3,168 matches
-
susținută de Mihail Chirnoagă, căruia îi va lua locul începând cu numărul 1-3/1940 Vintilă Horia, de Ion Șiugariu, preocupat cu predilecție de poezia tânără - Emil Giurgiuca, Virgil Carianopol, Vintilă Horia, Constantin Salcia, Grigore Popa, N. Crevedia, George Drumur, Vlaicu Bârna, Constantin Virgil Gheorghiu, Mihai Beniuc, Ștefan Baciu - și de Miron Suru. Cronica ideilor îi are drept semnatari pe Pericle Martinescu și pe Constantin Micu. De artele plastice se ocupă Ioan I. Mirea, iar de muzică, Paul Constantinescu. Lui Mircea Eliade
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288097_a_289426]
-
angajezi într-un asemenea demers. O astfel de analiză, însă, are importanța sa copleșitoare în contextul interpretării critice a discursului în general, din toate motivele pe care le-am parcurs împreună, alături de profesorul Black. Prin urmare, această "plimbare pe muchie" bârnă? merită a fi încercată și salut, din principiu, inițiativele critice de această natură. Mai mult, cum vom vedea, demersul etic particular al lui Karlyn Kohrs Campbell se concentrează asupra coordonării dintre intențiile președintelui Nixon, așa cum pot fi acestea inferate strict
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
mai mult, pentru a prefața această lectură fără să îmi impun ci doar propun propriile vederi în ce privește întreprinderea critică a lui Campbell, decât că este necesar să fim conștienți de faptul că, la fiecare pas, criticul riscă să "cadă de pe bârnă". Cu alte cuvinte, există pericolul constant și continuu ca, în aventura intelectuală pe care și-a propus-o, Campbell să riște transcenderea acelor limite fine care îi definesc "locul de manevră". Dincolo de aceste metafore, deci, să fim, împreună, conștienți, pe
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
Poarta C.I. Giurescu T. Burckhardt Această formă de trecere ne invită în lumea misterului, a tainicului, a necunoscutului, iar sensul său simbolic este trecerea de la profan la sacru. De la porțile cele mai simple, realizate din doi stâlpi verticali și o bârnă orizontală din lemn, complexitatea compoziției sporește odată cu numărul de elemente din care este construită, ajungând până la porțile complexe, bogat ornamentate, din arta populară și culminează cu arcele de triumf. Frumusețea unei porți constă în armonia proporțiilor, raportate mereu la om
Arta compoziþiei by Ion Truicã () [Corola-publishinghouse/Science/594_a_1265]
-
se consideră de fapt nevinovat și, prin urmare, Îndreptățit să o repete.) „Cunoașterea greșelilor e Începutul salvării.” (Epicur) „Să ne ferim de greșeli nu de teamă, ci din simț de răspundere.” (Democrit) Vede paiul din ochiul altuia, dar nu și bârna din ochii săi. (Acesta nu poate fi decât Înfumuratul, care vede cu ușurință defectele sau slăbiciunile altuia, dar nu și pe ale sale, deși acestea sunt, adesea, mai mari decât ale celor din jur.) „Oamenii sunt obișnuiți să observe mereu
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
tat-său”; „Ce-și face omul singur nici dracu’ nu-i desface”.) „De Îndată ce faci Satanei concesiunea de-a discuta cu el, poți fi sigur că te bate În dialectică și te Înduplecă.” (L. Blaga) E greu să sprijini cu o bârnă castelul care e gata să se prăbușească. (După ce ai comis, de exemplu, o mare nedreptate, e greu s-o repari printr-o simplă scuză.) Nu se leagă câinele cu cârnați. (Nu se formează deprinderi sau obișnuințe trainice Într-un regim
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
din care desprindem ca figură importantă pentru poezia de atunci și de azi pe Șt. Aug. Doinaș. Perioada 1950-1960, în ciuda existenței și a unei poezii nerealizate în plan estetic, atât la prima generație: M. Beniuc, E. Jebeleanu, M. Banuș, V. Bârna, Cicerone Teodorescu, M. R. Paraschivescu, cât și la cele următoare: I. Horea, I. Brad, R. Mureșanu, B. Jebeleanu, D. Deșliu, I. Bănuță, V. Porumbacu, Violeta Zamfirescu, va fi și ea reprezentată prin valorile ei cele mai semnificative. Încetul cu încetul
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
livresc, 1987; Romulus Bucur, Poeți optzeciști (și nu numai) în anii '90, 2000; Mircea Zaciu, Marian Papahagi, Aurel Sasu, Dicționarul scriitorilor români, 2003; Rodica Ilie, Emil Brumaru, 2003; Ion Bogdan Lefter, în "Observator cultural", nr. 196, 25 noiembrie 2003; Nicolae Bârna, în Dicționarul general al literaturii române, A/B, 2004; Carmen Mușat, în "Observator cultural", nr. 213, 23 martie 2004; Alex Ștefănescu, Istoria literaturii române contemporane. 1941-2000, 2005; Bianca Burța-Cernat, în "Observator cultural", nr. 328, 6 iulie 2006; Marin Mincu, O
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
2003; Geo Vasile, în "Contemporanul. Ideea Europeană", nr. 26, 27 iunie 2002; Al. Husar, în "Viața românească", nr. 10-11, octombrie-noiembrie 2005; Cristian Livescu, în "Convorbiri literare", nr. 9, septembrie 2007; Emilian Marcu, în "Convorbiri literare", nr. 10, octombrie 2007; Nicolae Bârna, în Dicționarul general al literaturii române, P/R, 2007; Nicolae Busuioc și Florentin Busuioc, în Scriitori și publiciști ieșeni contemporani. Dicționar 1945-2008, ediția a III-a, 2009; Vasile Spiridon, Apărarea și ilustrarea poeziei, 2009; Emanuela Ilie, în "Epifania", nr. 18
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
I, 287-297, 1007-1013, passim, II, 692-706, passim; Rodica Zane, Marin Preda, Brașov, 2001; Nicolae Manolescu, Un mare pesimist, RL, 2002, 32; Alex. Ștefănescu, Marin Preda, RL, 2002, 38; Marin Preda ’80 , CC, 2002, 8-10 (semnează Eugen Simion, Ana Selejan, Nicolae Bârna, Dinu Pătulea, Mihai Fulger, Oana Soare, Andrei Milca, Călin Căliman, Octavian Paler, Mircea Micu, Fănuș Neagu ș.a.); Gabriel Dimisianu, Momentul literar 1945-1948. Primul Marin Preda, RL, 2002, 48; Dan Manolescu, Un destin singular: Marin Preda, Buzău, 2003; Emil Manu, Viața
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
rînd se întindea, nemăsurată, grandioasă, înaltă de 3500 de metri, creasta din Penterey, cu Vîrful Negru, această piramidă înfricoșătoare străbătută de tuneluri negre, apoi dantelăria Englezoaicei, ireală, vaporoasă, amețitoare; pe urmă zveltul și maiestuosul Vîrf Alb, o coamă tivită cu bîrne amenințătoare [...]. R. Frison-Roche, Premier de cordée (41) Ieșisem din Rouen și înaintam în galop pe drumul care duce la Jumièges. Trăsura zbura, străbătînd cîmpiile. Apoi calul o luă la pas, ca să urce coasta de la Canteleu. Acolo se afla una dintre
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
regăsește apetitul pentru specialitățile locale și cînd se emigrează spre cluburi vilegiaturiste pentru a trăi într-o economie extra-monetară. Se dezvoltă astfel în anii '60 un neo-arhaism, un neo-ruralism, un neo-naturism24 care, pe măsură ce introduc în vechile construcții de lemn, sub bîrnele grosolane și pe podelele pardosite frigiderul și mașina de spălat, operează prin aceste combinații de vechi și nou restaurări de așezări și obiceiuri care constituie într-un anumit fel o formă de rezistență la degradarea culturală. Ecologie și regionalism Mai
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
lumea întreagă neglijează importanța luptei esențiale, de unde rezultă că fiecare individualizează culpa comună și o face inatacabilă, justificîndu-se vanitos prin starea perversă a lumii, considerîndu-se victimă nevinovată a acesteia. Așa cum se spune, "vedem mai curînd paiul din ochiul celuilalt decît bîrna din ochii noștri" (în cadrul introspecției noastre). În privința aceasta, nimic nu este mai important decît înțelegerea clară a diferenței dintre culpa vitală culpa lumii întregi, și cea individualizată, culpabilitatea vanitoasă a fiecăruia. Distincția aceasta constituie cheia limbajului simbolic, dat fiind că
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
-i fie milă de el însuși, să se indigneze acuzator, să se lamenteze sau să devină agresiv. Este posibil să fim cu toții niște provocatori provocați fără să ne dăm seama. Vedem cum se spune "paiul din ochii altuia, dar nu bîrna din ochii noștri". Dar ce este această bîrnă care ne orbește dacă nu vanitatea care orbește privirea interioară, privirea introspectivă? 5) ANTICRISTUL: "SATAN" Simbolul "Dumnezeului-Judecător" nu-și găsește traducerea completă decît grație analizei legalității funcționării psihicului efectuate pe parcursul tuturor instanțelor
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
indigneze acuzator, să se lamenteze sau să devină agresiv. Este posibil să fim cu toții niște provocatori provocați fără să ne dăm seama. Vedem cum se spune "paiul din ochii altuia, dar nu bîrna din ochii noștri". Dar ce este această bîrnă care ne orbește dacă nu vanitatea care orbește privirea interioară, privirea introspectivă? 5) ANTICRISTUL: "SATAN" Simbolul "Dumnezeului-Judecător" nu-și găsește traducerea completă decît grație analizei legalității funcționării psihicului efectuate pe parcursul tuturor instanțelor, de la purificară supraconștientă (Dumnezeu-fiul, care urcă la Ceruri
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
fiziologie există un principiu și anume: “rolul conducător al capului”. Acest principiu este important, mai ales, în exercițiile unde există momente în care corpul nu are contact cu solul (salturi, sărituri) sau cele care au o bază mică de sprijin (bârnă, patinaj). În legătură cu acest principiu, se evidențiază următoarele concluzii (Albu, 1971, p. 88): 1. orice modificare a poziției capului duce la redistribuirea tonusului muscular și prin urmare necesită o anumită influență asupra staticii și dinamicii corpului uman. 2. Poziția corectă a
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
Această disciplină cuprinde patru ramuri: gimnastică artistică, ritmică sportivă, acrobatică și aerobică sportivă. 1. Gimnastica artistică Gimnastica artistică pentru bărbați cuprinde șase probe (sol, bară, cal cu mânere, inele, paralele și sărituri), iar pentru femei patru probe (paralele inegale, sol, bârnă și sărituri). Această ramură se caracterizează prin necesitatea însușirii de procedee tehnice noi și a realizării de combinații de exerciții cât mai spectaculoase și originale, efectuate în condiții standardizate. 2. Gimnastica ritmică sportivă Această ramură este specifică numai femeilor. Probele
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
273-290; Negoițescu, Scriitori contemporani, 52-54; Ovidiu Pecican, Metafizica încorporată, ST, 1994, 3; Alex. Ștefănescu, Nicolae Breban despre epoca sa, RL, 1994, 45-46; Florin Mihăilescu, Viața literară sub comunism, ST, 1995, 1-2; Liviu Petrescu, Moment Nicolae Breban, ST, 1995, 1-2; Nicolae Bârna, Don Brebjuan, Don Brebjote, CC, 1995, 3-4; George Pruteanu, Pești de plastic în acvarii diferite, RL, 1995, 45; Caius Dobrescu, Aventurile unei provocări (mereu) amânate, RL, 1995, 45; Gabriel Dimisianu, Nedreptățitul Amfitrion, RL, 1995, 45; Simona Sora, Apocalipsa după Breban
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285877_a_287206]
-
CC, 1995, 3-4; George Pruteanu, Pești de plastic în acvarii diferite, RL, 1995, 45; Caius Dobrescu, Aventurile unei provocări (mereu) amânate, RL, 1995, 45; Gabriel Dimisianu, Nedreptățitul Amfitrion, RL, 1995, 45; Simona Sora, Apocalipsa după Breban, RL, 1995, 45; Nicolae Bârna, Banalități interesante, CC, 1996, 6-7; Marian Victor Buciu, Breban. Eseu despre stratagemele supraviețuirii narative, Craiova, 1996; Micu, Scurtă ist., III, 148-158; Laura Pavel, Antimemoriile lui Grobei, București, 1997; Petre Isachi, Ioan Lazăr, Anotimpurile romanului, Bacău, 1997, 356-402; Petrescu, Studii transilvane
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285877_a_287206]
-
O epistolă rămasă într-un sertar, F, 2000, 5; Marian Victor Buciu, Marele romancier și visul său estetic din dictatura de zi și noapte, F, 2000, 5; Ovidiu Pecican, Două dimensiuni europene (interviu cu Nicolae Breban), F, 2000, 5; Nicolae Bârna, „Animale bolnave” - o paradigmă a romanului brebanian, F, 2000, 5; Ovidiu Pecican, Amfitrionul brebanian - eros divin și eros uman, F, 2000, 5; S. Damian, Silueta câinelui, APF, 2000, 6-8; Alex. Ștefănescu, Nicolae Breban, eseist amator, RL, 2000, 30; Dicț. esențial
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285877_a_287206]
-
divin și eros uman, F, 2000, 5; S. Damian, Silueta câinelui, APF, 2000, 6-8; Alex. Ștefănescu, Nicolae Breban, eseist amator, RL, 2000, 30; Dicț. esențial, 111-116; Dimisianu, Lumea, 128-158; Grigurcu, Poezie, I, 139-144; Ghițulescu, Istoria, 411-413; Manolescu, Lista, II, 187-208; Bârna, Comentarii, 7-36, 194-208; Popa, Ist. lit., II, 848-852, passim; Cornel Ungureanu, Nicolae Breban și voința de putere, O, 2002, 6; Robert Șerban, „M-a susținut propria megalomanie” (interviu cu Nicolae Breban), O, 2002, 6; Cristina Chevereșan, Viața în suspans, O
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285877_a_287206]
-
f.a. Ion Bulei, Atunci cînd veacul se năștea..., Lumea românească 1900-1908, Editura Eminescu, 1990 I. L. Caragiale, Opere (I-III ), studiu introductiv și cronologie de Ștefan Cazimir, Editura Național, 2000 I. L. Caragiale, Opere, ediție îngrijită și cronologie de Stancu Ilin, Nicolae Bârna, Constantin Hîrlav, prefață de Eugen Simion; Editura Univers Enciclopedic, 2000 I. L. Caragiale, Scrisori și acte, prefață și note de Șerban Cioculescu; E.P.L., 1963 I. L. Caragiale, Teatru, ediția a II-a, cu o introducere și note de D. Murărașu, Editura Scrisul
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
33; Ion Apostol Popescu, Literatura ardeleană nouă, 1945, 181-182; Constantin Vârtej, Probleme de stilistică literară, București, 1948, 56-57; Al. Cerna-Rădulescu, Arbori din țara promisă, București, 1972, 19-20, 224-227; Mihai Bujeniță, Jurnalul liric al lui Ernest Verzea, „Baricada”, 1994, 4; Vlaicu Bârna, „Crepuscularia”, ST, 1994, 7-9; Teodor Vârgolici, Creația artistică și viața, ALA, 1995, 285; Gabriel Țepelea, Așteptând..., Cluj-Napoca, 1997, 26-38; Ion Caraion, Jurnal, II, îngr. Emil Manu, București, 1998, 348-351, 421-424; Emil Manu, Retrospectivă lirică, ALA, 2002, 630. I. D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290503_a_291832]
-
Raicu, Autografe, București, 1983, 160-182; Râpeanu, Memoria, 68-70; Nicolescu, Starea, II, 145-148; Th. Hristea, O prestigioasă istorie a limbii române, RL, 1987, 8; Cioculescu, Itinerar, V, 481-487; Simion, Scriitori, IV, 20-25; Cornelia Ștefănescu, Profil de intelectual, JL, 1990, 1; Vlaicu Bârna, Alexandru Rosetti, CNT, 1990, 10; Zoe Dumitrescu-Bușulenga, Despărțire de Alexandru Rosetti, RL, 1990, 10; Al. Rosetti. In memoriam, JL, 1990, 10 (semnează Mircea Zaciu, Nicolae Florescu, Liviu Călin, Emanuel Vasiliu, I. Oprișan); Gheorghe Grigurcu, In memoriam, VR, 1990, 10; George
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289380_a_290709]
-
publicat scrisoarea Hariettei, se știa în mod obișnuit că Eminescu a fost asasinat de cărămida lui Petrea Poenaru. În 1926 amintirea lui Dumitru Cosmănescu, fostul frizer al poetului, reconfirmă această „legendă” care mai circulă, întro variantă puțin schimbată punând o bârnă în locul cărămizii, încă în 1972 când doctorul Ion Nica o preia din lumea ce înconjurase familia Șuțu. În 193l, însă, doctorul Vineș publică amintirile sale într-o revistă de specialitate cu scopul precis de a restabili adevărul și aceste amintiri
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]