3,559 matches
-
ipoteza studiului de față - sub semnul modernismului reacționar. Înțelegerea modernismului reacționar pune, mai mult sau mai puțin implicit, la îndoială ideea că modernitatea are o singură înfățișare. Există un singur fel de modernitate sau sunt și modalități diferite de a articula temele modernității, unele dintre ele poate nu foarte plăcute, nu foarte politically correct, dar totuși moderne? În final, bineînțeles, această ipoteză „centrală” a sincronicității prin modernism reacționar va fi și ea supusă unui proces de adaptare și transformare la „periferie
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
legitimității științifice. Spațiul antropogeografiei, al geopoliticii, nu este unul omogen, datorită faptului că numeroase opoziții și contradicții apar în chiar nucleul său disciplinar. Este un discurs pe tipar sociologic, de tip geografic sau e doar un nou fel de a articula psihologia popoarelor? Disputa rămâne una deschisă, câmpul, așa cum vom vedea mai jos, neajungând să se închidă în definiții foarte clare; vor fi cel mult definiții concurente, ce nu vor împiedica însă constituirea unei identități discursive. Există numeroase canale prin intermediul cărora
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
de contrapunere a textelor și contextelor formative, ne vom îndrepta atenția acum către câteva texte. Hans Freyer, Anton Golopenția și sociologia „geopolitică” Modalitatea în care Anton Golopenția va încerca să introducă un demers de tip „geopolitic” în sociologia gustiană, să articuleze tipul de discurs freyerian pe sistemul unităților și al voințelor sociale à la Gusti este deja perceptibilă în lucrarea sa de doctorat, susținută în 1936 și întitulată „Informarea conducerii statului și sociologia tradițională” („Die Information der Staatsführung und die überlieferte
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
nimic din articularea semantică nu e accidental și adjectivele își au rolul lor precis” (Ion Stanomir, „Un om între oameni”). Proiectul epocii megalomanice se înfiripă la Congresul al XI-lea, când se rescrie teoria marxistă din perspectiva unei filosofii sui-generis, articulată la nevoile cultului lui Ceaușescu. Acum se lansează conceptul de „societate socialistă multilateral dezvoltată”, ca etapă în saltul spre comunism, de acum înainte devine Ceaușescu filosoful și creatorul de concepte și teorii ce direcționează întreaga existență: viața socială, baza materială
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
fost în mod constant corelată cu manifestarea, expresivitatea, comunicarea, afirmarea individului uman ce stă „față în față” cu altul sau, în general, cu alții. Dezvoltarea sociologiei are în vedere acest aspect al manifestării publice a oamenilor individuali, fiind astfel intim articulată cu conceptul de „persoană”. S-au dezvoltat însă și noțiuni paralele, între care o carieră deosebită au făcut-o cele de „statut” și „rol social”. Una din cele mai celebre și discutate teorii a fost cea a lui Talcott Parsons
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
umanului, care, de-a lungul istoriei, au avut și ele înțelesuri, semnificații și importanțe diferite. Conceptul de „persoană umană reală” se corelează cel mai bine cu cel de „caracter”, în dublul sens al acestuia, de particularități tipologice și caracteristici morale, articulate cu virtuțile. De la caracter se coboară către sine, eu și conștiință. Conceptul de „subiectivitate” (conștientăă este unul care a apărut în istoria omului european (fiind strâns corelat cu cel de persoanăă pornește de la dimensiunea biologică ca o contrafață înspre intimitate
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
doctrinar al psihanalizei a stat la baza unor noi arii de investigare a psihismului individual care fac în continuare parte din recuzita înțelegerii psihismului persoanei umane. Metoda hermeneutică, prin care „celălalt” este interpretat pe baza a ceea ce el relatează, se articulează cu actuala psihologie narativă a persoanei. 2.3. Psihologia eului și a relației obiectuale Spre sfârșitul vieții lui Freud, începe să se acorde o importanță mai mare instanței care, în concepția sa, era reprezentată de go (Hanser, 1995Ă. Anna Freud
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
care constituentele sale operează, într-o interacțiune mutuală, pentru controlul și influența circumstanțelor ambientale. Identitatea cu sine se construiește și se exprimă în urma procesului autobiografic intrapsihic, care păstrează continuitatea persoanei de-a lungul timpului. Concepția lui Bandura se poate deci articula cu psihologia persoanei care pune accentul pe narațiune și biografie (McAdamsă. Identitatea cu sine se bazează și pe identitatea socială a persoanei, și pe felul în care ea este reflectată de persoanele semnificative de relație. Este astfel implicată psihologia relațiilor
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
vieții persoanei se asigură coerența acesteia, dar se evidențiază și schimbările, metamorfozele pe care ea le trăiește. Direcția de studiu centrată de narațiune este, evident, focalizată pe persoană, pe identitatea și ansamblul acesteia, mediată prin sine și cultură. Ea se articulează în prezent tot mai mult cu doctrina sinelui (selfă, cu care însă nu se poate confunda de vreme ce aceasta implică trăirea subiectivă directă, experiențială, precum și conștiența nemijlocită, în sensul fenomenologiei. Psihologia narativă a persoanei este, poate, nivelul cel mai global și
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
poate, nivelul cel mai global și exterior al exprimării acesteia, care nu exclude, ci pretinde și alte nivele și perspective. Ea este tot mai mult invocată în psihopatologia persoanei (Phillips, 2005Ă. Direcțiile actuale ale psihologiei persoanei centrate pe narațiune se articulează cu alte domenii de studiu antropologic, care pun, de asemenea, accentul pe hermeneutică. Dintre acestea, menționăm doar două: efortul lui McIntyre (1998Ă de a reîntemeia doctrina virtuților - în sens aristotelian - pe acel aspect al existenței persoanei care implică structural narațiunea
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
deficiențe prin evoluția spontană sau prin intervenții țintite în anumite perioade de viață etc. Patologia developmentală se dezvoltă ca o bază pentru înțelegerea istoriei formării, afirmării și devenirii persoanelor umane concrete în variante normale, vulnerabile, anormale sau excepționale. Ea se articulează strâns cu ideea biografiei, nefiind străine, în principiu, concepției narative asupra persoanei; de asemenea, ea se bazează tot timpul pe dimensiunea sinelui, care stă la baza persoanei active, reflexive și intenționale, a identității acesteia cu sine. În sfârșit, ea pune
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
interpersonale a lui Sullivan și va fi reluat, cu aplicări la tulburările de personalitate, în paragrafele următoare. El pune accentul pe un aspect esențial al tulburărilor de personalitate care este cel al distorsiunii relațiilor interpersonale. Are avantajul de a se articula bine cu teoriile developmentale ale personalității, în special cu teoria atașamentului a lui Bowlby. Un alt avantaj este că oferă o structură, câteva coordonate teoretice care ordonează factologia. Un model original este cel cu șapte factori, elaborat de Cloninger. Dintre
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
afective, cognitive, comportamentale și cele de control al impulsurilor se subordonează acestei perturbări, care se manifestă în cursul derulării vieții de zi cu zi. Încălcarea normelor sociale, problemele de statut și rol social și deficiențele etice sunt și ele stări articulate cu distorsiunea relațiilor interpersonale. În această direcție s-a dezvoltat ideea circumplexului interpersonal, care este o interpretare dimensională a modalităților de manifestare a persoanei în relațiile sale cu alții. Această interpretare are ca bază și psihologia gestaltistă a lui Levin
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
a continuumului între trei instanțe păstrează tulburarea de personalitate ca entitate nosologică și se contrapune în mare măsură fragmentării în sindroame multiple, propună DSM-III și DSM-IV. Ideea „sindroamelor complexe” e similară până la un punct cu cotymia lui Tyrer și se articulează cu tendința nosologică actuală de a identifica episoade psihopatologice multisindromale. Pe de altă parte însă, în ceea ce privește tulburările de personalitate, Millon pledează pentru acceptarea de subtipuri pentru fiecare dintre categoriile acceptate în prezent. De fapt, critica sa se îndreaptă asupra modului
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
KLEIN, 2002, REICH, 2003, CLARK, 2003Ă. Clusterul C și tulburările anxioase sunt de mult considerate ca și strâns corelate. Tulburările de panică sunt corelate mai ales cu TP dependentă, la fel ca agorafobia. Anxietatea generalizată și tulburarea obsesiv-compulsivă sunt intens articulate de asemenea cu clusterul C (DYCK, 2001, SHEA, 2003, PHILIPS, 2001, BIENVENU, 2003Ă. Aceste asocieri pot merge până la intersecție, fapt ce l-a determinat pe TYRER (2003Ă să propună ca entitate clinică un „sindrom nevrotic general”, caracterizat prin următoarele criterii
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
psihopatiei. Ea este complementară cu alte aspecte care se organizează ierarhic și anume: Caracterizarea generală a domeniului psihopatiei Tipurile de tulburări de personalitate comentate în sistemele categoriale Subtipurile de psihopatie descrise de diverși autori Variabilele dimensionale Toate aceste perspective se articulează cu înțelegerea biologică, psihiatrică, relațională, psiho-socială și antropologică a persoanei umane. 5. Aspecte etiopatogenice în dezbaterile actuale privitoare la psihopatie Aspecte neurobiologice. Unul din aspectele importante actuale în discuția despre psihopatie constă în investigarea și evidențierea parametrilor biologici ai acestei
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
buna părere de sine (de factură megalomanicăă, astfel încât în practică se trece la ignorare sau neglijarea nevoilor sale. Ansamblul direcțiilor de cercetare psihologice a personogenezei sunt convergente în această direcție. Rolul educativ al familiei a fost mereu subliniat și se articulează teoriilor developmentale. Copilul crescut fără afecțiune, nu-și dezvoltă propria capacitate afectivă. Modele comportamentale agresive pot fi învățate și reproduse. Dezordinea în logica pedepselor și recompenselor poate conduce la devalorizarea semnificației sancțiunii sociale. Oricum, familia e mediatorul fundamental între individ
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
persoanei umane și care e cel al „endogenului”. Determinismul endogen a fost invocat în apariția unor psihoze ca schizofrenia, paranoia, tulburarea bipolară dar treptat s-a renunțat la acest termen pe măsura progreselor genetice, neuroștiințelor, a psihologiei genetice și cognitiv-comportamentale - articulată cu moștenirea psihanalitică și fenomenologică, dar genul acesta de patologie, căruia i se alătură psihopatul malign, nu poate fi „explicat” până în cele din urmă prin cumulul factorilor biologici și de cogniție socială (LĂZĂRESCU, 1994Ă. Rămân încă multe de lămurit în
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
zi cu zi a fiecărui om, celălalt devine - inevitabil - și mijloc pentru atingerea a diverse obiective. Stratul adânc al virtuților caracterial personale nu a fost anulat de această viziune, ci doar modelat, astfel încât principiile etice a lui KANT se pot articula atât cu unele aspecte ale moralei creștine cât și cu tradiționalele virtuți. În acest sens, s-a dezvoltat în sec. XX-lea personalismul etic a lui SCHELER. O altă mișcare însă, produsă în sec. XIX-lea, tinde să răstoarne situația
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
personalitate. Manipularea patologică, amorală a celor cu tulburări de personalitate se realizează fără compasiune, fără luarea în considerare a problemelor și suferințelor celuilalt, fără rușine sau sentiment de culpă, fără rezonarea interafectivă empatică dintre Eu și tu. Ea se poate articula cu conduite duplicitare, cu minciuna, mitomania, confabulația, reaua credință, ipocrizia. Din altă perspectivă manipularea se exercită în plan socio-politic și în comerț prin propagandă, retorică, reclame. La acest nivel persoanele sunt abordate în manieră abstractă, ca simple unități depersonalizate, fără
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
din aceste lacune, s-a creat conceptul de management strategic. 5. Managementul strategic. Acest curent de gândire consideră că nici un manager nu este singur responsabil de managementul strategic. Schendel și Hofer (1979) au dezvoltat o definiție a strategiei care se articulează În jurul a patru componente: - câmpul de acțiune (În termenii adecvării „produse-piețe” și zone geografice); - competența distinctivă și alocarea resurselor; - avantajul competitiv; - sinergia. Managementul strategic constituie un veritabil sistem de acțiune care depășește procedura planificării strategice, adăugând necesitatea dezvoltării aptitudinilor și
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
1498 și începutul lunii februarie a celui următor. D. Caracostea, în replică, a opinat că în cântecul amintit nu se află nici un substrat istoric, el trebuind să fie raportat la „întregul complex al aspectelor atmosferice”. Cei doi combatanți și-au articulat atât de bine demonstrația încât cei ce au mai abordat subiectul nu s-au putut ralia cu fermitate de partea unuia sau a celuilalt. Au urmat alte studii despre cântecele bătrânești: Considerații critice asupra genezei și răspândirii baladei Meșterului Manole
CARAMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286098_a_287427]
-
negrandilocvent, eroismul banalului), preocuparea pentru onoare, pentru demnitate, vocația pentru sacrificiu, dorința fiecăruia de a fi recunoscut, iubit și prețuit. Acest inventar sentimental și ideatic - depistabil la numeroși prozatori contemporani - e ilustrat cu mijloace narative nu deosebit de originale. Cărțile se articulează din șiruri de confesiuni, de monologuri și, mai ales, de ample dialoguri, de introspecții „raționate” și de rememorări comentate. Cam toți naratorii romanelor semnate de C. au același ton și aceeași viziune asupra vieții; se poate presupune că acestea sunt
CATINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286142_a_287471]
-
redactat și publicat cartea. De aici pedalarea pe o interpretare sociologizantă a lumii romanelor Hortensiei Papadat-Bengescu. Volumele de versuri, publicate postum, Fiul lunii (1969) și Haina de brumă (1984), sunt alcătuite din cicluri legate între ele, astfel încât întregul să se articuleze unitar. Lirica lui C. l-a entuziasmat pe Tudor Arghezi, care în 1947 se oferise să-i scrie prefața pentru un posibil volum antologic. G. Călinescu îl considera „un echivalent în poezie al dantescului Goya”, iar Nicolae Manolescu îi socotește
CIOBANU-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286241_a_287570]
-
librăria și revista „Convorbiri literare”, apărută timp de 27 de ani sub redacția lui Iacob Negruzzi (de la 1 martie 1867 și până în 1885 la Iași, ca bilunar, iar apoi lunar, la București), au contribuit la răspândirea ideilor și valorilor junimiste, articulate într-un program coerent și consecvent. C.l. înființat de Alexandru Macedonski poartă amprenta insolitei personalități a mentorului său. Nutrit din același spirit de bellum contra omnes, din aceleași manifestări de frondă, narcisism și critică antijunimistă ale șefului de școală simbolistă
CENACLU LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286162_a_287491]