3,148 matches
-
bisericesc este împrejmuit cu un gard din bârne orizontale, ce include o poartă tradițională acoperită. În apropierea intrării în curtea bisericii se află un turn clopotniță din lemn, cu etaj. Acesta are un plan octogonal, partea inferioară fiind realizată din bârne îmbinate în „coadă de rândunică”. Etajul este deschis, ceea ce dă turnului aspectul unui foișor. Intrarea în turn se face pe o ușă masivă din lemn. În interior se află o scară prin intermediul căreia se realizează accesul la etaj, unde se
Biserica de lemn din Ciumârna () [Corola-website/Science/317460_a_318789]
-
timp, Muzeul Storck a fost retrocedat foștilor proprietari, în condiții dubioase, afirmă surse din primărie, până în 2003 nefiind clarificat încă statutul valoroasei colecții de artă Storck.. Clădirea ce adăpostește Muzeul Frederick și Cecilia Cuțescu Storck, construită în stil anglo-flamand, cu bârne aparente, cu zidurile colorate în roșu pompeian, care îmbină elementele arhitectonice, materialele folosite și decorațiunile exterioare și interioare, într-un ansamblu arhitectural deosebit, a fost declarată monument istoric, fiind înscrisă în Lista monumentelor istorice 2004, Municipiul București, cu .
Muzeul de Artă Frederic Storck și Cecilia Cuțescu-Storck () [Corola-website/Science/321875_a_323204]
-
groși din piatră nefasonată și două intrări monumentale cu porți grele, ghintuite. În scopul de apăra hanul de atacurile nocturne ale tâlharilor, ferestrele au fost micșorate până la dimensiunile unei simple metereze, iar porțile erau ferecate din interior cu drugi sau bârne. Interiorul era format dintr-o curte interioară ("șandramaua"), aflată sub un acoperiș sprijinit pe grinzi groase de stejar și prevăzută cu două porți mari. Aici erau adăpostiți călătorii și căruțele cu mărfuri ale negustorilor, care intrau seara pe una din
Hanul de la Șerbești () [Corola-website/Science/321893_a_323222]
-
este rezultatul unor lucrări de renovare majore în anul 1891. Cu acel prilej, modelul tradițional de lăcaș de cult a fost înlocuit cu altul nou, inspirat de bisericile de zid.. Pereții de lemn au fost înălțați cu câteva rânduri de bârne, apoi în întregime acoperiți cu mortar și pictați, atât în interior cât și în exterior. Peste cele două încăperi centrale, pronaosul și naosul, au fost ridicate bolți aparent semisferice și turle înalte. Momentul de răscruce de la 1891 al acestui lăcaș
Biserica de lemn din Mamu () [Corola-website/Science/321933_a_323262]
-
n-o fost decât toaca”", adică biserică nu avusese clopote și turn, iar chemarea la ritualurile cuvenite se făcea numai cu o toaca agățata de un perete sau într-un copac. Vechimea acestei biserici este recuperată de cecetarea dendrocronologică a bârnelor refolosite într-un grajd din sat. Prima etapă a existenței ei este fixată de câteva probe în secolul 16. Majoritatea probelor indică o a doua etapă de construcție, un secol mai tarziu, între anii 1644-1650. Este posibil ca cea de
Biserica de lemn din Nănești () [Corola-website/Science/321972_a_323301]
-
1936. Din lemnele ei s-au ridicat o casă și un grajd. Grajdul s-a păstrat până la începutul mileniului trei. Din puținele imagini cunoscute se disting exteriorul și elevația vechii biserici de lemn. Construcția avea dimensiuni modeste, fiind ridicată din bârne de stejar încheiate în pereți drepți cu cheotori netede, bisericești. Acoperișul în patru ape se întindea peste pridvor, pronaos și naos, însoțit la răsărit de un acoperiș mai jos peste mică încăpere a altarui. Altarul era decroșat și terminat în
Biserica de lemn din Nănești () [Corola-website/Science/321972_a_323301]
-
se află în localitatea Optășani din județul Olt, poartă hramul „Cuvioasa Paraschiva” și este datată din 1911. Biserica este înscrisă pe noua listă a monumentelor istorice, LMI 2004: . În cimitirul din spatele bisericii se află o capelă ridicată din bârnele bisericii anterioare, ce păstrează detalii sculpurale, decorative și fragmente de inscripții de interes. În cimitirul din Optășani se păstrează o capelă de lemn ridicată în jurul unei vechi mese de altar, aparținând bisericii de lemn anterioare. Pereții capelei sunt ridicați din
Biserica de lemn din Optășani () [Corola-website/Science/321966_a_323295]
-
bisericii anterioare, ce păstrează detalii sculpurale, decorative și fragmente de inscripții de interes. În cimitirul din Optășani se păstrează o capelă de lemn ridicată în jurul unei vechi mese de altar, aparținând bisericii de lemn anterioare. Pereții capelei sunt ridicați din bârne recuperate din diferite părți ai vechii construcții. Bârnele vechi, parțial deteriorate de vremi, sunt martori prețioși ai vechii biserici, din care încă se pot recupera câteva din trăsăturile ei definitorii. Biserica cea veche era ridicată din bârne de stejar fățuite
Biserica de lemn din Optășani () [Corola-website/Science/321966_a_323295]
-
fragmente de inscripții de interes. În cimitirul din Optășani se păstrează o capelă de lemn ridicată în jurul unei vechi mese de altar, aparținând bisericii de lemn anterioare. Pereții capelei sunt ridicați din bârne recuperate din diferite părți ai vechii construcții. Bârnele vechi, parțial deteriorate de vremi, sunt martori prețioși ai vechii biserici, din care încă se pot recupera câteva din trăsăturile ei definitorii. Biserica cea veche era ridicată din bârne de stejar fățuite, încheiate în cheotori netede, bisericești. Biserica avea probabil
Biserica de lemn din Optășani () [Corola-website/Science/321966_a_323295]
-
sunt ridicați din bârne recuperate din diferite părți ai vechii construcții. Bârnele vechi, parțial deteriorate de vremi, sunt martori prețioși ai vechii biserici, din care încă se pot recupera câteva din trăsăturile ei definitorii. Biserica cea veche era ridicată din bârne de stejar fățuite, încheiate în cheotori netede, bisericești. Biserica avea probabil cele trei încăperi tradiționale, pronaos, naos și altar, accesibile printr-un pridvor în fața intrării, pe latura de vest. Se poate astfel distinge o grindă cu decorații caracteristice unui fruntar
Biserica de lemn din Optășani () [Corola-website/Science/321966_a_323295]
-
sub streașină se păstrează una cu capăt de cal, care după îmbinarea diagonală sugerează că provenea de la un perete încheiat poligonal, probabil de la altar. S-au păstrat și câteva ochiuri foarte mici de fereastră, evazate spre interior. Cele mai interesante bârne provin din peretele de la intrare, pe care se păstrează fragmente de pisanie în limba română cu litere chirilice, care odinioară cereau amintirea și cinstirea faptelor de ctitorie ale strămoșilor comunității. Se distinge printre altele anul erei bizantine "„7350”", adică anii
Biserica de lemn din Optășani () [Corola-website/Science/321966_a_323295]
-
Ostenitusa rob[ii] D[omnului] ereu Ștefan, ereu Opria, Costandin, dămpreună cu toți megiiași răposați”". Învelitoarea de lemn a fost recent schimbată, asigurând pe mai departe conservarea acestui bine păstrat lăcaș de cult argeșean. Construcția constă dintr-o bute din bârne fățuite, încheiate în cheotori netede bisericești, și este protejată de un acoperiș în patru ape. De la vest la est se trece dintr-o încăpere într-alta, începând cu tinda (pronaosul), continuând cu biserica (naosul) mai lată și încheind cu altarul
Biserica de lemn din Cârstieni () [Corola-website/Science/321347_a_322676]
-
stâng, în partea de jos, apar patru semne mărunte, două cruci și două stele în cinci colțuri, ce ar putea fi însemne de meșteri. Biserica este încinsă pe din afară de un brău sculptat în relief, cu treceri atente de pe o bârnă pe alta. În fața bisericii stă o clopotniță pe patru stâlpi.
Biserica de lemn din Cârstieni () [Corola-website/Science/321347_a_322676]
-
Dana Dumitriu, în „România literară”, nr.14, 7 aprilie 1983; Constantin Crișan, în „România literară”, nr. 5, 31 ianuarie 1985; Grigore Scarlat, în „Steaua”, nr.2, februarie 1988; Adrian Dinu Rachieru, în „Pagini bucovinene”, nr. 7(79), iulie 1988; Nicolae Bârna, în „România literară”, nr. 29, 20 iulie 1989; Claudiu Constantinescu, în „România literară”, nr.5, 31 ianuarie 1991; Daniel Cristea Enache, în „Adevărul literar și artistic”, nr.440, 20 octombrie 1998; Niadi Cernica, în ziarul „Crai nou”, Suceava, nr. 2534
Pan Solcan () [Corola-website/Science/321382_a_322711]
-
în mărimea statului de om. Ansamblul de la intrare în incintă își găsește paralele atât în arhitectura fortificațiilor moldovene cât și în monumente sacrale similare din Ucraina de vest și Polonia. Sculptura poartă caracteristicile artei baroce. Corpul bisericii este format din bârne de lemn încheiate în cheotori netede, bisericești. Structura de lemn stă pe o fundație de piatră care preia denivelările terenului, în partea răsăriteană soclul ridicându-se la 1,5 m. Planimetric, construcția are corpul biserici alungit, terminat spre răsărit cu
Biserica de lemn din Hilișeu-Crișan () [Corola-website/Science/321396_a_322725]
-
turlă de lemn decorativă, ce duce încă o dată cu gândul la bisericile de lemn poloneze. Intrarea în biserică se face prin partea de miazăzi și este protejată de un pridvor rectangular, etajat, caracteristic bisericilor de lemn moldovenești. Pridvorul este lucrat din bârne de stejar, iar ușa de la intrare este lucrată cu barda. În pridvor, pe ușorii ușii de intrare în pronaos, se văd cinci rozete ornamentale. Tot în pridvor se văd „doi balauri” frumos sculptați. În pronaos, în partea de miazănoapte, se
Biserica de lemn din Hilișeu-Crișan () [Corola-website/Science/321396_a_322725]
-
răsăriteană o absidă poligonală, decroșată, în cinci laturi, iar în partea apuseană pronaosul, încheiat în trei laturi, nedecroșat, pe latura sudică având amplasată intrarea principală. Biserica are o infrastructură din lespezi masive de piatră naturală, peste care s-au așezat bârne masive din lemn de stejar, ce formează talpa. Peste acestea s-au ridicat pereții, confecționați din bârne de bar, aproximativ 8-10 bârne, în tehnica „blockbau”, prin suprapunere, cu îmbinări în „coadă de rândunică”, primele trei rânduri dând naștere la acele
Biserica de lemn Sf. Nicolae din Cuștelnic () [Corola-website/Science/316383_a_317712]
-
nedecroșat, pe latura sudică având amplasată intrarea principală. Biserica are o infrastructură din lespezi masive de piatră naturală, peste care s-au așezat bârne masive din lemn de stejar, ce formează talpa. Peste acestea s-au ridicat pereții, confecționați din bârne de bar, aproximativ 8-10 bârne, în tehnica „blockbau”, prin suprapunere, cu îmbinări în „coadă de rândunică”, primele trei rânduri dând naștere la acele console, decorate prin retrageri succesive, ele având atât rol decorativ, cât și de susținere a cununei acoperișului
Biserica de lemn Sf. Nicolae din Cuștelnic () [Corola-website/Science/316383_a_317712]
-
amplasată intrarea principală. Biserica are o infrastructură din lespezi masive de piatră naturală, peste care s-au așezat bârne masive din lemn de stejar, ce formează talpa. Peste acestea s-au ridicat pereții, confecționați din bârne de bar, aproximativ 8-10 bârne, în tehnica „blockbau”, prin suprapunere, cu îmbinări în „coadă de rândunică”, primele trei rânduri dând naștere la acele console, decorate prin retrageri succesive, ele având atât rol decorativ, cât și de susținere a cununei acoperișului. Șarpanta este confecționată simplu, prin intermediul
Biserica de lemn Sf. Nicolae din Cuștelnic () [Corola-website/Science/316383_a_317712]
-
o boltă unică semicilindrică, care spre vest are timpanul, păstrând încă unele fragmente din picture anteriorului edificiu. Bolta absidei, de aceeași formă, este retrasă de la nivelul pereților. Toate aceste elemente fac dovada realizării bisericii în secolul al XVIII-lea. Liniatura bârnelor este întreruptă doar de ferestrele în mărime de 60 x 66 cm, trei fiind situate pe latura sudică a navei și două pe latura nordică, iar alte trei ferestre de câte 34 x 30 cm. la absidă. În totalitatea lor
Biserica de lemn Sf. Arhangheli din Cuștelnic () [Corola-website/Science/316405_a_317734]
-
după ce trecuse și prin calificări. După o serie de victorii în turneele ITF (succese la Mallorca, Romă sau Las Pălmaș), în 2002 a debutat în circuitul WTA, la Estoril, în Portugalia, ajungând până în semifinale, unde a fost învinsă de Anca Bârnă din Germania. Prima victorie din circuitul mondial a fost obținută în iulie 2002, la Șopot (Polonia), în fața slovacei Henrieta Naghiova, acest succes aducându-i intrarea între cele mai bune 100 de jucătoare din lume. Peste un an, în data de
Dinara Safina () [Corola-website/Science/316439_a_317768]
-
16 km sud de Sighet, așezat aproape de confluența Marei și Cosăului. Este atestat documentar încă din sec. XV . Are multe case de lemn într-un stil tradițional remarcabil cu porți mari, monumentale. Biserica, având hramul Sf. Nicolae, este construită din bârne de stejar în 1690 (după unii autori, ea ar fi fost ridicată mai târziu, în prima jumătate a secolului XVIII). Are nava dreptunghiulară, absida decroșată și de formă poligonală, acoperișul cu dublă poală. Pictura a fost restaurată în prima jumătate
Biserica de lemn din Ferești () [Corola-website/Science/316485_a_317814]
-
ravu]; 1848 lu[na] s[ep]te[m]vr[i]e 2”". Structura originală a bisericii se păstrează în bune condiții. Stă pe o fundație de cărămidă, și este acoperită cu un acoperiș unic de șiță. Butea este ridicată din bârne fățuite din bardă, încheiate cu cheotori netede, bisericești, în coadă de rândunică. Turnul este ridicat scurt peste tindă. Planul construcției se desfășoară de la vest la est și este împărțit între pridvor, tindă, naos și altar. Pridvorul este spațios, mărit într-
Biserica de lemn din Olteanca-Chituci () [Corola-website/Science/322366_a_323695]
-
anul 1910, s-a reparat de enoriașii acestei comune și cei din împrejurimi. S-a redeschis pentru slujbă la 4 februarie 1934 de la Cristos.”". Pisania nouă surprinde, în afară de momentul de început, puțin diferit, două renovări semnificative, la 1864 și 1934. Bârnele din pereții bisericii sunt numerotate, indicând o mutare a bisericii în locul actual. Sugestiv în acest sens este tabloul ctitorilor din tindă, unde donatorii oferă atât macheta bisericii, a unei clopotnițe sau a unei șatre de pomeni separate, cât și un
Biserica de lemn din Olteanca-Sânculești () [Corola-website/Science/322380_a_323709]
-
Elena, copii și nepoți, și Toșu cu familia Constantin în anul 1997”". Structura originală a bisericii se păstrează în bune condiții. Stă pe o fundație de cărămidă, și este acoperită cu un acoperiș unic de șiță. Butea este ridicată din bârne fățuite din bardă, încheiate cu cheotori netede, bisericești, în coadă de rândunică. Turnul este ridicat scurt peste tindă, foarte probabil într-o etapă ulterioară. Planul construcției se desfășoară de la vest la est și este împărțit între pridvor, tindă, naos și
Biserica de lemn din Olteanca-Sânculești () [Corola-website/Science/322380_a_323709]