17,527 matches
-
de o calitate excelentă. Comentat de Luis Martin Romero, Îl cunoști? — Criticul de corride? — Trebuie să-l cunoști; nu-l Întrece nimeni, cină e bine dispus. Pipo, vino-ncoace!... Unul din ștrengarii mei. Ce-i, tăticule? — Spune-i bună ziua domnului arhitect; dumnealui a făcut proiectele pentru casa unchiului tău Juan Lucas și acum face proiectul, face schițele pentru casa noastră. Ăsta e cel mai mare? — Don Juanul familiei. Vrei să ieși În oraș, băiete? Dacă o convingi pe mama... Ține niște
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
Don Juanul familiei. Vrei să ieși În oraș, băiete? Dacă o convingi pe mama... Ține niște bani. — Pa, tăticule. S-a logodit cu Peggy... Dumneata n-o cunoști, fata ambasadorului Canadei... E un băiat serios și silitor. Ai copii, domnule arhitect? — Am unul. — E de necrezut cît de repede trece timpul; parcă ieri dansai cu Susan la petrecerea aceea... — Ai un bar foarte frumos, Juan. — Erai holtei, proaspăt absolvent... — Juan! Juan! Pipo a ieșit iar și-o sa vină din nou tîrziu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
tinere... Pipo... — Atunci onorați-ne cu prezența dumneavoastră. Am stat de vorbă și m-am sfătuit cu soțul dumneavoastră cu privire la planurile noii case; Îmi Închipui ca vă interesează și pe dumneavoastră să știți cum o să fie casa — Te cred, domnule arhitect; dar ce poate face o biată femeie decît să-și Încredințeze soarta În mîinile lui Dumnezeu? De unde să iau eu forțe ca să țin curată o casă și mai mare decît asta?... E atît de grea să găsești senatori de Încredere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
este În realitate. Să n-aveți nici o grijă, doamnă; casa dumneavoastră o să fie mai mică. Cred că În după-amiaza asta am reușit să-l conving pe soțul dumneavoastră de acest detaliu. — Nici nu știi cît Îți sînt de Îndatorată, domnule arhitect... Juan, Pipo trebuie să meargă mîine la școală, la asta nu te-ai gîndit? — Ei, Juan, sînt la ordinele dumitale; cînd spui dumneata, Începem lucrările. Acum trebuie să plec. Da, da, domnule arhitect. Te conduc pînă la ieșire. Și eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
știi cît Îți sînt de Îndatorată, domnule arhitect... Juan, Pipo trebuie să meargă mîine la școală, la asta nu te-ai gîndit? — Ei, Juan, sînt la ordinele dumitale; cînd spui dumneata, Începem lucrările. Acum trebuie să plec. Da, da, domnule arhitect. Te conduc pînă la ieșire. Și eu trebuie să ies În seara asta. — Juan! Ai uitat cît ești de răcit? Hai, domnule arhitect. — La revedere, doamnă. Noapte bună. — E de necrezut cît de repede trece timpul; parcă ieri te Însoțea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
Juan, sînt la ordinele dumitale; cînd spui dumneata, Începem lucrările. Acum trebuie să plec. Da, da, domnule arhitect. Te conduc pînă la ieșire. Și eu trebuie să ies În seara asta. — Juan! Ai uitat cît ești de răcit? Hai, domnule arhitect. — La revedere, doamnă. Noapte bună. — E de necrezut cît de repede trece timpul; parcă ieri te Însoțea Juan Lucas pînă la ieșire, după ce băuseși cîteva pahare... Un strănut Întrerupse fraza incisivă cu care Lastarria voia să-l dea gata pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
La revedere, doamnă. Noapte bună. — E de necrezut cît de repede trece timpul; parcă ieri te Însoțea Juan Lucas pînă la ieșire, după ce băuseși cîteva pahare... Un strănut Întrerupse fraza incisivă cu care Lastarria voia să-l dea gata pe arhitect. Mai bine să se oprească aici, mai bine să se grăbească să-l conducă pînă la ieșire, ca nu cumva Susana să se lanseze Într-o perorație Îngrozitoare despre gripă și cît e de periculos să iasă din casă astă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
să se grăbească să-l conducă pînă la ieșire, ca nu cumva Susana să se lanseze Într-o perorație Îngrozitoare despre gripă și cît e de periculos să iasă din casă astă seară. Lastarria Îl Împinse ușurel din spate pe arhitectul la modă, cînd auzi În urma lor ceva În genul nu mai ești așa tînăr... — Noapte bună, Juan, spuse arhitectul, pe un ton care putea fi ironic. Și-au strîns mîinile zîmbind. În fond, amîndoi erau mulțumiți: Juan Lastarria Își construia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
Îngrozitoare despre gripă și cît e de periculos să iasă din casă astă seară. Lastarria Îl Împinse ușurel din spate pe arhitectul la modă, cînd auzi În urma lor ceva În genul nu mai ești așa tînăr... — Noapte bună, Juan, spuse arhitectul, pe un ton care putea fi ironic. Și-au strîns mîinile zîmbind. În fond, amîndoi erau mulțumiți: Juan Lastarria Își construia o casă proiectată de arhitectul la modă, iar arhitectul la modă avea să primească o sumă frumușică pentru o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
În urma lor ceva În genul nu mai ești așa tînăr... — Noapte bună, Juan, spuse arhitectul, pe un ton care putea fi ironic. Și-au strîns mîinile zîmbind. În fond, amîndoi erau mulțumiți: Juan Lastarria Își construia o casă proiectată de arhitectul la modă, iar arhitectul la modă avea să primească o sumă frumușică pentru o casă jumătate castel, jumătate funcțională... Lastarria se Îndreptă din nou spre bar ca să-i spună Susanei că n-avea gripă și că oricum o să iasă În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
genul nu mai ești așa tînăr... — Noapte bună, Juan, spuse arhitectul, pe un ton care putea fi ironic. Și-au strîns mîinile zîmbind. În fond, amîndoi erau mulțumiți: Juan Lastarria Își construia o casă proiectată de arhitectul la modă, iar arhitectul la modă avea să primească o sumă frumușică pentru o casă jumătate castel, jumătate funcțională... Lastarria se Îndreptă din nou spre bar ca să-i spună Susanei că n-avea gripă și că oricum o să iasă În oraș, dar ajungînd aici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
deasupra cărora s-a ridicat un turn subțire de o sută de metri înălțime, având în vârf un fel de stea enormă! Dar e imposibil de descris clădirea asta nebunească, trebuie văzută cu ochii. „E faimoasa Mole Antonelliana, opera unui arhitect genial și dement din secolul al XIX-lea. Mă reție și grotesc, kitsch curat, dar la o scară la care kitsch-ul devine fantastic, copleșitor. Nu mai există așa ceva în lume“, ni se spuse. După ce ne-am scrân tit gâturile
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
am decedat, dar am adus o ființă nouă pe lume. E ca și cum edificiul scheletului meu psihic s-ar fi prăbușit, atunci pe drum, și acum se reconstruiește, cu alte unghiuri, cu arcuri și volute de susținere mult mai bine calculate, arhitectul s-a trezit din adolescența lui șuie și prelungită și a început să facă planuri adevărate, bine cumpănite. Acum acoperișurile trebuie să reziste, interioarele trebuie să fie luminoase și pilonii rezistenți, coloanele - nu doar ornamente cu frunze de acant, ci
Fructul. In: Poveşti cu scriitoare şi copii by Luminița Marcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1772]
-
încă îmi tremurau de la efort. În pat, îmi trăgeam pătura aspră peste umerii înțepeniți. Cădeam repede într-un somn fără vise și mă trezeam mulțumit, dar încă înțepenit. Iar la ferestre erau flori de gheață, care nu fuseseră în intenția arhitectului. Schneiderhahn nu a apărut la antrenamente. Doar prima oară ne-a inițiat în folosirea echipamentului și ne-a dat o tăbliță cu instrucțiuni, din nou cu scrisul acela ciudat și înghesuit în coloane net delimitate. Dar într-una din ultimele
by H. M. van den Brink [Corola-publishinghouse/Imaginative/955_a_2463]
-
iar acum nu pot să-mi dau seama ce era rău în asta. De ce altceva ar fi trebuit să mă preocup? Era Schneiderhahn atît de fericit pe atunci? Îmi invidiam șefii de la birou? Vroiam să devin adjunctul vreunui director? Primar? Arhitect? Exista vreun motiv să-mi îndrept atenția spre restul lumii dacă eram fericit aici și acum? Nu exista și probabil exact de aceea am realizat că pe măsură ce se apropia vara, interesul meu pentru restul orașului începea să se trezească. Nu
by H. M. van den Brink [Corola-publishinghouse/Imaginative/955_a_2463]
-
Sciților printr-o expediție făcută chiar în țara acestora. Fiind însă că drumul prin Asia către țara Sciților era plin de greutăți, Darius se hotărește ai ataca prin Europa și trece Bosforul tracic pe un pod de vase construit de arhitectul Mandrocles din Samos (IV, 87). Grecii din Asia minoră, care urmau pe regele pers in expediția lui, fiind trimiși înainte, pe Marea Neagră, spre a intra în Dunăre și a așterne un pod și peste acest fluviu, ceea ce și făcură în
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
ușor de apărat; pe de altă parte însă ea nu corespundea scopurilor politice ale lui Traian. Îi rămânea deci numai calea cea mai răsăriteană, Egeta-Drubetis, pe unde și Traian puse să se construiască vestitul pod de piatră peste Dunăre, de către arhitectul grec Apollodorus din Damasc. S-a discutat mult timp asupra locului așezării acestui pod și mai mulți scriitori au pretins că podul lui Traian nu ar fi fost așternut la Turnu-Severinului, cu toate rămășițele de pilaștri ce se văd și
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
lui Traian. El spune că: «nu departe de Zanes este un castel a cărui nume este Pontes,» arată apoi că acest nume de Pontes îi vine de acolo că Traian împăratul ar fi făcut un pod aici peste Dunăre prin arhitectul Apollodorus din Damasc. Că acest castel Zanes vine lângă Turnu-Severinului se vede de pe aceea că Procopius, urmând cu enumerarea cetăților dunărene, arată ca cea întâi după Pontes orașul ad Aquas și după acesta castelul Dortico, care sunt arătate și de
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
îi ajutăm cît ne stă în putință. Problema noastră e lipsa de fonduri. Reorganizarea recentă a Unthankului Mare ne-a dat un personal mai numeros pentru a ne ocupa de numărul sporit de nefericiți, așa că avem mii de experți - urbaniști, arhitecți, ingineri, artiști, renovatori, conservatori, doctori specialiști în sînge, în intestine, în boli ale creierului - și toți stau în fund rugîndu-se ca fondurile să înceapă să funcționeze. — Ce pot eu face? — Poți începe ca funcționar de informații de grad D. Vei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
cultura lor semantică. Niciunul din indivizii în viață nu știa cu exactitate unde era amplasat în structura sa un creier electromagnetic. Ca atâția înaintea lui, Gosseyn se întrebase: Unde l-aș fi fi implantat dacă aș fi fost unul dintre arhitecții aceștia savanți?" Dar asta n-avea, de altfel, nici o importanță. Mașina era deja mai în vârstă decât orice om în viață. Reînnoindu-se ea însăși, conștientă de propria existență și de sarcina ce-i revine, rămânea un mister pentru orice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]
-
prețioase în monturi do platină și traversară imensa anticameră, cu miile de diamante încrustate pe fiecare palmă a pereților săi înalți și cu plafonul său în cupolă. Efectul acestui decor era atât de zdrobitor, încât Gosseyn se surprinse gândind că arhitecții Institutului de Semantică, pur și simplu, se autodepășoseră. Construcția data dintr-o perioadă când se ducea o vastă campanie de convingere a oamenilor că pretinsele bijuterii și metale prețioase, atâta vreme considerate drept esența bogăției, nu aveau în realitate mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]
-
cuvenitele mulțumiri pentru găzduire și noua noastră adresă. Cheia am pus-o la locul știut, într-un gol al zidului, deasupra ușii. Locuiam acum în Piața Romană, deasupra unui bloc. Spun deasupra pentru că, printr-un capriciu greu de înțeles al arhitectului, pe terasa-acoperiș a blocului fuseseră construite câteva odăițe așezate la rând pe o singură latură, un fel de colivii aeriene legate între ele printr-un coridor îngust și izolate de restul clădirii, ca și cum ar fi picat acolo singure, din cer
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
piețele Clichy, Belleville și Stalingrad, iar la sud prin Place de l'Italie și Denfert-Rochereau. Pînă în 1860, acest inel de bulevarde marca limitele Parisului. El este încă jalonat ici și colo de cîteva pavilioane pentru încasarea taxelor, opere ale arhitectului Ledoux, situate în piața Denfert-Rochereau, în piața Luptei de la Stalingrad, în Piața Națiunii sau la nord de parcul Monceau. Fortificațiile Thiers Limitele actuale ale Parisului corespund liniei fortificațiilor Thiers, construite între 1841 și 1844. Situate la o distanță cuprinsă între
Sociologia Parisului by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
altădată: o înlănțuire de curți și străduțe, botezate cu numele marilor podgorii. Renovarea a făcut una cu pămîntul acest labirint pitoresc. Cramele din Curtea Saint-Émilion au fost transformate în magazine și în restaurante de către o societate imobiliară privată, sub supravegherea arhitecților de la Bâtiments de France. Ele au fost construite la începutul secolului al XIX-lea în afara granițelor de atunci ale Parisului, pentru a evita plata accizelor. Primul deschis a fost, la sfîrșitul lui 1998, un magazin Nicolas, cuplat cu un bar
Sociologia Parisului by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
escaladării țin piept tenacității hoților. Aceste ansambluri mohorîte, supuse și ele unor condiții de acordare restrictive, nu oferă nici o înlesnire în privința posibilității de a locui aici. Ultima treime, din 1982 pînă astăzi, beneficiază de un progres semnificativ în ceea ce privește calitatea lucrărilor. Arhitecții par să se fi eliberat de inhibițiile legate de plafoanele de cost, astfel încît locuința socială recentă se înfățișează ca spațiu privilegiat al creativității lor. Dacă asemenea inovații îi pot seduce pe burghezii-boemi, ele nu pot rivaliza cu bătrînele străduțe
Sociologia Parisului by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]