3,060 matches
-
Negara, din aceeași familie cu Tăcere, au fost ulterior extinse și nuanțate. Proze de amploare epică și de vizibilă adâncime psihologică și socială, precum Izvodul zilei a patra și Elegie pentru Ana-Maria, dau viață unor scene ingenue din viața satului basarabean, însă purtătoare de semnificații etice, sociale și filosofice. Scrierea cea mai izbutită a lui V., analizată de multe ori în maniere divergente, dar care s-a impus în cele din urmă ca o piesă de rezistență a literaturii basarabene din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290443_a_291772]
-
satului basarabean, însă purtătoare de semnificații etice, sociale și filosofice. Scrierea cea mai izbutită a lui V., analizată de multe ori în maniere divergente, dar care s-a impus în cele din urmă ca o piesă de rezistență a literaturii basarabene din anii ’60, este romanul parabolic Povestea cu cocoșul roșu. Scriere semifolclorică, apropiată de tehnica basmului, de o savoare aparte, în care autorul se dovedește un maestru al vorbei în pilde, cu variate și surprinzătoare subînțelesuri, un mânuitor iscusit al
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290443_a_291772]
-
Serafim Ponoară, dar și prin sugestia involuției de la zimbrul măreț, mit și simbol în stema țării, până la dobitocul târât de funie de ultimul prost nimerit pe pământul străbunilor. Parabolă literară în care V. exprimă ingenios probleme și adevăruri ale satului basarabean postbelic, romanul exploatează „gama întreagă a comicului: voioșia generală alternează cu intonația discretă a vocii autorului, solemnitatea verbului scade brusc și cade chiar în neutralitate epică, condensarea aforistică își are la polul opus un retorism despletit, farsa înlocuiește dezvăluirea dezacordului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290443_a_291772]
-
Cioculescu, Literatura în „Bucureștii de altădată”, RL, 1988, 14; Mircea Anghelescu, „Bucureștii de altădată”, LCF, 1994, 4, 6; Teodor Vârgolici, „Bucureștii de altădată”, ALA, 1994, 205; Z. Ornea, Corespondență din Basarabia înainte de 1900, RL, 1997, 13; Teodor Vârgolici, Epopeea pătimirii basarabene, ALA, 1997, 364; Iordan Datcu, Sub semnul Minervei, București, 2000, 142-144; Z. Ornea, Capitala de odinioară, RL, 2001, 13; Teodor Vârgolici, „Bucureștii de altădată”, ALA, 2001, 595. T.V.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285506_a_286835]
-
unor vechi colonii grecești, cu un climat mediteranean foarte propice turismului litoral, cu importante elemente de patrimoniu cultural-istoric, frecventate de o clientelă turistică încă din perioada țaristă. Amenajări balneare mai modeste se găsesc și în jurul orașului Odessa, iar pe litoralul basarabean al Mării Negre se întânesc unele amenajări din perioada interbelică (Buhaz) sau mai recente (Zatoka, Sergheevka). Și litoralul caucazian al Mării Negre este amenajat turistic atât în sectorul rusesc (Djudga, Tuapse, Soci, Alder) cât și în cel georgian (Gagra, Suhumi, Pitsunda, Poti
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
fost promotorul antina? ionalei �Misiuni austriece� ? i �? i �ndeplinea datoria de cre? țin a? a cum proceda adesea orice alt birocrat habsburg. Cu sau f? r? nici o perspectiv? , moldoveanul Iorga nu a renun? at niciodat? la Basarabia. Coresponda cu intelectuali basarabeni, ditre care istoricul Paul Gore era deosebit de plin de �n? elegere. Iorga i? a trimis c�teva c? r? i despre istoria Moldovei pe care i le ceruse Gore, dar acestea n? au ajuns niciodat? la el. A?a cum scria Gore
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
plin de �n? elegere. Iorga i? a trimis c�teva c? r? i despre istoria Moldovei pe care i le ceruse Gore, dar acestea n? au ajuns niciodat? la el. A?a cum scria Gore, �cenzură n? a murit aici�208. Intelectualii basarabeni l? au anun? at pe Iorga c? descoperiser? �n organiza? ia lor un informator al poli? iei pe care �l excluseser? imediat 209. �n 1912, Rakovski se adresa sociali? tilor, accentu�nd c?: �Ru? îi nu au nici un drept s? r? m�n? �n Moldova
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
sp�ndite printre rom�nii de acolo. Liga c? uta totodat? s? purifice cultură claselor superioare, mai ales ale celor de dincolo de grani? ele politice ale Rom�niei221. Iorga a �nfiin? at o bibliotec? la Ia? i, destinat? �n special rom�nilor basarabeni, don�nd 5�000 de c? r? i din bibliotecă lui personal?; a fondat biblioteci ? i �n alte oră? e ale Rom�niei ? i �n c�teva spitale militare ? i a organizat la Bucure? ți bibliotecă Ligii, don�nd 10�000 din
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
nu doreau nimic mai mult �n interesul na? iunii lor dec�ț distrugerea c�ț mai rapid? ? i total? a armatei �n care erau for? a?i s? slujeasc? �76. Iorga a fost vizitat acas? ? i de un alt musafir purt�nd uniformă ruseasc?. Un soldat basarabean, Buzdugan, care avea s? devin? o surs? important? de informa? îi. Buzdugan era un poet autodidact care colabora la un ziar din Chi? în? u. El i? a explicat lui Iorga c? era o himer? s? te a? țep? i
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
i �mpropriet? rirea poporului, spun�ndu? i c? �?tefan cel Mare a dat ? i el p? m�nt osta? ilor lui�. �n aceea? i zi memorabil? , 23 martie 1917, pe la c? derea nop? îi, apelul a fost dus la �Monitorul oficial�. Basarabeanul Buzdugan ? i Secretarul Ambasadei Statelor Unite, Andrews, l? au asigurat pe Iorga c? ru? îi vor r? m�ne lini? ți? i ? i nu va fi nici o repetare a evenimentelor de la St. Petersburg sau a altora 89. Probleme nerezolvate de
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
ia Basarabiei a f? cut parte din Republică Autonom? Moldoveneasc? �n cadrul Republicii Democrate Ruse. Dar o dat? cu ini? ierea de c? tre bol? evici a unei centraliz? ri masive, Sfatul (cu sensul de consiliu sau Soviet �n rom�ne? te) basarabean a �nceput s? fie nelini? țiț. �n acest moment, cu consim?? m�ntul german, Stere a plecat la Chi? în? u ? i s? a f? cut ales că pre? edinte al Sfatului local moldovenesc, adic? al Sovietului. Din momentul �n care Ucraina
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
d urma s? aib? loc o manifestare comemorativ? �n cinstea iubitului s? u profesor de la Institutul de �nalte Studii, Charles B�mont. �n diminea? a zilei de 25 iunie, o coloan? de mă? ini acoperite de praf ? i noroi, pline cu germani basarabeni cu dare de m�n? a sosit la Bucure? ți. Consulul german al Chi? în? ului ? i Cern? u?iului �i avertizase s? plece c�ț timp o mai puteau face. �n cursul dup?? amiezii, Iorga a fost convocat la Consiliul de Coroan?. Aici
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
lea. Dac? este a? a, atunci de ce �i venereaz? rom�nii memoria mult dincolo de respectul cuvenit unui gigant intelectual? �Iorga este un vulcan incandescent. Ne �nc? lzim l�ng? el, noi (cei) care s�ntem at�ț de departe��6, scria un scriitor basarabean �n 1989, cu c�teva luni �nainte de rena? terea Moldovei r? s?ritene. �n mul? îi ani pe care i? am petrecut �n Rom�nia, am sim? it devo? iunea această fă?? de Iorga la fiecare pas. De ce? La urma urmei
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Bodea 12 Nicolae Iorga, Un profesor francez Charles B�mont. Conferin?? ? inut? la Institutul de Istorie Universal? , iunie 1940, Bucure? ți, V? lenii de Munte, 1940 13 �Neamul rom�nesc�, 2, 4, 5, 11, 12, 20 ? i 24 iulie 1940 14 Evreii basarabeni i-au explicat autorului motiva? ia acestei op? iuni: �comuni? ții ne iau averile, dar nu se ating de vie? ile noastre; nazi? ții ? i legionarii ne iau at�ț vie? ile, c�ț ? i averile� 15�Fostul Rabin-? ef al Rom
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
cu uneltele sale bune în satul Bîrnova, lîngă Iași, la conacul familiei Inculeț, cea care pusese umărul la aducerea Basarabiei lîngă trupul țării. Se retrăgea și, în liniștea mirosind încă a mortarul proaspetei capele ridicate aici de marele om politic basarabean, începea să veșnicească una din cele mai originale fresce de rit ortodox. Sustrasă întrucîtva canonului, pictura aceasta e o mostră rarisimă de interpretare nouă a imagisticii tradiționale, ingeniozitatea sintezei formelor și culorilor asigurîndu-i o spiritualitate aparte. Cu bine asimilate sugestii
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
sa teritorială, a depus în continuare mari eforturi pentru menținerea ființei de stat. ȚARA ROMÂNEASCĂ A MOLDOVEI, de la Carpați la Marea Neagră, de la Dunăre la Nistru „...Este deci cu totul eronat de a considera drept punct de plecare, în examinarea chestiunii basarabene și a raporturilor ruso-române, tratatul de la București din 1812 [...]. Cu exact un secol înainte, un tratat [diploma de la Luțk din 1711] încheiat după toate normele legale, nu cu imperiul otoman suzeran al principatului moldav, ci cu Moldova însăși, recunoștea, prin
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
română, în iunie-iulie 1941: „Provincia ce actualmente poartă numele de Basarabia, în secolele XIV-XIX nu avea nicio denumire specială, făcând parte din Principatul Moldovei. Numai o mică parte din ea, sudul, cu orașele Chilia și Cetatea Albă, se numea Țara Basarabeană, deoarece înainte de a fi trecut definitiv la Moldova, această fâșie de pământ a aparținut Principatului Munteniei, condus de dinastia Basarabilor. Deci, pe litoralul Mării Negre, numele Basarabia nu era decât o amintire istorică”. Actuala Basarabie „nici măcar nu prezenta o unitate administrativă
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
a Moldovei. Proclamat domn în aprilie 1457, Ștefan cel Mare a fost preocupat de consolidarea domniei și a acționat pentru apărarea hotarului de răsărit. În prima jumătate a domniei - apreciază Ion Nistor - domnitorul s-a preocupat aproape necontenit de chestiuni basarabene. A luptat cu polonii pentru redobândirea Hotinului, a recucerit cu grele jertfe Chilia și a apărat-o în lupte crâncene cu ungurii la Baia și cu turcii la Podu Înalt. „Tot el a ridicat cetatea Orheiului împotriva tătarilor și cetatea
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
Hotinului, a recucerit cu grele jertfe Chilia și a apărat-o în lupte crâncene cu ungurii la Baia și cu turcii la Podu Înalt. „Tot el a ridicat cetatea Orheiului împotriva tătarilor și cetatea Sorocei contra cazacilor prădalnici. Întregirea hotarelor basarabene și apărarea lor împotriva polonilor, cazacilor, tătarilor, turcilor, ungurilor și chiar asupra conaționalilor săi din Țara Românească erau problemele principale ale politicii moldovenești în veacul al XV-lea”. Presiunea otomană a devenit deosebit de puternică în timpul domniei sultanului Baiazid al II
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
prin semnătura fondatorului Rusiei moderne, drepturile istorice și naționale ale acestui stat român asupra întregului său teritoriu, care se întindea, fără nici o contestație, de la Nistru la Dunăre. Este, deci, complet eronat a accepta, ca punct de plecare în examinarea chestiunii basarabene și a raporturilor ruso-române, tratatul de la București din 1812, care tratat „a eliberat Basarabia de jugul turcesc”, teză ce va fi susținută mai târziu de S. Sazonov (ministru de Externe rus, la începutul primului război mondial, precizăm noi) și reprodusă
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
și maiestății împărătești”. Se contura planul de împărțire a Moldovei, de a separa Basarabia de restul teritoriului, într-o posesiune aparte. Țarismul, care își aroga dreptul de protecție a creștinilor din Imperiul Otoman, se considera succesor al sultanului în problema basarabeană; în cazul unei nereușite imediate, diplomații ruși erau preocupați de formularea unui nou statut internațional al Basarabiei, ca și cum ar fi fost o provincie separată a Moldovei. Aceasta se observă și din art. XVI al tratatului de la Kuciuk-Kainargi: „Imperiul Rusiei restituie
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
o va cere binele popoarelor republicii noastre”. Declarația a fost primită la Iași cu multă satisfacție, salutându-se ruperea completă a legăturilor Basarabiei cu Rusia, subliniindu-se valoarea actului în ampla acțiune a tuturor românilor: „Astfel conștiința națională a românilor basarabeni a devenit un factor politic de cea mai mare însemnătate pentru neamul nostru și a inspirat acte de cârmuire care alcătuiesc, desigur, unul dintre cele mai fericite evenimente din istoria noastră națională. Ziua de 24 ianuarie 1918, proclamarea independenței Basarabiei
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
limbă, cu aceleași tradiții culturale, smulsă prin constrângere din trupul României, nu putea să nu graviteze către masa poporului român. Liber să-și decidă soarta, poporul român din Basarabia nu putea să se orienteze decât spre România. Existența unui stat basarabean independent ar fi fost o absurdidate. Imperialismul bolșevic, cel care mai târziu a absorbit Ucraina, Bielorusia, Georgia ș.a. ar fi constituit o amenințare permanentă pentru o republică basarabeană. Pe de altă parte, existența unui stat român, alături de un alt stat
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
Basarabia nu putea să se orienteze decât spre România. Existența unui stat basarabean independent ar fi fost o absurdidate. Imperialismul bolșevic, cel care mai târziu a absorbit Ucraina, Bielorusia, Georgia ș.a. ar fi constituit o amenințare permanentă pentru o republică basarabeană. Pe de altă parte, existența unui stat român, alături de un alt stat român, locuit de același popor, vorbitor al uneia și aceleiași limbi, unit prin același trecut, ar fi fost o anomalie”. În ianuarie-februarie 1918, atât România, cât și Republica
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
unor părți din sudul și nordul Basarabiei nu s-au oprit nici acum, nici după 27 martie 1918; față de acestea, populația îngrijorată adopta cu mai multă energie soluția unirii. La sfârșitul lui februarie și începutul lui martie, contactele unor fruntași basarabeni cu factori politici și de cultură de primă însemnătate de la Iași au devenit tot mai frecvente. Președintele Sfatului Țării, Ion Inculeț, și premierul, Daniel Ciugureanu, au purtat discuții cu Al. Averescu în legătură cu problema participării la negocierile de pace de la Buftea-București
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]