4,163 matches
-
semnul (-), În cea de a doua experiență x12 = 0,28> 229,01 =x și ca atare, În loc de 0,28 se trece semnul (+) etc. Se obține În felul acesta tabelul 4.23, transformat din tabelul 4.22. Noul tabel transformat se aseamănă la aspect exterior cu matricea balanței aleatoare cu varierea factorilor pe două nivele (+1) și (-1). Trebuie să menționăm că putem obține un tabel asemănător cu matricea de planificare a experimentului când factorii variază pe trei nivele. În acest caz
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
semnul (-), În cea de a doua experiență x12 = 0,28> 229,01 =x și ca atare, În loc de 0,28 se trece semnul (+) etc. Se obține În felul acesta tabelul 4.23, transformat din tabelul 4.22. Noul tabel transformat se aseamănă la aspect exterior cu matricea balanței aleatoare cu varierea factorilor pe două nivele (+1) și (-1). Trebuie să menționăm că putem obține un tabel asemănător cu matricea de planificare a experimentului când factorii variază pe trei nivele. În acest caz
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
simbolizează Sfânta Treime. Unele surse povestesc despre tradiția împodobirii bradului ca fiind un obicei preluat de la triburile germanice, unde bradul simbolizează, prin forma sa triunghiulară, Sfânta Treime. Mai mult, se spune că podoabele, globurile roșii din ceas de sărbătoare îl aseamănă cu pomul sacru din Grădina Edenului, în care se găseau merele, fructele cunoașterii. Alți istorici spun că bradul a fost decorat pentru prima dată la Riga, Letonia, în 1510. La începutul secolului al XVI- lea, Martin Luther a decorat bradul
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
este o distanță mult mai mare, contactul mâinii pe minge se face mai aproape de axul ei orizontal, pentru a-i putea da o traiectorie mai apropiată de orizontală, solicitată de necesitatea trecerii mingii peste fileu. Eventual, serviciul din săritură se aseamănă mai mult cu atacul din linia a doua, sau, mai corect, atacul din linia a II-a este un „intermediar” între o lovitură de atac la fileu și un serviciu din săritură. Poziția inițială se aseamănă cu cea de la serviciul
VOLEI. Bazele teoretice şi metodice ale jocului by Mârza Dănilă Dănuț () [Corola-publishinghouse/Science/91684_a_92843]
-
serviciul din săritură se aseamănă mai mult cu atacul din linia a doua, sau, mai corect, atacul din linia a II-a este un „intermediar” între o lovitură de atac la fileu și un serviciu din săritură. Poziția inițială se aseamănă cu cea de la serviciul de sus, doar că jucătorul se va așeza cu câțiva pași (l, 2 sau 3), în funcție de lungimea elanului, mai departe de linia de fund. Piciorul mai avansat depinde de numărul pașilor de elan. Dacă acesta este
VOLEI. Bazele teoretice şi metodice ale jocului by Mârza Dănilă Dănuț () [Corola-publishinghouse/Science/91684_a_92843]
-
pentru a menține un diametru redus. Gradientul de presiune a ciorapilor trebuie să fie de 40-50 mmHg și lungimea ciorapului să depășească zona cu limfedem. La bolnavii tineri se poate utiliza o compresiune până la 60 mmHg. Dispozitivele pneumatice compresive se aseamănă cu o cizmă în care se introduce membrul inferior și asupra căruia se exercită cu intermitență o presiune care favorizează prin deplasarea zonei de maxim drenajul limfatic. Astfel de dispozitive sunt Lympha-press inventat de Zelikovski sau Wright linear pump. În
Tratat de chirurgie vol. VII by JECU AVRAM, IULIAN AVRAM () [Corola-publishinghouse/Science/92085_a_92580]
-
vârful inimii se palpează greu în aria matității, iar la auscultația cordului zgomotele cardiace pot fi diminuate. PARACLINIC Radiografia cord-pulmon Pentru a apare modificări este necesară o acumulare de lichid pericardic mai mare de ~ 300 ml. Forma imaginii cardiace se aseamănă cu o carafă. Imaginea din anterior este rectilinie, din oblic opacitatea lichidiană acoperă spațiul clar retrocardiac, iar manevra Valsalva nu modifică conturul cardiac, nu apar hilurile pulmonare de stază. Electrocardiograma Este sugestivă prin modificările privind supradenivelarea segmentelor ST, unde T
Tratat de chirurgie vol. VII by VIOREL GOLEANU, MATEI POPA-CHERECHEANU, OVIDIU LAZĂR, IONEL DROC () [Corola-publishinghouse/Science/92088_a_92583]
-
lui Dumnezeu. Nu atârnă de om să poarte chipul lui Dumnezeu sau nu, fiindcă acest chip e un dat în făptura lui, în structura lui spirituală, prin care se deosebește de toate celelalte creaturi. Dar atârnă de el să se asemene sau nu cu Dumnezeu, și această posibilitate stă în libertatea voinței lui, care are în față modelul de perfecțiune morală Iisus Hristos. Astfel conceptul de chip sau imagine a lui Dumnezeu are o accepțiune general omenească, iar cel de asemănare
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
a îmbrăcăminții și altele la fel, care n-au legătură directă cu viața cultului, dar vin să slujească omului pentru a birui natura, își au de asemenea obârșia în înțelepciunea divină. în lumina acestei concepții, misiunea creatorilor de cultură se aseamănă cu aceea dată lui Adam: de a fi colaboratorii și continuatorii creației divine, în ordinea finalității, pe care Dumnezeu a încredințat-o acestei lumi. în sens pur creștin, însușirile naturale, din care se nasc activitățile specific omenești, corespund cu feluritele
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
lumina mistică a sfințeniei, Sergiu Bulgakov o consideră ca lucrând, în chip natural, prin geniile care făuresc frumusețea artistică. Prin natură, prin sfințenie și prin artă, făptura întreagă aspiră către aceeași lumină transcendentă ca spre obârșia și fericirea ei. Dumnezeu asemănându-se singur cu un artist, am putea spune că raportul față de capodopera sa care e lumea e acela al geniului față de opera pe care o zămislește. Precum arhitectul poartă mai întâi în gând forma ideală a casei ce se va
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
desfășurare în timp și în spațiu, pe când principiul divin e dincolo de timp și spațiu, în ordinea transcendenta. Din unitatea lui cea mai presus de lume care își, imprimă atotputernica creatoare în lucruri, decurg, rânduiala proporția, armonia și frumusețea lumii. Dionisie aseamănă principiul divin imprimat în creație cu o pecetie. Pecetia e una singură, dar oricâte chipuri ale ei am apăsa pe hârtie, multiplicitatea lor nu modifică cu nimic caracterul unic al pecetiei. Și precum urma seamănă cu pecetia dar nu e
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
amatori putem lua cunoștință. Arta, înainte de a exista obiectiv, există subiectiv, în artist. Viziunea lui lăuntrică e lucrul principal, e fenomenul originar al artei. Ca să ne facă să înțelegem lucrul acesta, ce nu e greu de înțeles, tratatele de estetică aseamănă pe artist cu o mamă. Faza subiectivă a viziunii interne corespunde cu concepția și dezvoltarea copilului în sânul matern, iar expresia sau execuția corespunde cu nașterea. Comparația însă o găsim foarte aproximativă, fiindcă mama, în stare binecuvântată, își simte copilul
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
îmbrace luminoasa formă a viziunii. Lupta cu rezistența materiei și truda legată de ea sunt mărturisite aproape de toți creatorii de frumusețe, care văd marea distanță dintre sublimitatea viziunii și insuficiența mijloacelor de expresie. Din acest punct de vedere ei se aseamănă cu scriitorii mistici care se plâng de sărăcia cuvintelor când vor să descrie lumina inefabilă a contemplației supranaturale. Frumusețea operei realizate stă în conformitatea ei cât mai intimă cu viziunea geniului. Din operă cunoaștem măreția acestei viziuni. Artistul terminând-o
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
artistul gândește în imagini și numai după aceea intervine mâna măiastră sau tehnica pentru a le da contur sensibil. Să observăm că abia în momentul când, tehnica îndeplininduși munca titanică, artistul își contemplă sensibil opera, numai atunci contemplația noastră se aseamănă cu a lui, fără să fie în mod necesar identică. Pentru că, dacă opera desăvârșită nouă ne procură delectarea sau bucuria estetică, artistul adevărat rămâne mai totdeauna nemulțumit de realizarea ei. Fie că privim opera lui Dumnezeu, adică frumusețea cosmică, fie
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
ca printr-un proces de selecție naturală, elementele aderente la ideea ce-l preocupă, căci artistul, în virtutea darului artei, elaborează necontenit asemenea simplificări și alegeri spontane din varietatea impresiilor trăite. Pregătirea operei e ca o perioadă de incubație. Goethe îl aseamănă pe artist în această fază cu un om care strânge vreascuri pentru foc, așteptând momentul când flacăra va cădea din inspirație să i-l aprindă. Esteticianul german Richard Muller-Freienfels, autorul tratatului în patru volume Psychologie der Kunst, distinge în inspirația
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
din viața 210 Nichifor Crainic celor mai variate popoare și substituindu se pe rând modului lor de a simți, a izbutit totuși să contopească această varietate, dându-i timbrul unitar al personalității sale rusești. Puterea de creație a geniului se aseamănă în această privință cu aceea a unui actor. Un mare actor joacă cu o egală strălucire cele mai felurite personaje de comedie, de dramă și de tragedie. Un geniu se poate transpune în nenumărate moduri ale vieții, trăindu-le imaginativ
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
descriu răul intrat în cosmos și în viața omenească după cădere, divinitatea făgăduiește făpturii nenorocite că-i va trimite câte un zeu să-i ajute la îndulcirea suferinței. Căci în acest poem, ca și în cele egiptene ce i se aseamănă și ca o imagine aproximativă a făgăduinței Mântuitorului dată de Dumnezeu în Biblie, cerul nu voiește distrugerea totală a vieții de pe pământ, ci salvarea ei din durere și din moarte. Această făgăduință, adeverită în întruparea Domnului nostru Iisus Hristos, ridică
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
melodică a unei gingășii și a unei frăgezimi ce nu cunoaște bătrânețea. Sugerată de această apropiere, există chiar încercarea interesantă, dar fără sorți de izbândă, de a lămuri originea artei prin analogia cu jocul copiilor. Pe de altă parte, Evanghelia aseamănă sfințenia cu copilăria. Mântuitorul face din prunc măsura omului desăvârșit. Nu pruncul trebuie să ne urmeze pe noi, ci noi trebuie să-l imitam pentru a cuceri împărăția cerurilor. Această idee, pe care am dezbătut-o în eseul Copilărie și
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
arătăm că înțelesul cel mai înalt al creațiilor omenești zace în sentimentul fundamental, pe care l-am numit nostalgia paradisului. Ce este oare copilăria decât imaginea vie a raiului pierdut și sugestia fără prihană a raiului viitor? Omenirea întreagă îi aseamănă pe copii cu îngerii. Pictorii lumii, când vor să zugrăvească ființe cerești, iau chipul pruncilor și îl întraripează. Muzica sferelor divine e asemănată cu glasurile lor. Aproape toți scriitorii își evocă propria copilărie cu nostalgia unui rai pierdut. Cu foarte
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
copilăria decât imaginea vie a raiului pierdut și sugestia fără prihană a raiului viitor? Omenirea întreagă îi aseamănă pe copii cu îngerii. Pictorii lumii, când vor să zugrăvească ființe cerești, iau chipul pruncilor și îl întraripează. Muzica sferelor divine e asemănată cu glasurile lor. Aproape toți scriitorii își evocă propria copilărie cu nostalgia unui rai pierdut. Cu foarte rare excepții, poeții și prozatorii pun tot ce e mai curat în ființa omenească atunci când reprezintă figuri de copii în operele lor. Și
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
simbolizează Sfânta Treime. Unele surse povestesc despre tradiția împodobirii bradului ca fiind un obicei preluat de la triburile germanice, unde bradul simbolizează, prin forma sa triunghiulară, Sfânta Treime. Mai mult, se spune că podoabele, globurile roșii din ceas de sărbătoare îl aseamănă cu pomul sacru din Grădina Edenului, în care se găseau merele, fructele cunoașterii. Alți istorici spun că bradul a fost decorat pentru prima dată la Riga, Letonia, în 1510. La începutul secolului al XVI- lea, Martin Luther a decorat bradul
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
reconfigurarea discursivă a textemelor. b) Principiul opoziției e înlocuit, în cazul semanticii configurative, de principiul asocierii. Spre deosebire de lexeme, în cazul elementelor "discursului repetat" definitoriu nu e neapărat modul în care ele se diferențiază de, ci modul în care ele se aseamănă cu alte unități echivalente. Un element al "discursului repetat" (și, prin aceasta, textemul însuși) există în limbă (are semnificat idiomatic) doar în măsura în care semnifică altceva decât semnificatul său lexical, în măsura în care împărtășește cu alte elemente/unități anumite trăsături care nu se regăsesc
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
al episcopului Platon, pe Constantin Isaurianul, "fiul lupoaicei", "aprig ca și Vasilisa, mama lui, însă numai pentru desfătarea cărnii" (p. 33), ori pe kirie Agatocle, "un șacal gras" (p. 59). Mai mult, Kesarion însuși le inspiră pe femeile orașului să asemene "trufia lui cu a unui leu balan de Libia" (p. 25), în timp ce Constantin, servitorul său, aduce cu un "dulău ciobănesc" (p. 25). Însă "știința" lui Kesarion se bazează, de fapt, pe o cunoaștere mult mai profundă a naturii lucrurilor, pe
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
transferul proprietăților de la un obiect la altul chiar dacă asemănările nu sunt elocvente: "oamenii au obiceiul ca, ori de câte ori văd vreo asemănare între două lucruri, să spună despre amândouă ceea ce au aflat cu privire la unul dintre ele chiar atunci când lucrurile nu se mai aseamănă între ele"92. La fel sunt dezvoltate majoritatea regulilor astfel că se realizează o dublă acțiune: sunt cenzurate inițial aspectele negative ale metodologiei și enunțate noile componente metodologice. Regula a doua ne prezintă faptul că este de preferat să nu
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
prelungirea tradiției patristice. Mărturiile Părinților Bisericii în acest sens sunt elocvente. De pildă, Sfântul Ciprian afirmă că nu există mântuire în afara Bisericii 3; că cel care nu are Ecclesia mamă, nu poate avea tată pe Dumnezeu 4. Dacă Sfântul Ciprian aseamănă Biserica cu corabia lui Noe, în afara căreia fiind, nimeni n-a putut să scape 5, Fericitul Ieronim mărturisește că cel care se mântuiește, se mântuiește în Biserică 6. În schimb, Fericitul Augustin spune răspicat că nimeni nu ajunge la mântuire
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]