea este construită în plan
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Ițcani () [Corola-website/Science/308365_a_309694]
-
Teoctist Arăpașu al Bisericii Ortodoxe Române într-o vizită în Armenia. Printr-un decret din anul 2004, președintele României, Ion Iliescu, i-a conferit Ordinul „Meritul Cultural”, Categoria G (Cultele) în grad de Ofițer. După 40 de zile de la decesul arhiepiscopului Dirayr Mardichian, Consiliul Eparhial al Arhiepiscopiei Bisericii Armene din România i-a propus arhimandritului Zareh Baronian să-și depună candidatura pentru funcția de Întâistătător al Arhiepiscopiei. În consecință, preotul Vicar Eparhial Ezras Bogdan, locțiitor al arhiepiscopului, (ca reprezentant al Arhiepiscopiei
Zareh Baronian () [Corola-website/Science/308382_a_309711]
-
de zile de la decesul arhiepiscopului Dirayr Mardichian, Consiliul Eparhial al Arhiepiscopiei Bisericii Armene din România i-a propus arhimandritului Zareh Baronian să-și depună candidatura pentru funcția de Întâistătător al Arhiepiscopiei. În consecință, preotul Vicar Eparhial Ezras Bogdan, locțiitor al arhiepiscopului, (ca reprezentant al Arhiepiscopiei Bisericii Armene) și senatorul Varujan Vosganian (ca reprezentant al Uniunii Armenilor din România), au trimis o scrisoare catolicosului Karekin al II-lea, Patriarhul Suprem al tuturor Armenilor, prin care cele două instituții își arătau susținerea pentru
Zareh Baronian () [Corola-website/Science/308382_a_309711]
-
reviste din România și din străinătate și anume: Teza sa de doctorat, intitulată ""Liturghia Bisericii Armene în cadrul liturghiilor celorlalte rituri liturgice răsăritene. Studiu comparativ"", a fost tradusă atât în limba germană, cât și în limba armeană, de către IPS Mesrop Kricorian, Arhiepiscopul Bisericii Armene din Viena. După Revoluția din anul 1989, arhimandritul Zareh Baronian a publicat o serie de studii pentru a face cunoscută Biserica Armeană credincioșilor ortodocși din România: "600 de ani de la înființarea Episcopiei Armene din Moldova"; Ce știm și
Zareh Baronian () [Corola-website/Science/308382_a_309711]
-
și a populației armene din ținuturile basarabene. Se întoarce apoi în capitala României, unde este numit în funcția de preot-paroh al Catedralei armene "Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil" din București, unde va sluji timp de 23 de ani. După decesul Arhiepiscopului Husik Zohrabian la 23 octombrie 1942, Consiliul Eparhial al Eparhiei Armene îl numește, în ședința din noiembrie 1942 pe preotul stavrofor Mampré Biberian în funcția de locțiitor de prelat al Eparhiei Armene din România. Acesta va gira interimatul funcției până la
Mampré Biberian () [Corola-website/Science/308408_a_309737]
-
sub stratul de tencuială mai nouă, s-au găsit resturi de pictură veche pe zidul de nord al bisericii. La 11 august 2007, în ziua anterioară hramului de la Mănăstirea Hagigadar, s-a oficiat în această biserică o slujbă religioasă de către arhiepiscopul Dirayr Mardichian al armenilor ortodocși din România, împreună cu trei preoți (Torkom Mandalian, Haik Azarian, Krikor Radu Holca). Biserica a fost renovată și în prezent este folosită pentru celebrarea liturghiilor armenești. Hramul acestei biserici este sărbătoarea Înălțării Sfintei Cruci, celebrată în
Biserica Sfânta Cruce din Suceava () [Corola-website/Science/308389_a_309718]
-
curtea Mănăstirii Cămârzani, potrivit dorinței proprii a episcopului, lângă mormintele familiei boierilor Morțun, ctitorii Mănăstirii. Slujba de înmormântare a fost oficiată de către un sobor numeros de ierarhi și clerici, în frunte cu Mitropolitul Daniel Ciobotea al Moldovei și Bucovinei, alături de Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, IPS Pimen Zainea și de PS Calinic Botoșăneanul, Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Iașilor.
Mănăstirea Cămârzani () [Corola-website/Science/308455_a_309784]
-
Nou din Suceava. Episcopul Gherasim și-a stabilit reședința în orașul Rădăuți, în incinta Mănăstirii Bogdana. Bun cunoscător al Tipicului bisericesc și iubitor de viață liturgică, P.S. Gherasim slujea cu multă bucurie și evlavie. Din încredințarea I.P.S Pimen Zainea, Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, a sfințit zeci de biserici de mir și de mănăstire, a încurajat zidirea de biserici, înființarea de schituri și mănăstiri, acordând o atenție deosebită Mănăstirii Cămârzani, din satul natal al mamei sale. În același timp, a fost
Gherasim Cucoșel () [Corola-website/Science/308456_a_309785]
-
Cămârzani (jud. Suceava), la numai 7 km de Fălticeni, ctitorită de către Prea Sfinția Sa. Sluba de înmormântare a PS Gherasim a fost săvârșită de un sobor numeros de ierarhi și preoți, în frunte cu Mitropolitul Daniel Ciobotea al Moldovei și Bucovinei, alături de Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, IPS Pimen Zainea și de PS Calinic Botoșăneanul, Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Iașilor. PS Gherasim a scris următoarele lucrări: De asemenea, episcopul Gherasim Cucoșel a publicat diferite articole în revistele: "Mitropolia Banatului" și "Îndrumătorul Bisericesc" de la Timișoara și
Gherasim Cucoșel () [Corola-website/Science/308456_a_309785]
-
loc la Mănăstirea Hagigadar o serie de manifestări organizate sub egida Ministerului Culturii și Cultelor, a Arhiepiscopiei Bisericii Armene din România și Consiliului Județean Suceava. S-a celebrat o liturghie solemnă, oficiată de un sobor de preoți, în frunte cu arhiepiscopul Dirayr Mardichian de la Arhiepiscopia Armeană din București și cu arhiepiscopul Krikoris Buniatian de la Dioceza de Armavir (Armenia), apoi a avut loc o agapă creștină, la care au participat invitații și o parte dintre cei peste 200 de credincioși prezenți. La
Mănăstirea Hagigadar () [Corola-website/Science/308403_a_309732]
-
egida Ministerului Culturii și Cultelor, a Arhiepiscopiei Bisericii Armene din România și Consiliului Județean Suceava. S-a celebrat o liturghie solemnă, oficiată de un sobor de preoți, în frunte cu arhiepiscopul Dirayr Mardichian de la Arhiepiscopia Armeană din București și cu arhiepiscopul Krikoris Buniatian de la Dioceza de Armavir (Armenia), apoi a avut loc o agapă creștină, la care au participat invitații și o parte dintre cei peste 200 de credincioși prezenți. La aceste manifestări au participat acad. prof. dr. Răzvan Theodorescu, ministrul
Mănăstirea Hagigadar () [Corola-website/Science/308403_a_309732]
-
Armenia), apoi a avut loc o agapă creștină, la care au participat invitații și o parte dintre cei peste 200 de credincioși prezenți. La aceste manifestări au participat acad. prof. dr. Răzvan Theodorescu, ministrul culturii și cultelor, IPS Pimen Zainea, arhiepiscopul ortodox al Sucevei și Rădăuților, Karine Khazinian, ambasadoarea Armeniei la București, prefectul Ioan Cușnir al Sucevei, vicepreședinții Consiliului Județean Suceava, liderii armeni din România Varujan Vosganian și Vartan Arachelian. Între anii 2004-2007, cu sprijinul material al familiei lui Gaidzag Ohanesian
Mănăstirea Hagigadar () [Corola-website/Science/308403_a_309732]
-
în secolul al XIII-lea din Armenia. În curtea mănăstirii se află două morminte armenești. Înaintea ușii de pe latura nordică a bisericii se află mormântul episcopului Grigor Zaharian. Acesta a îndeplinit funcțiile de episcop delegat al armenilor din Moldova (-1806), arhiepiscop al armenilor din Principatele Unite, cu sediul la Iași (1806-1813) și arhiepiscop al Eparhiei Armene din Basarabia, cu sediul la Chișinău (1813-1827). Grigor Zaharian a murit în Moldova, la 23 iunie 1827, nereușind să mai ajungă în Ungaria, unde dorea
Mănăstirea Hagigadar () [Corola-website/Science/308403_a_309732]
-
două morminte armenești. Înaintea ușii de pe latura nordică a bisericii se află mormântul episcopului Grigor Zaharian. Acesta a îndeplinit funcțiile de episcop delegat al armenilor din Moldova (-1806), arhiepiscop al armenilor din Principatele Unite, cu sediul la Iași (1806-1813) și arhiepiscop al Eparhiei Armene din Basarabia, cu sediul la Chișinău (1813-1827). Grigor Zaharian a murit în Moldova, la 23 iunie 1827, nereușind să mai ajungă în Ungaria, unde dorea să-și îngrijească sănătatea. A fost înmormântat la Mănăstirea Hagigadar. Deasupra mormântului
Mănăstirea Hagigadar () [Corola-website/Science/308403_a_309732]
-
din pridvorul inițial (astăzi aflat în pronaos) se află o nișă cu ancadramente din piatră sculptată, unde au fost descoperite mormintele ctitorilor: hatmanul Gavriil Coci, soția sa Liliana și fiica lor Safta. Ulterior, în acest mormânt au fost depuse osemintele arhiepiscopului Ghedeon și ale schimonahiei Elisabeta Costachi (stareța mănăstirii și sora mitropolitului Veniamin Costachi). Deasupra nișei se află o inscripție în limba română cu caractere chirilice cu următorul text: Biserica de lemn cu hramul "Sfântul Ioan Bogoslov" din Agapia a fost
Mănăstirea Agapia () [Corola-website/Science/308457_a_309786]
-
Preotul Gheorghe Loghinoaia și prezbitera Aurica ajutat de Nistor Ion și mulți binevoitori creștini."" La 7 mai 2006 a avut loc slujba de sfințire a bisericii, care a fost celebrată de către un sobor de arhierei și preoți, în frunte cu arhiepiscopul Pimen Zainea al Sucevei și Rădăuților. La această ceremonie au luat parte peste 5.000 de credincioși din comună și din localitățile învecinate. În curtea bisericii se află statuia voievodului Bogdan I al Moldovei, executată de către arh. ing. Cătălin Batâr
Mănăstirea Bogdănești () [Corola-website/Science/308484_a_309813]
-
ceremonie au luat parte peste 5.000 de credincioși din comună și din localitățile învecinate. În curtea bisericii se află statuia voievodului Bogdan I al Moldovei, executată de către arh. ing. Cătălin Batâr. Statuia a fost sfințită în anul 2001 de către arhiepiscopul Pimen. Hramul Mănăstirii Bogdănești este sărbătoarea Sf. Prooroc Ilie Tesviteanul, prăznuit aici în prima duminică după 20 iulie. De asemenea, o altă importantă zi de pelerinaj este și sărbătoarea Nașterii Maicii Domnului (8 septembrie), al doilea hram al bisericii. An
Mănăstirea Bogdănești () [Corola-website/Science/308484_a_309813]
-
sărbătoarea Sf. Prooroc Ilie Tesviteanul, prăznuit aici în prima duminică după 20 iulie. De asemenea, o altă importantă zi de pelerinaj este și sărbătoarea Nașterii Maicii Domnului (8 septembrie), al doilea hram al bisericii. An de an, de hramul mănăstirii, arhiepiscopul Pimen Zainea al Sucevei și Rădăuților vine la mănăstire și celebrează slujba arhierească. În jurul bisericii, a fost înființat în anul 1995 Așezământul creștin filantropic "Acoperământul Maicii Domnului", prin efortul creștinilor ortodocși și a preotului Gheorghe Loghinoaia. Aici și-au găsit
Mănăstirea Bogdănești () [Corola-website/Science/308484_a_309813]
-
hrană 70 de bătrâni fără posibilități materiale de întreținere. În perioada 2006-2010, a fost construită o nouă clădire a căminului de bătrâni, care oferă condiții mult mai bune de trai. Noul așezământ a fost sfințit la 25 iulie 2010 de arhiepiscopul Pimen Zainea, în fruntea unui sobor de preoți din împrejurimi.
Mănăstirea Bogdănești () [Corola-website/Science/308484_a_309813]
-
târziu, la propunerea IPS Mitropolit Daniel Ciobotea, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române l-a ales pe arhimandritul Calinic Dumitriu ca Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Iașilor (cu titlul de "Botoșăneanul"), post rămas vacant prin alegerea IPS Pimen Suceveanul în postul de Arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților. A fost hirotonit întru arhiereu la 25 martie 1991 în Catedrala Mitropolitană din Iași, de către IPS Mitropolit Daniel al Moldovei și Bucovinei. În perioada anilor 1991-1995 PS Calinic a frecventat cursurile Facultății de Medicină din cadrul Academiei
Calinic Dumitriu () [Corola-website/Science/308476_a_309805]
-
Legenda Aurea, intitulată inițial Legenda Sanctorum, a fost una dintre cărțile de succes ale Evului Mediu creștin. Autorul, dominicanul Jacoppo da Voragine, ulterior arhiepiscop de Genova, și-a intitulat lucrarea "legendă" din simpla sa menire de a fi citită și nu din cauză că ar fi conținut povestiri fantastice. Cartea a fost ulterior numită "aurea" din cauza conținutului neprețuit. Impresionanta culegere (atât prin dimensiuni cât și prin
Legenda aurea () [Corola-website/Science/303032_a_304361]