3,021 matches
-
și pentru Iugoslavia), cel de-al doilea război mondial a Însemnat simultan invazie, ocupație, rezistență, represalii și război civil, culminând cu cinci săptămâni de confruntări, În decembrie 1944, la Atena, Între comuniști și forțele britanice aflate de partea monarhiștilor. După armistițiul semnat În februarie 1945, luptele au reizbucnit În 1946 și au durat Încă trei ani, până când comuniștii au fost dibuiți În ascunzișurile lor din nordul muntos al țării. Deși rezistența greacă Împotriva nemților și a italienilor a fost mai eficientă
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
invazie militară comună a Egiptului. La 21 octombrie, planul a fost extins pentru a include Israelul, care a participat alături de britanici și francezi la negocierile ultrasecrete de la Sèvres. Interesele Israelului erau destul de clare: granița sa cu Egiptul fusese trasată prin armistițiul din februarie 1949, Însă ambele părți o considerau temporară și lansau raiduri frecvente, mai ales peste frontiera din Gaza. Egiptenii blocaseră Golful Aqaba Încă din iulie 1951, restricție asupra comerțului și libertății de mișcare israeliene pe care Ierusalimul era hotărât
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
să-și reducă producția; zece zile mai târziu, ele au anunțat un embargou al petrolului Împotriva Statelor Unite, În replică la sprijinul acordat de americani Israelului, și au mărit prețul petrolului cu 70%. Războiul de Yom Kippur a luat sfârșit prin armistițiul egipteano-israelian din 25 octombrie, dar sprijinul occidental de care se bucura Israelul a continuat să creeze frustrări În lumea arabă. La 23 decembrie, națiunile producătoare de petrol au decis să mărească din nou prețul petrolului. Față de Începutul anului 1973, costul
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
săptămâni, după care trupele s-au retras și au lăsat În pace statul secesionist. A urmat un război mult mai sângeros Între Croația și rebela ei minoritate sârbă (sprijinită de armata „iugoslavă”, adică Serbia și Muntenegru), care a durat până la un efemer armistițiu mediat de Națiunile Unite la Începutul anului următor. După ce croații și musulmanii din Bosnia s-au pronunțat pentru independență În martie 1992, sârbii bosniaci au declarat război noului stat și au trecut la crearea unei „Republici Srpska”, din nou cu
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
măsuri de creștere a Încrederii Între cele două comunități și o Conferință Interguvernamentală permanentă pentru a monitoriza implementarea acordului) ar fi putut fi schițați, cu puțină bunăvoință din partea celor două tabere, și cu 20 de ani mai devreme. Dar, ca armistițiu În războiul de o sută de ani al Irlandei, acordul promitea un răgaz durabil. Cum s-a mai Întâmplat și În alte părți, radicalii de la vârful insurgenței Îmbătrâneau și au fost seduși de perspectiva funcțiilor oficiale. Iar Republica Irlanda, care
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
freamătul zurgălăilor. Acest sfânt plin de viață ignorat de calendarele oficiale, era mult mai venerat și mai cinstit decât cei trecuți în lumea de dincolo, relicve uitate în indiferența generală. Zile trecute în calendar, precum cea de 11 noiembrie, Ziua Armistițiului, și cea de 15 noiembrie, Ziua Sfântului Albert cel Mare, au ajuns să fie mai puțin importante decât ziua de 14 noiembrie, închinată acestui aducător de pace și bucurie, "sfântului" Beaujolais Nouveau. Partizanii lui i se roagă ca vinul nou
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
al Apărării Naționale (1938); președinte al Consiliului de Miniștri și Conducător al Statului român (06.09.1940-23.08.1944); comandant al Grupului de Armate "General Antonescu" (22.06-17.07.1941). Arestat la 23 august 1944 pentru refuzul de a încheia armistițiul cu Națiunile Unite, este predat autorităților sovietice la începutul lunii septembrie. Deținut și anchetat în URSS (septembrie 1944-aprilie 1946), este readus în țară, judecat și condamnat la moarte de așa-zisul "Tribunal al Poporului". Executat la Jilava în data de
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Armată (01.01-12.03.1945); șef al Biroului 4 în Statul Major al Corpului 4 Armată (12.03-14.05.1945); șef al Biroului 2 în Statul Major al Corpului 4 Armată (14.05-20.06.1945); ofițer în cadrul Boroului pentru aplicarea armistițiului din Subsecretariatul de Stat al Armatei de Uscat (20.06-16.10.1945); comandant al Cercului Teritorial Bihor (16.10-22.10.1945); trecut în cadrul disponibil la cerere la 22.10.1945; trecut în rezervă la 01.10.1947. A fost arestat
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
03.1942); comandant al Regimentului 1 Apărare Antiaeriană (15.03-01.06.1942); Șef de Stat Major al Corpului 4 Armată (01.06.1942-15.07.1944); comandant al Școlii militare de artilerie (15.07.1944-15.05.1945); secretar general pentru aplicarea armistițiului în cadrul Subsecretariatului de Stat al Armatei de Uscat (15.05.1945-20.05.1947); comandant al Școlii Superioare de Război (20.05-27.12.1947); secretar general pentru instrucție și învățământ în Ministerul Apărării Naționale (27.12.1947-01.06.1948); prim subșef
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Marelui Cartier General (22.06-31.12.1941); șeful Secției I Organizare-Mobilizare din cadrul Marelui Stat Major (01.01.1942-01.04.1944); comandant al Brigăzii 3 Artilerie (01.04-23.08.1944); secretar general al Armatei de Uscat și secretar general pentru executarea armistițiului (23.08.1945-01.04.1945); șef de Stat Major al Armatei a 4-a (01.04.1945-09.08.1946); trecut în cadrul disponibil la 09.08.1946 și în rezervă un an mai târziu. Locotenent-colonel (din 10.05.1934); colonel (din
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Biroului Legi al Secției I-a Organizare-Mobilizare din Marele Stat Major (01.10.1939-09.08.1946); trecut în cadrul disponibil la 09.08.1946; rechemat în activitate la 27.11.1946; delegat al Marelui Stat Major în Comisia de Aplicare a Armistițiului (27.11.1946-17.07.1947); comandant secund (17.07-25.11.1947) și comandant al Diviziei de Artilerie Antiaeriană (25.11-31.12.1947); trecut în rezervă la 01.01.1948. Locotenent-colonel (din 10.05.1941); colonel (din 22.06.1944); general
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
și pace / 29 România între Berlin și Moscova, 1939-1941 / 29 Interesele teritoriale ale Moscovei în România / 30 De la Stalingrad la Teheran / 31 Condiții de capitulare: viziunea occidentală și cea sovietică / 33 Lovitura de stat împotriva României / 37 Aliații și condițiile armistițiului / 37 Armistițiul / 39 Comuniștii și noul guvern român / 40 Reacția Washingtonului / 43 Guvernul Rădescu / 45 Reacții occidentale la regimul Groza / 47 Moscova și petrolul României / 49 Potsdam și România / 52 Sovieticii recunosc guvernul Groza / 59 Dreptul de proprietate asupra utilajelor
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
29 România între Berlin și Moscova, 1939-1941 / 29 Interesele teritoriale ale Moscovei în România / 30 De la Stalingrad la Teheran / 31 Condiții de capitulare: viziunea occidentală și cea sovietică / 33 Lovitura de stat împotriva României / 37 Aliații și condițiile armistițiului / 37 Armistițiul / 39 Comuniștii și noul guvern român / 40 Reacția Washingtonului / 43 Guvernul Rădescu / 45 Reacții occidentale la regimul Groza / 47 Moscova și petrolul României / 49 Potsdam și România / 52 Sovieticii recunosc guvernul Groza / 59 Dreptul de proprietate asupra utilajelor petroliere din
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
mondiale. În anii 1944-1945, România a participat la războiul antihitlerist, fiind a patra forță militară a Națiunilor Unite. Raporturile româno-americane în perioada următoare victoriei insurecției din August 1944 au fost dominate de două chestiuni. Prima a avut în vedere semnarea armistițiului cu Națiunile Unite, la care reprezantanții SUA au participat, fără a-și impune punctele de vedere 104. A doua se referă la pregătirea proiectului și a tratatului de pace cu România, în cadrul reuniunilor Consiliului miniștrilor de externe ai marilor puteri
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
externe ai marilor puteri sau la forumul păcii de la Paris din 1946, respectiv la reuniunea miniștrilor de externe de la New York (noiembrie-decembrie 1946)105. Relațiile româno-americane din perioada 1944-1947 au evoluat, mai întîi, în cadrul consensului dintre cele trei puteri la încheierea armistițiului una din clauze prevedea înființarea unei Comisii Aliate de Control și apoi, în contextul raporturilor cu marile puteri învingătoare. Misiunea militară americană ajungea la București la finele lui august 1944 ea era condusă de generalul Schyler 106. Casa Albă numea
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Comisia Aliată de Control subliniau că "interesele sovietice în România sînt strategice și militare, iar cele britanice, în principal, comerciale"120. Este adevărat că Anglia aprecia că Uniunii Sovietice "trebuie să i se permită să aibă rolul principal în aplicarea armistițiului", opinie cu care Washingtonul era de acord. Articolul 8 al Directivelor politice, transmise de War Office misiunii Britanice de la București sublinia că obiectivul Angliei este "să asigurăm o Românie independentă și prietenă, dar trebuie să amintim mereu că România este
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
România se angaja să contribuie cu toate forțele sale la "organizarea păcii și colaborării internaționale"126. Senatul american a aprobat tratatul de pace cu România în iunie 1947127. Textul tratatului conținea prevederi mai grele decît cele existente în Convenția de armistițiu semnată la 13 septembrie 1944. Tratatul a confirmat pierderile teritoriale ale României din 1940, cu excepția nordului Transilvaniei, ceea ce a lovit în opera înfăptuită de națiunea română în 1918. Principiul naționalităților și al autodeterminării popoarelor, care triumfaseră la finele primului război
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
secretă cu Occidentul nu a dat roade. Presa a anunțat sosirea lui la Cairo, ceea ce i-a pus pe reprezentanții anglo-americani în situația de a informa partea sovietică în legătură cu aceste convorbiri. Reprezentanții occidentali i-au spus lui Știrbei că un armistițiu ar presupune ca România să colaboreze cu aceștia, luptînd împotriva Germaniei și să elibereze prizonierii aliați. Știrbei s-a întîlnit, de asemenea, cu reprezentantul oficial sovietic, care a precizat că armistițiul ar însemna cedarea Basarabiei și a Bucovinei de Nord
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Reprezentanții occidentali i-au spus lui Știrbei că un armistițiu ar presupune ca România să colaboreze cu aceștia, luptînd împotriva Germaniei și să elibereze prizonierii aliați. Știrbei s-a întîlnit, de asemenea, cu reprezentantul oficial sovietic, care a precizat că armistițiul ar însemna cedarea Basarabiei și a Bucovinei de Nord către Moscova, precum și compensații bănești. Prințul a refuzat condițiile și a părăsit Cairo 148. Convorbirile de la Cairo au reușit, dacă nu altceva, măcar să scoată în evidență divergențele de opinie dintre aliații
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
a părăsit Cairo 148. Convorbirile de la Cairo au reușit, dacă nu altceva, măcar să scoată în evidență divergențele de opinie dintre aliații occidentali și sovietici privind viitorul României 149. După spusele lui John Campbell, care a lucrat la elaborarea condițiilor de armistițiu impuse de americani, propunerile Departamentului de Stat au fost "mai mult sau mai puțin abandonate, pentru că nu se potriveau cu genul de condiții proiectate de ruși"150. De fapt, clauzele sovietice de armistițiu erau "în anumite privințe, condiții de pace
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
care a lucrat la elaborarea condițiilor de armistițiu impuse de americani, propunerile Departamentului de Stat au fost "mai mult sau mai puțin abandonate, pentru că nu se potriveau cu genul de condiții proiectate de ruși"150. De fapt, clauzele sovietice de armistițiu erau "în anumite privințe, condiții de pace". Ele se refereau la modificări teritoriale și despăgubiri. Prin urmare, acestea nu se prea împăcau cu principiul american cum că astfel de chestiuni trebuie abordate într-o conferință postbelică 151. Reprezentanții celor trei
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
se refereau la modificări teritoriale și despăgubiri. Prin urmare, acestea nu se prea împăcau cu principiul american cum că astfel de chestiuni trebuie abordate într-o conferință postbelică 151. Reprezentanții celor trei puteri aliate s-au ocupat de condițiile de armistițiu pînă la sfîrșitul lunii martie 1944. Chestiunea teritorială a provocat disensiuni între delegația americană și cea sovietică. Americanii priveau despăgubirile și reglementările teritoriale mai curînd ca pe aspecte ale unui acord de pace decît ca pe niște condiții de armistițiu
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
armistițiu pînă la sfîrșitul lunii martie 1944. Chestiunea teritorială a provocat disensiuni între delegația americană și cea sovietică. Americanii priveau despăgubirile și reglementările teritoriale mai curînd ca pe aspecte ale unui acord de pace decît ca pe niște condiții de armistițiu. Sovieticii își doreau Basarabia și Bucovina de Nord pentru ei înșiși și voiau ca Transilvania să fie restituită în cea mai mare parte, dacă nu integral, României. În afară de aceasta, pretindeau anumite despăgubiri. Deși s-a împotrivit la început, Departamentul de
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
fost aceea de a include mențiunea "urmînd a fi confirmat la tratatul de pace", după prevederea referitoare la granița româno-ungară. Prin aceasta, aliații occidentali au ieșit cu fața curată, dar situația nu s-a schimbat de facto"154. Condițiile de armistițiu erau, în esență, niște condiții sovietice de pace. Pe 8 aprilie 1944, delegațiile britanică și americană au acceptat propunerile sovietice. Acestea s-au îndepărtat de "capitularea necondiționată", oferind României un statut echivalent cu cel de cobeligeranță, în cazul în care
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
din România". Cu alte cuvinte, aceasta însemna că Basarabia și Bucovina de Nord făceau parte din Uniunea Sovietică și că rîul Prut marca granița româno-sovietică156. Churchill nu era mulțumit. Eforturile depuse pentru a-i convinge pe români să accepte un armistițiu fuseseră zadarnice. Nici mareșalul Antonescu și nici Iuliu Maniu, liderul unuia dintre partidele "de opoziție tolerate", cel Național Țărănesc, nu erau dispuși să întreprindă acțiunile prin care România să intre în război cu puterile Axei157. Churchill se temea că sovieticii
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]